Page 78 - Drumul_socialismului_1983_12

Pag 2 ORUMUL SOCIALISMULUI M

Fontă de calitate, realizată

ritmic, cu consumuri
CETĂŢENI !
Dacă înlocuiţi becuri­ 15.00 Telex
le de puteri mari din energetice cit mai mici 15.05 Tclcşco;
propriile locuinţe, cu 15,25 Desene
altele de puteri mici, — Tovarăşe inginer Du­ ţiune a acestuia, după re­ 15.35 Viaţa t
obţineţi: mitru Bobârnea, director paraţia capitală, a însem­ 15,50 La vols
— însemnate econo­ îndatorire primordială a fiecărui al Uzinei nr. 2 lurnale-a- nat şi o premieră în ce pentru
mii de energie; glomeratoare din C.S. Hu­ priveşte procesul tehnolo­ auto
— economii în buge­ om al muncii, a fiecărui cetăţean nedoara, mai sînt puţine gic. Despre ce este vorba ? 10.00 Emisiur,
tele familiale. zile pînă la încheierea a- — Furnalului i-au fost germano
nului. Cum a fost 1983 pen­ montate instalaţii automa­ 16,30 Inchidei
tru furnaliştii hunedo- tizate de ciuruire şi cîntă- lui.
reni ? rire a încărcăturii — de 20,00 Telejurr
LA UZINA ELECTRICĂ PAROŞENI lor)
— A fost un an rodnic. producţie românească —, 20,20 Actuali»
Şi cînd spun aceasta mă care asigură mai buna e- mie
Producţii peste plan de refer la realizările pe care liminare a materialului 20.35 Cintcce
le-am obţinut la producţia mărunt din încărcătură. 20.45 Cadran
energie electrică şi termică de fontă şi aglomerat, dar Modernizarea a condus la 21.05 Pagini
trului i
deranjamente­
şi la saltul înregistrat pe
diminuarea
plan calitativ. Mai concret, lor la furnal, reducerea 21.45 Telcjur
Scurtă convorbire telefo­ — Ce factori esenţiali prevederile fizice pe 11 consumului specific de lor)
nică, ieri la amiază, cu au contribuit la obţinerea luni au fost depăşite cu cocs, creşterea productivi­ 22,00 închide
inginerul şef al Uzinei e- acestor succese ? -104 000 tone de fontă şi tăţii muncii şi îmbunătă­ lui.
lectrice Paroşeni, Gabriel — Preocuparea perma­ 87 000 tone de aglomerat, ţirea calităţii fontei.
Gabor. nentă a întregului colec­ în condiţiile cînd . toate
— Am aflat că energe- tiv pentru, urmărirea ex­ — După cum ne spuneaţi, MM
ticienii de la Paroşeni ploatării agregatelor şi in­ secţiile uzinei s-au înca­ rezultatele de pînă acum,
şi-au realizat planul a- stalaţiilor în deplină si­ drat în procentul de de­ inclusiv cele obţinute în
nual la producţia de c- guranţă, încadrarea seve­ clasate admis. în aceeaşi prima decadă a lunii de­ BUCUREŞ
perioadă am produs pen­
nergie electrică. Vă rugăm ră în realizarea reparaţii­ tru necesităţile economiei cembrie creează condiţii si­ programul
cîteva amănunte, tovarăşe lor conform graficelor, su­ gure să încheiaţi planul pe La ordinea
inginer şef. pravegherea permanentă a naţionale peste 56 000 tone 1983 cu cîteva zile mai de­ tură; 7,00 1
La panoul
— Da, în acest an, co­ livrării energiei electrice fontă cenuşie, am econo­ vreme. Cum aţi pregătit, muncii; 8,01
lectivul nostru a muncit şi termice la beneficiari. misit 2 340 tone cocs de însă, producţia anului vii­ 8,10 Curie
bine, reuşind să-şi reali­ — Puteţi evidenţia şi u- aglomerare şi 810 tone cocs tor ? 9.00 Buletii
Răspundem
zeze planul anual la pro­ nele colective cu contribu­ la secţia a Il-a furnale. — în anul 1984 întreaga 10.00 Bulcti
ducţia de energie electri­ ţii mai mari în producţie ? — Sînt rezultate, într-a- noastră atenţie se va con­ Ştiinţa şi
că cu 10 zile mai devre­ — Se remarcă în primul devăr bune. Ce consideraţi centra spre îmbunătăţirea letin de şt
me. Am realizat peste pre­ rînd formaţiile de repa­ că a stat Ia baza realiză­ calităţii şi reducerea con­ să ştiu; i
12.00 Bulcti
