Page 82 - Drumul_socialismului_1983_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Toţi factorii educaţionali - implicaţi in Fiecare I. A. S. — unitate model

procesul formării şi dezvoltării conştiinţei de organizare şi productivitate
13.00 Tclc:
13,05 La
(Urmare din pag. 1)
pentru fătările din această
pectiv, 7 000 animale. La
materiaiist-ştiinţifice a masetor specia bovine vom asigura perioadă şi organizarea 10.30 Colu
mină
le de lucru, să facem o un indice de natalitate transhumantei pentru va­ 16,45 băpt.
17.00 Inchi
La Deva a avut loc, în voluţia religiei, au audiat Din dezbaterile pe acesţe judicioasă amplasare a cul­ de cel puţin 85 la sută, iar lorificarea păşunilor mon­ lui.
organizarea Secţiei de pro­ colinzi laice, au' vizitat probleme au reieşit sarcini turilor în fiecare unitate, pentru îmbunătăţirea ca­ tane. 10.00 Tclc)
lor)
pagandă a Comitetului ju­ expoziţia „Elemente fun­ importante ce stau în faţa să efectuăm lucrările de litativă a efectivului o a- — Referitor la baza tch- * Sp
deţean de partid, o consfă­ damentale în educarea celor care activează în sfe­ îmbunătăţiri funciare cu­ tenţie deosebită acordăm nico-materlală ce ne pu­ 19.20 Estrs
tuire pe tema „Elemente materlalist-ştiinţifică a oa­ ra educaţiei materiaiist- prinse în program. în sco­ creşterii în cele mai bune teţi spune ? 19.30 Telei
20.00 Film
fundamentale ale educaţiei menilor muncii", au luat ştiinţifice. Pentru îndepli­ pul ridicării pptenţial.tflui condiţii a tineretului fe­ — In anul 1984 vom pu­ inviz
materiaiist-ştiinţifice a oa­ cunoştinţă despre unele nirea, lor şi ridicarea acti­ productiv al pămîntului a- mei destinat reproducţiei. ne în funcţiune noi ferme 9 (ci
menilor muncii din jude­ dintre cele mai moderne, vităţii de contracarare a fe­ cordăm atenţie sporită a- In vederea creşterii canti­ de vaci cu lapte la I.A.S. 20,50 Meri
şi ei
ţul Hunedoara". La a- atractive şi eficiente for­ nomenului mistico-religios plicării îngrăşămintelor or­ tative şi calitative a bazei Haţeg, se va finaliza ali­ 22.00 TcleJ
ceastă interesantă acţiune, me şi metode folosite în pe o treaptă superioară, ganice, avînd condiţii să furajere, în anul 1984 ex­ mentarea cu apă la lor)
care s-a dovedit a fi un amplul proces de educa­ au fost propuse mai mul­ fertilizăm anual cîte 3 500 tindem leguminoasele pe I.S.C.I.P. Orăştie şi vor fi * Sp
adevărat schimb de expe­ ţie materialist-ştiinţifică te măsuri, care se consti­ ha, ceea ce, practic, în­ 60 la sută din suprafaţa încheiate acţiunile de mo­ 22.20 Invit
23.00 înch
rienţă pe problemele for­ în cele mai diferite medii tuie în direcţii de acţiune seamnă întreaga suprafa­ afectată producerii nutre­ dernizare în sectorul zoo­ lui.
