Page 81 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 81
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescn
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂ!
Ieri, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat
I ^
Vineri, 23 decembrie a.c., acorduri şi convenţii în gislaţiei în diferite dome
% a avut loc şedinţa Consi cheiate între Republica So nii de activitate. lucrării
de
liului
România
şi
alte
Stat,
prezida
cialistă
( M I S M U tă de Socialiste Nicolae Consiliul de ratificate reflectă zi, Consiliul de Stat a dis
în
continuarea
tovarăşul
state.
lor înscrise pe ordinea de
Ceauşescu, preşedintele Re
Tratatele,
acordurile
şi
publicii
Româ
convenţiile
de
cutat şi aprobat Programul
nia.
privind analizele ce se vor
Stat
şedinţei
La
lucrările
au
efectua în anul 1984, din
participat, ca invitaţi, vice- politica partidului şi sta însărcinarea Consiliului de
tului nostru de amplifica
ORGA» COMITETULUI JUDE [EAINI HUNEDOARA AL P.C. a prim-miniştri ai guvernu re continuă a colaborării Stat, de comisiile perma
lui, miniştri, alţi conducă politice, economice, cultu nente ale Marii Adunări
S’lhAl C O N S H I I I I U I x e U L A R J U D E Ţ E A N tori de organe centrale, rale, tehnico-ştiinţifice şi Naţionale în legătură ca
preşedinţi ai unor comisii în alte domenii, cu toate modul în care organele da
permanente ale Marii A- ţările, fără deosebire de o- stat înfăptuiesc politica
Anu! XXXV, nr. 8 124 SIMBĂTĂ, 24 DECEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani dunări Naţionale. rînduire socială, de a ac partidului şi asigură apli
în cadrul problemelor ţiona împreună cu acestea carea legii în diferite do
înscrise pe ordinea de zi, pentru cauza destinderii, menii de activitate.
înţelegerii şi păcii în lume.
Consiliul de Stat a exa
în întîmpinarea aniversării Republicii Consiliul de Stat a dezbă Toate decretele menţio minat şl aprobat Raportul
şi
adoptat:
tut
Decretul
pre
privind desfăşurarea naţional nate au fost, în prealabil, Comisiei pentru analiza
Planului
examinate şi avizate favo
vederilor
activităţii de soluţionare a
Mai sint 7 zile pină la sfirşitul anului mico-socială şi Planului rabil de comisiile perma propunerilor, şl sesizărilor,
unic de dezvoltare econo-
cererilos
Adunări
reclamaţiilor
Marii
de dezvoltare a agricultu nente ale potrivit compe oamenilor muncii adresate
Naţionale,
\ SUCCESE rii şi industriei alimentare tenţei acestora, precum şi Consiliului de Stat, în se
1. Care este situaţia realizării pla ale Republicii Socialiste de către Consiliul Legis mestrul I 1983, precum şî
România pe anul 1984; De
lativ.
Consiliului
de
Raportul
| DEOSEBITE i nului „la zi“? cretul privind desfăşurarea bătut şi aprobat Raportul Miniştri cu privire la so
Consiliul de Stat a dez
financiari
indicatorilor
luţionarea propunerilor, se
sizărilor,
Bugetul
în
de
reclamaţiilor
şl
! IN MUNCĂ ! 2. Ce sarcini vă revin în 1984? prevăzuţi Republicii Socia privind aducerea la înde cererilor oamenilor munclS
stat
al
a
Consi
plinire
hotărîrii
liste România pe anul 1984; liului de Stat cu privire la adresate organelor centra
3. Cum aţi p r e g ă t i t condiţiile Decretul privind paza bu dezbaterea în consiliile de le ale administraţiei de
SECTORUL III nurilor şi Decretul privind conducere ale ministerelor stat, în semestrul I 1983.
pentru îndeplinirea lor? - scoaterea din inventai a şi celorlalte organe centra In cadrul şedinţei, Con
1
AU I. M. PAROŞENI animalelor de muncă. le a analizelor efectuate siliul de Stat a soluţionat,
In continuare, Consiliul de comisiile permanente de asemenea, unele pro
A ÎNDEPLINIT
de Stat a examinat şi ra ale Marii Adunări Naţio bleme ale activităţii cu
PLANUL ANUAL Exploatarea minieră Deva tificat o serie de tratate, nale privind aplicarea le rente.