vederile de plan la zi 25 raţii turbine şi cazane şi rii lor ? sumurilor energetice, în De toate
Giga.waţi/o.ră, . iar pînă la echipa de exploatare de — în primul rînd o te­ condiţiile realizării ritmi­ riştii; 2,3
sfîrşitul anului vom mai la blocul de 110 MW, iar meinică organizare a acti­ ce a sarcinilor fizice. A- folcK ..ac'
mierâ
produce în plus 5 GWh. dintre şefii de formaţii îi vităţii în fiecare secţie şi vem de pe acum asigurată la 1 la 3
De asemenea, am depăşit putem nominaliza pe loc de muncă. Organizare baza materială pentru pri­ club; 10,00
prevederile de plan pe 11 maistrul Ioan Cîrstea şi la care au fost activ im­ mul trimestru al anului 16.05 Dezb
10,25 Uniţi
luni şi două decade ale a- Lucaci Dragomir — de la plicate toate cadrele leh- viitor, utilajele şi instala­ tei comun
nului cu 33 300 Gcal, li­ reparaţii, pe Iosif Făt şi nico-inginereşti din uzină, ţiile sînt pregătite pentru 16,40 Coor
vrate economic la 5 punc­ Iosif Elekeş — de la ex­ fiecăreia dintre acestea a- perioada de iarnă şi schim­ ce; 17,00 Peni
17.05
te termice nou racordate, ploatare. Colectivul nos­ cordîndu-i-se atribuţii şi burile sînt organizate la Ţară mine
dintre care patru în oraşul tru de energeticieni este -responsabilităţi precise la fiecare loc de muncă po­ folclor co
Lupeni. în aceeaşi perioa­ hotărît să acţioneze la fel diferitele locuri de mun­ trivit necesităţilor. Avem Orele serii
dă, am înregistrat o eco­ de bine şi în continuare, că de pe fluxul tehnologic. un nucleu de oameni buni, nai; 21,00
nomie de 544 tone combus­ să sporească plusurile de Cu exigenţă maximă pentru Faptul că pe tot parcursul cu experienţă, cum sînt 22.00 Radii
tibil convenţional, în con­ producţie obţinute pînă anului am acordat atenţie lodii din
diţiile producerii energiei acum, să demareze în con­ evitarea risipei kilowaţilor maximă exploatării în con­ comuniştii Anton Filipes- Charlty"
electrice în regim de con- diţii optime în anul 1984. diţii optime a utilajelor de cu, Nicolae Mărculescu, 23,30—3,00
densaţie. G. DINU bază, efectuării unor re­ Grigore Cercelsru, Lucian cal.
Măsurile şi hotărîrile a- exigent cu consumul de Ionescu, Ioan Checicheş şi
doptate de partid în vede­ energie electrică nu doar vizii şi reparaţii de cali­ Nicolae Jurca, în jurul că­
tate, a contribuit, de ase­
şi
Fertilizarea terenului — rea utilizării raţionale de în propria gospodărie, dar menea, la derularea ritmi­ rora s-au format alţi me­
şi
în
cartierul
în
blocul,
consumurilor
reducerii
energie şi combustibil se în care trăieşte. în acelaşi că a procesului de produc­ seriaşi de nădejde. Toţi
la baza recoltelor sporite aplică neabătut în oraşul timp, asociaţiile de loca­ ţie. Aprovizionarea cu ma­ împreună constituim un
Haţeg, atît în unităţile tari ar trebui să formeze terii prime s-a desfăşurat colectiv puternic, hotărît
(Urmare din pag. 1) organice şi chimice pe o- economice, dar şi în sec­ comisii care să controleze, corespunzător pe tot par­ să ne realizăm şi în anul DEVA:
Dunării a
goarele unităţilor agricole toarele administrative, în în cartiere şi pe străzi, mo­ viitor planul în mod rit­ Balul de
nurile C.A.P. Dobra, Teiu din C.U.A.S.C. Uia s-au e- comerţ şi în instituţii, la dul în care se aplică- mă­ cursul celor 11 luni tre­ mic, să dăm ţării fontă cît (Arta); i-
şi Lăsau s-au transportat videnţiat, de asemenea, consumatorii casnici, in­ surile de folosire şi eco- cute. zana, c*
(Flac
cîte 200—500 tone. în a- iosif Munduca, Cornel dividuali. nomisire a energiei elec­ — Furnalul nr. 9 a fost mai multă, de calitate su­ şi a.
