Page 77 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 77
PROLETARI DjN'tQATE TARILE, UN1ŢI-VĂ!
Zilele Iul ’83 sînt... nu ră. Acestei priorităţi i se
mărate. încep să se facă alătură alte cîteva măsuri în întîmplnarea
bilanţuri, dar şl să se legate de organizarea pro
inventarieze posibilităţile ducţiei şi a muncii : îm
viitorului apropiat. Fiecare bunătăţirea utilizării forţei
an ce vine aduce eu el noi de muncă şi a timpului de aniversării
sarcini, noi sporuri de lucru. Sporirea producti
producţie. vităţii muncii îşi are o
iv« # explicaţie logică. Pianul
In unităţile economice,
potrivit
—
muncii gîndesc cum
oamenii mai maşinile să rea anului viitor adoptat Executiv
de
Programului
( M L I S M I I L ţei altor adăugată experien mai mare decît planul aces SUCCESE
să
facă
Comitetul
Politic
mult,
lizeze
cum
să
al C.C. al P.C.R. — va fi
sporească
întregii
eficienţa
aces
activităţi.
Experienţa
tui an cu 4,2 la sută la
an,
tui
producţia netă şi cu 5,3 la
şi
ani
de
altor
producţia
activitate,
ro
trebuie
de
Numărul
dească nelntîrziat. să Firesc, sută la mediu scriptic marfă. DEOSEBITE
rămîne
ORGAN AL COMITETULUI JUDFrEAWJlliUIVEDOARA AL P C pentru că în condiţiile ge personal capacităţile de acelaşi, ÎN MUNCĂ
şi
ca
pro
în
retribuţiei
neralizării
a-
cord global ale creşterii ac ducţie de altfel. Soluţia ?
centuate a productivită Producătorii de materia
ţii, rezultatele muncii le de construcţii au găsit
Anul XXXV, nr. 8 123 VINERI, 23 DECEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani
Pe fluxurile productive ■
Mecanizarea presupune realizarea unor
randamente maxime,
productivităţi sporite în abataje eficientă ridicată
mult decît celelalte sectoa
Livezeni,
în
La I.M. Livezeni. în mult decît celelalte seetoa- extras sunliment; extras suplimentar sarcini
comparaţie cu luna ante re. Dimpotrivă !... Şi to lor de plan peste 5 000 to nu sint altceva de- nu o soluţie, ci mai
rioară, în decembrie, me tuşi... ne cărbune. cit măsura investiţiei de multe.
dia zilnică la extracţia de Aici s-a asigurat asisten Poate fi întîlnită aceeaşi inteligenţă, a abnegaţiei
care
cărbune a crescut cu 170 ţa tehnică pe schimburi. situaţie şi la sectoarele I şi responsabilităţii cu fluxurile • La secţia de prefabri
lucrează
se
pe
spre
se
exemplu,
cate,
tone. Prea puţin însă pen Apoi, în cadrul sectorului şi II ?... Numai în ce pri de producţie. mecanizeazâ decoirarea stu
tru ca mina să-şi recupe s-a diminuat diferenţierea veşte dotarea tehnică. Re Nimănui nu-i mai este pilor de beton. Numai
ce
cît,
reze minusul acumulat în dintre personalul de de zultatele în producţie sînt indiferent cu ce şi cum intr-un an. prin acest pro
produce,
cheltuieli
cele 11 luni de activitate servire electromecanică şi însă diametral opuse. A- materiale şi cu ce con cedeu se economiseşte mun
ca a opt oameni care, în
şi să încheie anul la plan. personalul de la fronturile cestor sectoare, cadrelor sumuri de materii prime, condiţiile nou create, pot
Doar singur sectorul III de lucru. Participă cu to lor de conducere, persona de combustibili. de Din fie realiza o producţie fizică
proces
care
fabricaţie
este la zi cu producţia de ţii la lucrările de revizii lului muncitor li se pot trebuie să se obţină un suplimentară de 1 600 mc
prefabricate.
reproşa multe dintre ne- randament maxim, o efi
mult
sporită.
realizările întreprinderii. Şi cienţă spunem că este fi Şi ® Introducerea de noi C.S. Hunedoara — ate
iarăşi
şi
electrice.
lierul
reparaţii
în ce priveşte nivelul de resc să fie aşa, deoarece tehnologii existente îmbunătăţirea Bobinatoarea Margareta
celor
la
secţia
producţie, randamentele pe acesta este argumentul „premo" Vor conduce la Szabo lucrează de 25 de
unei economii în plină dez
post, eficienţa activităţii voltare. acumularea unei economii ani, în care s-a numărat
şi în privinţa calităţii căr Intr-o unitate profilată anuale de 5 000 ore-om, între oamenii de nădejde.
