Page 75 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 75
! • JOI, 22 DECEMBRIE 1983 Pag. 3
Se impune preocupare sporită
„Ne aflăm la un capăf de drum
pentru creşterea eficienţei
STOPATI RISIPA care, de fapt, reprezintă un început"
Recenta analiză asupra zatiile de partid, sindicat
Maria- DE APĂ !
I. Pro- activităţii propagandei vi si U.T.C. de la I.E. Deva,
ile fii" zuale, a gazetelor de pere T.C.H., I.P.E.G., întreprin Restaurantul „Moţilor" Aşadar şi la Institutul de ţifice la care s-au prezen din Oradea (anul III - fur-
te din toate mediile, prile derea de lianţi, I.R.E., din Brad. Un zgomot per subingineri Hunedoara tat peste o sută de refera nale-oţelării), după ce ne
Uni
;ram«- juită de faza municipală Ţesătoria de m ă t a s e , sistent, continuu ne atra practica în hala tehnolo te - rod al activităţii cer arată drumul parcurs pînâ
Deva a relevat experienţa I.C.I.T.P.L.C.I.M., comune ge atenţia. Prima impre gică şi în uzinele combi curilor de profil din institut la... studenţie: „Am făcut
ial co- dobîndită în acest domeniu, le Şoimuş şi Cîrjiţi. sie este aceea că se spa natului, desfăşurată în pri - şi lucrările de diplomă, şcoala profesională cu pro
ccono- supunînd, în acelaşi timp, Sub nivelul exigenţelor lă farfuriile in bucătărie, mele trei luni ale actualu toate ancorate în proble fil metalurgic la Oţelu Ro
criticii lipsurile existente. actuale s-au prezentat la a doua că probabil a ui lui an universitar, s-a în matica majoră a siderurgi şu, tot acolo, ca muncitor,'
B Activitatea de propagan faza municipală a concur tat cineva deschis un ro cheiat. Şi nu oricum. Acum, ei, răspunzînd unor necesi liceul seral. Acum, aici, am
irumul în prag de vacanţă, colec
i. Pre- dă vizuală, concursul ga sului gazetele de perete binet. Dar in aceste si tăţi stringente ale acesteia. ajuns la... esenţă. Bine zi
Pro- zetelor de perete s-au des „Tineretul şi producţia", tuaţii, zgomotul oricum tivul de studenţi şi cadre Urmărirea aplicării în via ce colegul meu, Andrei :
j urilor făşurat şi în acest an pe care nu au reuşit ca prin trebuie să inceteze. Or, didactice raportează reali ţă a acestor teme este,' în Practica de aici ne-a dot po
irtisti- baza regulamentului jude conţinutul şi operativitatea aici nici vorbă de aşa ce zarea planului de produc să, o altă problemă, căreia sibilitatea să ne înţelegem
ţean, urmărindu-se în mod ediţiilor să contribuie la va. Robinetul apei reci de ţie în valori ce depăşesc menirea. Eu doresc să lu
al co- deosebit sporirea caracte creşterea responsabilităţii la bazinul in care se clă 2 360 000 lei. Cu 11 000' iei crez în metalurgie, la orice
iunil. rului militant şi mobiliza tinerilor faţă de realizarea tesc vasele este defect, lă- mai mult decît s-au anga REPERE cuptor electric sau „Mar
tor al tuturor formelor şi sarcinilor de plan, întări şînd să curgă în voie apa, jat. Producţia globală netă tin", sau cu inducţie. Sper
mijloacelor propagandei vi rea spiritului gospodăresc, risipindu-se astfel sute de întrece cu 100 000 lei pla UNIVERSITARE să pot face faţă I".