cesto zile s-a lucrat cu Furdui, Ghiţă Osoianu, în cartierul „Aurel Vlai- trice. (Nicu Sbuchea, cores­ în reparaţie capitală. Am perioară. tunerlcdl
bune rezultate şi la C.A.P. Viorel Crişan, Rubin Sîr- cu“ — cel mai mare din pondent). înţeles că punerea în func­ MIRCEA LEPÂDATU tul); Eu,
Roşcani, unitate unde au bu, Octavian Crişan, Pe­ oraş —, majoritatea loca­ ta) ; A.'
fernul
fost transportate în cîmp tru Marian, Valentin Dane, tarilor au înţeles necesita­ PETROŞ/
peste 300 tone gunoi de şeful de secţie Ion Căta tea reducerii pe toate căi­ tră în a>
grajd. Dintre mecanizato­ şi alţii. le a consumului de ener­ Drumul i
brie); Rc
rii cu o contribuţie însem­ în următoarele zile, for­ gie electrică şi acţionează LUPENI:
nată la desfăşurarea aces­ maţiile de fertilizare se în spirit chibzuit, patrio­ beu (Cu!
tei acţiuni i-am notat pe vor deplasa la cooperati­ tic, pentru a nu irosi nici Intoarcer
făruţ);
Ionel Petraşc, Gelu Lun- vele agricole din Gurasa- un kilowatt în propriile din i Nav.
can, Siminic Muntean şi da, Burjuc şi Bretea Mu- locuinţe. Dar tot locatari­ P E T R I
Romaniţă Popovici. O for­ reşană, unde s-au adunat lor, asociaţiilor de locatari (Muncite
maţie de mecanizatori a însemnate cantităţi de în­ le revine sarcina de a nu Omul şl
BRAD:
început de curînd acţiunea grăşăminte organice la fer­ risipi energia nici în ho­ tilor (Stc
de fertilizări cu îngrăşă­ mele zootehnice. Pentru a lurile blocurilor şi pe casa TIE: Mi
Nea Măr
minte organice la C.A.P. realiza fertilizarea terenu­ scărilor. căra); G
Ohaba, iar la Roşcani şi rilor cu operativitate şi cu La această dată mai sînt tine ron
Teiu s-au aplicat suplimen­ cheltuieli reduse, este ne­ blocuri unde lumina arde cultură);
tar îngrăşăminte chimice cesar ca la transportul în­ toată noaptea, fără rost, tic de c;
pe semănăturile de toam­ grăşămintelor organice să pe casa scărilor. Mai mult, Mult m;
rea ; C
nă. fie folosite şi mijloacele la blocul 1 ABC, becurile aurul şi
între mecanizatorii care cu tracţiune animală de de la intrare ardeau, la cultură)
rea Imp
au făcut parte din for­ care dispun cooperativele ora 9, concurînd lumina reşul);
maţiile ce au lucrat la a- agricole şi locuitorii sa­ zţlei. Poate nu-i mult, dar mina);
plicarea îngrăşămintelor telor. azi puţin, mîine puţin... se Petri ei
adună kilowaţii... pierduţi. C.S.V. Călan — secţia I furnale. Şeful de schimb Dorică Buzduga şi inginerul sta­
Considerăm necesar ca giar Emil Dima, împreună cu echipa de furnalişti condusă de Tudor Jianu.