prin care se poate produ
cărbune. Este cel mal mic şi reparaţii la utilaje ; pun bunelui energetic extras. pe producţia materialelor ce în mod suplimentar
sector al minei (ca linie umărul cu toţii atunci Aşadar nu s-a ajuns la de construcţii, cum este peste un kilometru de
de front), însă deţine pon cînd soarta extracţiei este nivelul planificat la pro I.M.C. Deva, pentru a pu tuburi de înaltă presiune. PLANUL ANUAL
tea fi înfăptuite aceste Im
derea în cantitatea de căr în joc. Lucrează 5 brigăzi ductivitatea muncii. Cau perative, oamenii muncii O Utilizarea unor plastl- AI. PRODUCŢIEI
bune . extrasă în perioada în sector — 4 în cărbune zele 7 Promovarea cu în caută mereu noi soluţii Cianţi la prepararea betoa- DE LAPTE MARFĂ
creşte-ii
numă
care a trecut din acest an. şi una pentru întreţinere cetinitorul a progresului în vederea produse executa nclor va contribui, l:r ni ÎNDEPLINIT
de
rului
Cum s-a reuşit acest lu —, dar media productivi tehnic, folosirea necores te în unitatea de timp. vel de întreprindere, la a
plan
producerea
peste
cru ? Şeful de sector, in tăţii muncii pe întregul punzătoare a utilajelor din Altfel- spus, căile de creş 1 600 mc prefabricate. ÎNAINTE DE TERMEN
mun
tere
a
ginerul Vasile Popescu, sector depăşeşte 4,3 tone dotare şi utilizarea neco cii sînt productivităţii mereu. Sporurile de producţie
„bătătorite"
preciza că toate sporurile pe post. Este o dovadă e- respunzătoare a unor noi Şi Ia secţia de prefabri ale .anului viitor -sînt în Ferma zootehnică a
acest fel deplin realiza
de producţie au fost ob locventă a utilizării cores tehnologii de lucru la ac cate, sau la tuburi „pre- bile, fără alte puneri în - C.A.P. Boşorod a rapor
tat, miercuri, 21 decem
mo“ şi la secţia de panouri
ţinute pe seama creşterii punzătoare atît a persona tivităţile de deschideri şi mari, ori la materialele izo funcţiune, fără a supli brie a.c., îndeplinirea
randamentelor de extrac lului muncitor cît şi a ca pregătiri. latoare, ridicarea gradului menta numărul persona
lului muncitor.
ţie. în sector se obţin cele pacităţilor şl utilajelor de de mecanizare a procese planului anual la pro
ducţia de lapte marfă,
mai mari randamente la producţie. Folosirea cu C. DORIN lor de producţie consti D. ALMASAN
tuie o activitate priorita-
nivel de mină — 17 tone maximă eficienţă a forţe în cantitate de 2100 hl.
La
acestui
obţinerea
pe post la abataje fronta lor şi mijloacelor de pro (Continuare in pag. a 2-a)
le cu susţinere mecanizată ducţie, preocuparea pentru succes şi-au adus con
şl combină. 95 la sută din intensificarea ritmurilor de tribuţia toţi lucrătorii
producţie se realizează pe extracţie sînt reflectate în Principalii indicatori ai dezvoltării unităţii şi, în special,
baza marii mecanizări. Şi, rezultatele obţinute în ul-~ îngrijitorii Ioana Onu,
vorbind de mecanizare, tima perioadă de timp : în- economico-sociale a României în anul 1934 Susana Jurj, Veronica
trebuie să spunem că acest cepînd cu lunile septem- Băiuşe, Doina Cîndrea,
sector nu are cu nimic mai brie-octombrie, sectorul a Maria Bruzan şi alţii.
Pină la sfirşitul acestui
INVESTII!! TOTALE VOLUMUL an, ferma zootehnică a
C.AiP. Boşorod va livra
Mai sint 8 zile pină la sfirşitul anului suplimentar la fondul
ECONOMIE COMERTUIUI de stat încă 40 hl lapte.
SPRE O ACTIVITATE
1. Care este situaţia realizării pla exterior MAI EFICIENTĂ
Ora bilanţului anual
nului „la zi“? se apropie.
— Cu ce realizări se
2. Ce sarcini vă revin în 1984? prezintă întreprinderea
3. Cum aţi p r e g ă t i t condiţiile de materiale de con
strucţii Deva pe cele 11
luni şi două decade tre- j
pentru îndeplinirea lor? cute din an 7 ,
Ne răspunde tovară
şul Olimpiu Matei, in- *
ginerul şef al întreprin
Uzina de turnătorii a Combinatului derii.