zuale în vederea cunoaş a ordinii şi disciplinei în litri pe oră. nul iniţial, iar valoarea lu — Adică nu numai să fa
terii, însuşirii şi transpu muncă. ,,A fost cineva alaltă crărilor pentru autodotore cem faţă, ci trebuie să a-
nerii în practică, de către Deşi puţine la număr în ieri să-l repare, a pus o se ridică la 743 000 lei. A- institutul şi combinatul si ducem un plus la proce
toţi oamenii muncii, a ho- municipiul Deva, staţiile garnitură dar..." - ne spu cum studenţii se află la derurgic trebuie să-i acor sul de producţie, să acope
Radio- tărîrilor de partid şi de de radioficare desfăşoară o ne bucătăreasa Agafiţa cursuri, pregătind sesiunea de o mai mare atenţie. rim cu fapte pregătirea
6,30 stat, a legilor ţării. de examene ce va debuta Intre două cursuri l-am noastră — intervine studen
ţricul- activitate bună. Punctele Todor. „Nu cred că era reîntîlnit pe Gheorghe La-
1; 7,30 specialist“ - completează peste o lună. tul Andrei Adam, din a-
e al casiera Simina fovan. Nu - Nădăjduim ca sesiunea zăr, din Câstău, ieri mun celaşi an.
iresei; Faza municipală Deva ce se apropie să cîştige în citor la I.M. Orăştie, azi — Aşa este. Aici, trebuie
liilor ; a concursului propagandei vizuale, se cunoaşte cine a fost calitate. Avem experienţa student în ultimul cin la sec-
; 9,05 persoana care a venit să să adunăm cît mai mult
rilor ; a gazetelor de perete „repare“ robinetul, dar se precedentei sesiuni — ne ţia deformări plastice şi pentru a avea ce da ?
; ‘'«.OS spune lector univ. Nicolae tratamente termice a insti Nouă, societăţii ! Vreau ca
10 Ar- în unităţile de învăţă- vede că... nu s-a priceput. Vintilă, secretarul organi tutului hunedorean, vicepre
uletin de documentare politico-i- Iar situaţia, cu nimic mai prin tema aleasă pentru
româ- mînt, gazetele de perete au deologică din municipiu au bună nici la grupul sani zaţiei de partid din insti şedinte al comisiei sport-tu- proiectul de diplomă să se
11,35 contribuit la mobilizarea constituit un mijloc impor tut - care a demonstrat că rism şi P.A.P. în consiliul simtă aportul, trecerea mea
tin de elevilor, a cadrelor didac tant prin intermediul căro tar unde instalaţiile sint, luarea unor măsuri adecva asociaţiei. Niciodată restan-
moara de asemenea, defecte, prin acest institut.
tgazin tice la înfăptuirea sarcini ra organele şi organizaţiile continuă să persiste. A- te în pregătirea temeinică ţier, cu rezultate care-i ono — Am ajuns aproape de
15 A- lor ce revin şcolii din do de partid, sindicat şi U.T.C. ceastă stare de lucruri re a studenţilor dă roadele rează şi funcţia ce o de capătul unui drum care re
-Xv. ; cumentele de partid şi de au asigurat o documentare scontate. Faptul că 55 la ţine în consiliul A.S.C.,
15.00 clamă mai mult simţ gos- prezintă, de fapt, un înce
) EU- stat privind modernizarea temeinică a muncii de pro godăresc din partea şefu sută dintre studenţi au ob Gheorghe Lozăr vorbeşte cu put de alt drum pe care
Cintee şi îmbunătăţirea calitativă pagandă. Cele 42 puncte lui de unitate ca şi din ţinut note de 7 şi 8, iar 22 respect despre profesorii şi sînt sigur - are credinţa
Sfatul a procesului instructiv-edu- de documentare politico-i- la sută - de 9 şi 10, ne muncitorii alături de care Andrei Adam, băiatul su
11 f«l- partea celor de la com se pregăteşte teoretic şi
ir cativ, integrarea învăţămîn- deologică au contribuit la partimentul administrativ face să nădăjduim în înlă dorului de la laminorul
tului cu ştiinţa, cercetarea pregătirea, informarea şi gospodăresc al I.C.S. mix turarea mediocrităţii. De practic, despre tematica ce bluming de 750 mm şr a
i An* şi producţia. Colectivele documentarea propagandiş altfel, saltul calitativ reali lor două proiecte de an şi maşinistei de la magazia
15 To tă Brad, dar şi intervenţie, a proiectului de diplomă,
, mea gazetelor de perete „Sema tilor, a cursanţilor, a tutu conform legii, a furnizo zat în ultimii ani în rîndul centrală a C.S.H. - că voi
18.00 for" ale şcolilor generale ror oamenilor muncii din cadrelor didactice (azi a- încredinţîndu-ne de dorinţa materializa ceea ce am a-
intr-o s-au prezentat la nivel ca sistemul învăţămîntului de rului de apă : E.G.C.L. vem 9 doctori şi 15 docto sa de a - ş i onora titlul de cumulat atîţia ani de stu
; 23,00 Brad. comunist, primit cu cîteva
S—5,00 litativ cu mult superior fa partid, sindicat şi O.D.U.S. ranzi) trebuie să se reflecte dii. S-a învestit în noi în
ţă de anul trecut. Se evi O activitate mai bună au în pregătirea studenţilor ! luni în urmă, aici, în insti credere. Avem datoria s-o
denţiază în mod deosebit desfăşurat cele de la A RUGINIT... Cum se reflectă ? A de tut. demonstrăm !