Ne răspunde inginerul un beneficiu de peste 8 mi
După sectorul de in- 1
vestiţii, care a raportat } loan Stăneulescu, directo lioane lei. Factorii hotărî-
încă la începutul acâs- 1 rul unităţii: tori ai acestor rezultate
tei luni îndeplinirea 1. Pentru colectivele ex frumoase, pe care le vom
planului anual, un nou ploatării noastre, anul e- amplifica şi mal mult pînă
colectiv al întreprinde conomic 1983 a fost înche la finele anului, sînt di
legaţi
rect
exemplara
de
rii miniere Paroşeni a iat de mai multe zile. Prin
încheiat ieri planul a- urmare, pînă la această putere de mobilizare a mi
nual la producţia de dată, faţă de sarcinile a- nerilor şl preparatorilor
cărbune. Esto vqrba nului curent, am realizat noştri, de hărnicia şi înal
despre colectivul secto în plus la producţia marfă ta responsabilitate de care
rului III, care a extras 6 milioane lei, la produc au dat dovadă în muncă. îndatorire primordială a fiecărui
peste planul „la zi" mai ţia netă 3,5 milioane lei,
mult de 5 300 tone de . am redus cheltuielile la L. CRIŞAN om ql muncii, a fiecărui cetăţean
cărbune. Cea mai mare ) 1000 lei producţie marfă
depăşire de Plan, din l cu 22 de lei, am obţinut (Continuare în pag. a 2-a)
cadrul sectorului, o are 1
brigada condusă de Fa- 1 Spiritul gospodăresc trebuie aă-l
zakaş Francisc , (17 000 ţ Principalii indicatori ai dezvoltării
tone). i
Rezultate bune înre- j economico-sociale a României în anul 1984 caracterizeze pe fiecare om
gistrează şi minerii din 1
sectorul I. Ei au extras ^
( peste planul „la zi“ mai i • al muncii I
/ mult do 4 300 tone de J PRODUCTIVITATEA REDUCEREA
1 cărbune. Cu sporuri mai ţ Se preconiza ca noua tem. Subinginerul Dodu
I mari de producţie se ţ MUNCII CHELTUIELILOR platformă siderurgică a T.rifan a acţionat. A tre
l situează brigăzile con- l Călanului să devină inde cut pe „menţinerea" cup
. iluse de Meszaroş Ga- J INDUSTRIE pendentă din punct de ve toarelor cu inducţie de la
1 vrilă şi Nicolae Brutu. \ LA 1000 LEI dere energetic. Sînt foarte turnătoriile nr. 3 şi de
^ De menţionat că, pe ţ PRODUCŢIE MARFA' multe resurse locale, gaz cilindri. Firesc, procesele
de furnal şi gaz de cocs
i întreaga mină, activita- l (sau ar trebui să existe în de producţie au fost în
t tea se desfăşoară în ^ greunate, prelungite mult
1 condiţii bune, sporul de condiţiile în care toate în timp, dar altă soluţie nu
agregatele
siderurgice
^ producţie de la începu- jung să funcţioneze a- exista. Dar normal ar fl
la
1 tul lunii decembrie fiind parametrii proiectaţi), care, fost ca cele trei centrale
do 4 500 tone de căr- electrotermice să funcţio
1 bune. îndreptate spre cazanele neze din plin, să producă
celor trei centrale electro aproximativ 18 MWh, can
I termice, ar putea asigu'ra titate suficientă pentru a
SUPLIMENTAR — întregul consum de ener asigura nevoile de consum
i 90 000 TONE gie al combinatului side ale combinatului. Dar din
rurgic
„Victoria".