— Eforturile noastre
siderurgic „Victoria" Călan 1984 — an de producţii record în agricultură cădere spre îndeplinirea l
au fost orientate cu pre- \
Ne răspunde inginer pia foarte mult de capa ritmică a sarcinilor de 1
Leontin Mateşoi, directo citatea proiectată. In acest plan la toţi indicatorii
de producţie, în condi
rul uzinei. sector se prevede creşte F e r t i l i z a r e a t e r e n u l u i - l a b a z a r e c o l t e l o r s p o r i t e
1. Colectivele de muncă rea producţiei de piese ţiile încadrării în cotele
din cadrul celor trei sec mecanice complexe cu a- La Consfătuirea de lucru rii judicioase a îngrăşă evidenţiat mecanizatorii de energie şi combusti
ţii de turnătorii ale uzi proape 50 la sută şi a pro de la C.C. al P.C.R. pe pro mintelor organice şi chi Roman Olaru, Marian Io bil repartizate. In perioa
nei noastre s-au preocu ducţiei de utilaje pentru bleme de agricultură s-a mice. nel, Ghiţă Şerban, Ion Roş da la care ne referim,
pat în mod constant de oţelării. De anul viitor vom subliniat necesitatea de a In vederea transpunerii ea şi alţii.. Cu bune rezul depăşirile obţinute la
%
realizarea ritmică, în con trece la executarea de lin- lua măsuri energice în în viaţă a sarcinilor sta tate s-a lucrat la ferti principalii indicatori de
diţiile de calitate solicita gotiere din fontă cu grafit ioate unităţile agricole bilite pentru anul viitor, lizări şi pe ogoarele C.A.P. plan, sînt următoarele:
te de beneficiari, a pro nodular (fapt ce contribuie pentru a obţine în anul în unităţile agricole din Sălciva, unde s-au trans la producţia marfă —
ducţiei de piese turnate, la creşterea durabilităţii viitor recolte superioare la portat şi aplicat peste 600 14,8 milioane lei, pro
în această ultimă lună a lingotierelor, prin îmbună toate culturile. După cum tone îngrăşăminte organi ductivitatea raportată
anului, programul de pro tăţirea rezistenţei la şocuri 4 se ştie, între factorii cu IN C.U.A.S.C. ILIA ce pe mai mult de 20 de la acest indicator a fost
ducţie vizează finalizarea termice şi mecanice — influenţă hotărîtoare asu hectare destinate culturilor mai mare decît cea pla
contractelor cu principalii n.n.). *î pra producţiei la hectar, ce vor fi însămînţate în nificată cu 6 625 lei
beneficiari de piese şi u- La turnătoria de cilin un loc principal îl ocupă Consiliul unic agroindus primăvara viitoare. Din pa om al muncii, iar la
tilaje din industria meta dri, nivelul producţiei a- fertilizarea terenului. E- trial Ilia au fost întreprin formaţia de mecanizatori producţia sortimentală
lurgică. Pentru a ne rea nului 1984 va fi cu 10 la xemplul oferit în acest se o serie de acţiuni la care a participat la aceas cele mai semnificative
liza integral planul de sută mai mare decît cel al sens de cooperativa agri transportul ■ şi aplicarea tă acţiune s-au remarcat plusuri s-au înregistrat
producţie am pus un ac anului ce nu peste multă colă din Lăpuşnlc, unde gunoiului de grajd pe te Gheorghe Moţ, Ştefan Ciu- la: fîşii cu goluri —
cent deosebit pe intensifi vreme îl vom încheia. Pro s-au realizat, în medie, renurile care urmează să tina, Liviu Ursu, Viorel 1 300 mc, stîlpi LEA —
carea ritmului de finisare dusele noastre executate peste 7 000 kg porumb fie cultivate cu legume, Florea şi alţii. \ 621 mc, b.c.a. total —
şi livrare a produselor rea în acest sector vor fi des ştiuleţi şi 30 000 kg car cartofi, sfeclă, porumb sau De asemenea, la C.A.P. 1 747 mc, b.c.a. armat i
lizate în turnătoriile noas tinate, cu prioritate, lami- tofi la hectar, este cît se plante furajere. în ultima Sirbi s-au dus în cimp — 3 796 mc, vată mi- >
tre. noarelor Combinatului si poate de elocvent. Iată de perioadă, pe terenurile A- mai mult de 600 tone gu
derurgic Galaţi. noi de grajd, iar pe tere- . nerală — 286 tone, po- 1
2. Două dintre turnăto ce, cunoscînd influenţa ce sociaţiei economice inter- \ listiren — 50 tone şi ţ
rii îşi vor spori conside o are ridicarea fertilităţii cooperatiste Bacea-Ilia, au N. T1RCOB 1 confecţii metalice — 14 i
rabil producţia. Este vor DORIN CORPADE solului asupra nivelului fost aplicate peste 1000 to • tone.
ba dc noua turnătorie (T3), recoltei, trebuie acordată ne gunoi de grajd şi dejec l
al cărei plan se va apro- (Continuate în pag. a 2-a) o atenţie deosebită folosi ţii, acţiune ia care s-au (Continuare in pag. a 2-a) ^