activitatea desfăşurată de I.P.E.G., I.E., întreprin SPIRITUL monstrat-o şi sesiunea a- - Vedeţi cum se leagă ?
colectivele gazetelor de pe derea de lianţi, I.C.R.A. si GOSPODĂRESC? nuaiă de comunicări ştiin- ne întreabă Adam Sinea, LU.CIA LICIU
rete de la liceele nr. 3, 4 I.R.E.
şi „Decebal", şcolile gene Cu toate acestea, mai e- La nivelul Combinatului
ng al rale nr. 1, 2, 3, 4, 8, pre xistă puncte de informare minier Valea Jiului Petro
ria) ; şani, planul de recupera
seara cum şi cele din Păuliş şi şi documentare create în re a metalului nu a fost Intre producătorii agri
: Tr Şoimuş. săli destinate altor activi
aşilor Mai există insă organe tăţi : I.P.H., P.T.T.R., coo realizat in nici una din coli din satul Tomeşti care
olarii de partid, sindicat şi U.T.C. perativa „Mureşul". în al lunile trecute din acest an. au predat cele mai mari
! In- Nu s-a realizat, dar prin cantităţi de lapte de vacă
rrgis- care nu acordă atenţia te unităţi acestea sînt do
(Ar- cuvenită acestor mijloace tate extrem de sumar. Co toate întreprinderile minie pe bază de contract se
>. in- re se găsesc cantităţi în Măsuri prompte numără Ioan T. Herbei (a
rea) ; de muncă educative, dîn- lectivul care a pregătit a- semnate de fier vechi, de contractat 600 litri şi a
liem- du-le mai mult un caracter naliza din faza municipală între aspectele relevate în sa purtînd semnătura ingi
igul); festivist. Asemenea situaţii a stabilit clasificarea co subansamble de utilaje predat 2 476 litri), Troian
urcu- se manifestă la I.T.A. De lectivelor participante la lăsate fn paragină. Dacă articolul „Creşterea produc nerului şef al unităţii, Cornel T. Herbei (contractat 600
:an : in ceea ce priveşte colec ţiei de lapte — imperativ de Mîrza — au realizat racor litri, predat 1 163 Ulii),
ucca- va, „Avicola" Mintia, I.M.C. concurs. La gazetele de prim ordin", publicat în zia darea fermei la reţeaua elec
tea e Deva, Energoconstructia, perte: I. I.E. Deva, II. tarea fierului vechi se poa trică, De asemenea, I.G.C.L.