Ba
ar
cele trei centrale producea
f AGLOMERAT putea furniza chiar siste una singură (aceea cu
mului naţional excedentul puterea cea mal mică) ©
de energie electrică. Deo cantitate de 2,3—2,4 MWh.
l Oamenii muncii din camdată însă combinatul
? cele două secţii do a- 1984 — an de producţii record în agricultură consumă megawaţi din C.E.T. nr. 2 şi 3, cu o
1 glomerare ale Combina- sistemul naţional. producţie de aproape 18
^ tulul siderurgic Hune- MWh, băteau neputincioa
ţ doara au acţionat cu Fiecare I.A.S. - unitate model CE SE ZICE ŞI CE se pasul pe loc. La C.E.T.
hotărîre şi responsabili SE FACE! 2 — două cazane sparte şl
tate în producţie în a- un al treilea cu problem*
cest an, dcpăşindu-şi de organizare şi productivitate Luni seara, către ora la instalaţia A.M.C. C.E.T. 3
lună de lună prevede vârfului de sarcină, dispe
rile de plan. Acum, du — In cuvîntarea rostită radical, activitatea econo- tia, Aurel Vlaicu şi Ilia ceratul energetic judeţean DORIN CORPADE
pă 11 luni şi două de de secretarul general al mico-finanpară a I.A.S. au recoltat cîte 3 050—4 120 atrăgea atenţia dispecera DAN CAMPEANU
cade din an, aglomera- p a r t i d u l u i , tovarăşul Faptul că realizările din kg grîu sau orz la hectar. tului energetic din combi corespondent ;
torlştii hunedoreni ra Nicolae Ceauşescu, la Con anul 1983 sînt superioare — Concretizaţl-ne prin nat că platforma preia
portează realizarea unei sfătuirea de lucru de la celor înregistrate în ulti cipalele direcţii de acţiune prea multă energie din sis (Continuare in pag. a 2-a)
producţii suplimentare . C.C. al P.C.R. pe probleme mii ani denotă că a spo pentru sporirea producţiei
de peste 90 000 tone a- ţ de agricultură, din 7—9 de rit răspunderea şi preocu vegetale.
glomerat — hrană in- 1 cembrie a.c., este subli parea cadrelor tehnice şi — In prim-planul preor
dispensabilă pentru fur- I niată necesitatea ca uni a tuturor lucrătorilor faţă cupărilor situăm grija faţă
nale. \ tăţile agricole de stat să de îndeplinirea indicato de folosirea cu randament
La baza acestor fru- ţ devină unităţi model de rilor de plan, a sarcinilor maxim a fondului funciar
moaşe realizări stau or organizai^ şi productivita din programul de autocon- pentru a obţine producţii
ganizarea temeinică a te. Vă rugăm tovarăşe ing. ducere şi autoaproviziona- superioare la hectar la
lucrului pe întregul pro- Georgel Răican, director re teritorială. Datorită fo toate culturile, eu chel
j ces de fabricaţie, pre- al Trustului judeţean al losirii cu eficienţă ridica tuieli cit mai reduse. A-
) ocuparea pentru buna I.A.S., să reliefaţi măsu tă a bazei tehnicp-materia- vem în vedere, aşa cum
( aprovizionare cu mato- rile şi acţiunile ce vor fi le şi aplicării cu rigurozi ne-a indicat şi ne-a cerut
! rii prime, utilizarea Ia întreprinse în scopul în tate a tehnologiilor înain secretarul general al parti
' parametri optimi a a- făptuirii acestei cerinţe. tate, unele ferme cum dului, să organizăm sole
\ gregatelor şi instalaţii- — Pentru început, doresc sînt cele din Tîrnava, O- mai mic! pe care să apli
1 lor din dotarea secţii- să mă refer la unele re răştie, Bretea şi Călan au căm diferenţiat tehnologii-
■ lor, buna pregătire pro- zultate de producţie înre obţinut, în medie, cîte
1 fesională şi dăruirea în gistrate în acest an, rezul 5 100—8 550 kg porumb Convorbire consemnată de
ţ muncă ale oamenilor. tate care atestă însemna boabe la hectar în cultu NICOLAE TÎRCOB C.S.V. Călan. Aspect de la încărcarea cocsului în va-
L tele rezerve de care dispu ră neirigată. De asemenea, goanele de tren.
nem pentru a îmbunătăţi fermele din Orăştie, Min (Continuare in pag. a 2-a)