Mai sînt 8 zile fiecare locatar să fie mai
WAV,w/.w/AVW.vjwv™ , Av.v,v,vjvvWiv;vvrAVVMw^m , , Avr.Vn , ,v,v/wAv,w.v.-,v,
1
pînă la sfîrşitul anului azi, 23 i
Timpi
mea va
(Urmare din pag. 1) citările de piese turnate Mecanizarea presupune realizarea unor productivităţi sporite in abataje
mai rm
din Combinatul siderurgic ploua. ’
3. Ca să atingem nivelu­ „Victoria" Călan. (Urmare din pag. 1) muncă. O dată cu acestea Iată, aşadar, de ce pro­ acordat atenţie maximă derat,
rile de producţie planifi­ Desigur, în majoritatea ■ V....................-........................ n ■■■» se trece într-o altă verigă ductivitatea muncii în a- problemelor ce le ridică cări de
1
vest.
cate în 1984, în ultimul lor, creşterile la producţia Spre deosebire de sec­ a „lanţului slăbiciunilor" : bataje este diminuată cu extracţia de cărbune. me vor
trimestru din acest» an de piese turnate se vor torul III, unde a început înrăutăţirea treptată a con­ 1,35 tone pe post, în căr­ Problemele prezentate Şi 6 g
ne-am asigurat baza de u- realiza pe seama sporirii să se stabilizeze forţa de diţiilor de exploatare, de bune cu 1,16 tone pe post aici nu sînt de nerezolvat. xime î
tilaj tehnologic necesar fa­ productivităţii muncii. Cel muncă, în celelalte sectoa­ extracţie, ca urmare a ne- şi in subteran cu 0,55 tone Să nu se mai tărăgăneze La m
bricaţiei şi documentaţia mai semnificativ exemplu re fluctuaţia este destul de realizării vitezelor de a- pe post. Astfel, la nivel de însă calificarea personalu­ în gem
tehnologică solicitate de în privinţa creşterii aces­ mare încă, fapt ce nu vansare la abatajele fron­ întreprindere, productivi­ lui muncitor, să se acţio­ mai m
dea
pi
procesele de turnare. A- tui indicator îl găsim tot conduce la îmbunătăţi­ tale. Nerealizarea vitezelor tatea muncii a ajuns să fie neze cu mai mare respon­ sub fo:
poi, am analizat comen­ în cadrul noii turnătorii, rea structurii personalului de avansare a impus mă­ doar de 1,4 tone pe post sabilitate pentru îmbună­
zile prioritare pentru in­ unde,' în decurs de numai muncitor. Creşte numărul rirea duratei de viaţă a lu­ — în condiţiile în care tăţirea gradului de disci­ Pcntr
dustria siderurgică. O dată cîteva luni, productivitatea de muncitori nou încadraţi, crărilor de pregătiri exis­ mina Livezeni se numără plină în unitate, să se a- zile: i
caldă,
cu aceasta am definitivat a sporit de la 7,2 tone pe scade nivelul de calificare, tente, creşterea volumului printre cele mai dotate u- corde atenţia cuvenită lu­ Pe alo
programele de producţie om al muncii la 9 tone. se diminuează treptat nu­ de lucrări de întreţinere şi nităţi miniere — ca bază crărilor de deschideri şi Vîntul
pe sectoare de activitate, mărul muncitorilor cu ex­ a condus la funcţionarea tehnico-materială, ca me­ pregătiri şi în acelaşi timp, din se»
raturili
astfel îneît să putem răs­ Avem încă rezerve de a perienţă. De aici, alte in­ fluxurilor de transport în canizare — din bazinul să se realizeze vitezele de şi 5 i
punde cu multă operativi­ îmbunătăţi acest indicator conveniente : organizarea condiţii necorespunzătoare, carbonifer al Văii Jiului. avansare planificate. în fe­ xlmc
(Metec
tate Cerinţelor beneficiari­ şi nu numai în cadrul defectuoasă a locurilor de la o aprovizionare defec­ Iată de ce doar un singur lul acesta situaţia produc­ Oana
lor noştri şi, în acelaşi noii turnătorii, ci la nive­ producţie, imposibilitatea tuoasă a fronturilor de sector se menţine la plan. ţiei de cărbune s-ar îmbu­
timp, să acoperim şi soli­ lul întregii uzine. plasării optime a forţei de lucru. Este sectorul în care s-a nătăţi simţitor.