tlLA; I.P.H., I.P.I.C.-C.F., I.V.V. Şantierul II şi S.U.T., III. te spune că a „ruginit" rul nostru nr. 8093 a fost
icito- spiritul gospodăresc, ce se criticat şi faptul că la C.A.P. Hunedoara ne-a informat că
şi B.J.A.T.M. Lotul 21 de la şantierul II Boş se întîmpină unele difi a terminat lucrările pentru Contractanţi
Analiza a apreciat că or şi I.P.E.G. La gazetele sa poate zice despre preocu asigurarea alimentării cu apă
iroja ganele de partid au acordat tirice : I. I. E. Deva, II. pările pentru recondiţiona- cultăţi în desfăşurarea nor
şic) ; rea unor părţi din suban- mală a programului de lucru la aceeaşi unitate. Acum, activi cu statui
mea o atenţie mai mare reac S.U.T., III. Cooperativa samblele de utilaje sau în cadrul fermei zootehnice, important este ca din par
RAŞ- tualizării şi concretizării „Progresul". La „Tineretul deoarece nu s-a făcut racor
tria); propagandei vizuale, prin şi producţia" : I. Ţesătoria chiar despre utilajele u- tea conducerii C.A.P. să e-
(Fla- zate, de reintroducerea dul acestuia la reţeaua de xiste preocupare deosebită Ştefan Herbei (contractat
Fan- panouri, lozinci, grafice cu de mătase, menţiuni LR.E. ior in circuitul productiv, curent electric. Răspunzînd 600 litri, predat 1 148 litri),
3agră calcule concrete, axate în şi Tipografia. La colo co pentru buna furajare şi în
fEG: primul rînd pe populariza munale ; I. Şoimuş, II. Cîr după ce ou fost repara cu promptitudine criticii, lu grijire a animalelor în scopul Ioan I. Bulz (contractat
lente te ?... Cam acelaşi lucru cră,torii de la I.R.E. Deva — 400 litri, predat 950 litri).
cia) ; rea sarcinilor ce revin co jiţi, III. Vcţel. La „Sema ca şi despre recuperare. am fost informaţi prin adre- creşterii producţiei de lapte. Producătorul Ioan Soba
cer; lectivelor de oameni ai for" ; I. şcolile generale nr. din satul Livada a predat
tării muncii din unităţile eco 1, II. nr. 5, III. nr. 3 şi 6. Preocupările sint cam pe
; si- aceeaşi lungime de undă, 684 litri faţă de 200 litri
irtiţa nomice. O bună preocupa La propaganda vizuală : I. cea a neglijenţei. Şi a- Din materiale reîolosibile cit a contractat, iar Ioan
întec re în această direcţie au I.E. Deva, II. S.U.T., III. Ţe Pavel din satul Steia a
,umi- avut-o organele şi organi- sătoria de mătase. tund mai trebuie să ne La unitatea de maroehi- cută poşete, cordoane, mi-
nuna mirăm că aproape 14 000 nărie de pe strada Lenin nipoşete, trăistuţe, genţi predat 433 litri faţă de
tone de fier vechi (cit era din municipiul Hunedoara, sport, plase etc. De notat 400 litri contractaţi.
necesar să se realizeze activitatea harnicelor coo De la începutul anului,
m Prestările de servicii planul de recuperare la aparţinătoare cooperativei
Mariana
i metal) n-au mai pornit „Drum nou" din localitate, peratoare Corcodel şi Nica, pe întreaga Iost comună To la
Ana
Aurelia
se pune un accent deose
preluaţi
meşti,
au
în municipiul Petroşani spre oţelării-, că zac in în bit pe valorificarea căzătu Klein, atît pentru calitatea fondul de stat peste 700
din treprinderile combinatului rilor la croit de ia secţiile produselor cît şi pentru hectolitri lapte de vacă.
(Urmare din pag. 1) optică, tocilărie, deratizare. acoperite de „pătura" in blănărie şi croitorie serie. strădania depusă în scopul (Ion Coţoi, corespondent).
1, 19. diferenţei ? realizării sarcinilor de plan.
5, 11, In acest sens avem înscrise Astfel din şpalt velur şi
la cursurile de calificare relon Posada aici se exe- (Ioan Vlad, corespondent).
ţii electrice, încărcat bri
27 720 un număr de 60 de persoa
chete, croitoria mixtă — ne, iar cursurile de polica
numite pe drept cuvînt u- lificare sînt urmate de 100 NU E PENTRU PRIMA DATĂ aceasta şi pentru alte abateri, incul proceda (sub influenţa alcoolului)
nităţi model atît datorită de meseriaşi. patul a mai fost condamnat şi în la orice, numai ca sâ trăiască, fără
-
preocupării responsabililor ■>*r Marţian Brie, din Petroşani, a fost alte rinduri. Nu e deci pentru prima muncă. De curînd, cetăţecmca
lor pentru crearea unei Raidul efectuat prin cîte- obişnuit din tinereţe cu „păhă dată. F. L. a fost acostată de in
ambianţe plăcute în sălile relul". A ajuns, în ultimul timp să culpat şi condusă pe o stradă lătu
entru va unităţi de prestări ser
Vre- de primire şi comenzi, ă vicii, discuţiile între nu se mai prea poată lăsa de el. ralnică a municipiului unde, după
cal- solicitudinii lucrătorilor fa prinse cu unii responsabili Bea orieind i se oferă prilejul. Chiar ce a lovit-o grav, i-a sustras raniţa
iabil, ţă de cei care le calcă pra şi în orele de program. Recent a fost cu obiectele ce le avea asupra ei.
doua de unităţi ne-au confirmat condamnat de către Judecătoria din
Vor gul, cit şi datorită depăşi cele relatate de interlocu
intui rii planului în lunile oc torii rţgştri. Există condi Petroşani la 10 luni închisoare pen HOTAR1REA A RĂMAS
lerat, tombrie şi noiembrie cu tru infracţiunea de prezentare la ser DEFINITIVĂ
tem- ţii de spaţiu şi dotare pen viciu (Centrala termică de la cantina
vest procente între 9,6 şi 42,6 tru ca activitatea de pres SENTINŢA PUTEA FI Prin sentinţă penală a Jude
mpe- la sută. Realizările pe an tări servicii în municipiul din Faroşeni) în stare de ebrietate. Şl MAI SEVERĂ
l cu- samblul cooperativei nu ne La judecarea procesului a rezultat cătoriei Deva, inculpatul Ioan Bîr-
rade, Petroşani să se îmbunătă că, nu o dată, Marţian Brie a „tras Aceeaşi Judecătorie din Petroşani leanu, muncitor la U.F.E.T. Orăş-
7 şl mulţumesc însă. Din cele ţească continuu. Trebuie tie, a fost condamnat la un an în
e va 82 unităţi, nu şi-au reali insă să se intervină tare la măsea" în timpul serviciului. l-a condamnat pe Mihai Dudău, de chisoare pentru infracţiunea de furt
iţa. zat planul un număr de 40. de urgenţă pentru reme La ultima sa ispravă de acest fel, la I.C.M.M. Petroşani, la 5 ani închi
ge- pentru care a fost condamnat, s-a soare pentru infracţiunea de tîlhărie în paguba avutului obştesc. Aflîn-
cerul Pe măsură ce vor fi ter dierea a tot ceea ce îm du-se la prima sa abatere, instanţa
;ădea minate lucrările la noile piedică desfăşurarea în bu mai avut în vedere că fiind sub In Recidivist cunoscut în Valea Jiu a hotârît ca inculpatul să execute ;|
i de fluenţa alcoolului şi în incinta unită Iul şi în alte localităţi ale ţării, nu
isoa- spaţii vom diversifica şi ne condiţiuni a activităţii ţii, a lovit-o pe bucătăreasa S. B„ mitul se deda la tot felul de abateri pedeapsa prin muncă corecţio-noto.
î in- serviciile. Conform planu în fiecare unitate meşteşu Sentinţa a rămas definitivă. :
>0—70 lui, ne-am propus să des gărească, să se grăbească care a avut „curajul" să-l atenţione de la etica socialistă (fura, ex
rolog chidem noi activităţi ca ze că Instalaţiile pe care le are în croca, lăsa gol pe orice „amic de Rubrică realizată cu sprîjîma!
iţuri- instalarea mobilierului a- grijă nu funcţionau normal. Pentru ocazie"). Fără pic de simţ omenesc Tribunalului judeţean Hunedocisa
eeaprazărie, sifonerie, re colo unde acesta-s-a impro
paraţii umbrele şi stilouri, vizat doar.