mării concepţiei revoluţio­ şi colectivităţi umane: bri­ pentru viitor. Astfel, corni - ţă destinată culturilor de ţurilor şi vom semăna 850 tehnic. Toate., acestea ne
nare, materialist-ştiinţifi- găzile ştiinţifice, caravana ' tetele de cultură şi edu­ cartofi, legume, porumb şi ha pajişti slab productive dau certitudinea că unită­
ce despre lume şi viaţă, „socio-ştiinţifică", „prie­ caţie socialistă, universită­ sfeclă furajeră. De aseme­ cu plante valoroase. La ţile agricole de stat vor
combaterii şi demascării tenii adevărului ştiinţific", ţile cultural-ştiinţifice, aşe- nea, punem accentul pe specia o v i n e sîntem deveni cu adevărat exem­
mentalităţilor retrograde, „micii naturalişti", simpo­ zămintele de cultură au folosirea seminţelor din preocupaţi să asigurăm ple de organizare şi pro­
mistice, a influenţelor bur­ zioanele şi comunicările sarcina de a-şi îmbogăţi categorii biologice supe­ condiţiile cele mai bune ductivitate. BUCUR:
gheze în conştiinţa şi via­ ştiinţifice cu caracter in- şi urmări cu insistenţă mo­ rioare, pe îmbunătăţirea dioprogra
ţa oamenilor, au participat terdisciplinar, cursurile de dul de înfăptuire a pro­ calităţii lucrărilor de pre­ CONSFĂTUIRE ORGANIZATĂ DE REVISTA La ordin
secretarii cu propaganda ateism ştiinţific, lectoratele gramelor anuale de activi­ gătire a terenului şi rea­ cultură ;
7.30 La )
de la municipii şi oraşe, cu părinţii şi altele. S-a tate cultural-ştiinţifică, de lizarea unor densităţi co­ „MUNCA DE PARTID" al munc
secretarii adjuncţi cu pro­ reliefat, îndeosebi, rolul a folosi cu mai multă pri­ respunzătoare la fiecare Ieri a avut loc la Deva La consfătuire au parti­ presei ; f
paganda de la comitete­ pe care brigada ştiinţifică cepere filmul, cartea in­ cultură. O altă cale sigură o consfătuire organizată cipat secretari şi secretari Iodiilor;
ştiri ; 9,0;
le comunale de partid, trebuie să-l aibă în vede­ strumentele muzicale, a- de sporire a randamente­ de redacţia revistei „Mun­ adjuncţi de comitete de La Rin. '
directorii educativi din rea deprinderii şi aprofun­ paratura audio-vizuală, să lor la hectar o reprezintă ca de partid", cu sprijinul partid, secretari de orga­ tin de şl
şcolile generale şi licee, dării, de către locuitorii dea conţinut, concreteţe şi extinderea culturilor duble Biroului Comitetului jude­ nizaţii de bază din între­ literară- i
preşedinţii comisiilor de satelor mai ales. a cunoş­ eficienţă acţiunilor între­ pentru producerea porum­ ţean de partid, avînd ca prinderi şi şantiere, din cheslra c
iară „Doi
răspîndire a cunoştinţelor tinţelor ştiinţifice, de con­ prinse, să reactualizeze şi bului siloz pe 2 500 hecta­ temă „Spirit angajant, po­ unităţi agricole, din insti­ Iaşi ; I
cultural-ştiinţifice. tracarare a fenomenelor să permanentizeze activi­ re. Evident, împlinirea a- ziţie militantă, ofensivă în tute de cercetări şi proiec­ ştiri ;
0
Cu acest prilej au fost mistico-religioase, prin răs­ tatea brigăzilor ştiinţific , cestor deziderate este ne­ întreaga muncă de partid", tări, activişti ai comitete­ intr-un
Buletin d
evidenţiate o serie de punsurile date probleme­ să combată cu fermitate mijlocit legată de perma­ în lumina orientărilor şi lor municipale, orăşeneşti cultural;
metode şi forme specifice lor cunoaşterii universu­ manifestările cultelor din nenta ridicare a nivelului sarcinilor cuprinse în Cu- şi comunale şi ai comite­ ra foleloi
1 la 3 ;
de acţiune, utilizate de or­ lui, a materialităţii lumii, zone, care îşi depăşesc ca­ pregătirii politice şi pro­ vîntarea secretarului gene­ tului judeţean de partid, club ; 16,(
ganele şi organizaţiile dc furnizate de chimie, bio­ drul de activitatp stabilit fesionale a tuturor lucră­ ral al partidului, tovară­ alte cadre. 16,05 M
partid, sindicat, U.T.C. şi logie, fizică, genetică, as­ de lege, să organizeze ac­ torilor, inclusiv a specia­ şul Nicolae Ceauşescu, la Dezbaterile în cadrul 16.30 Inre
17,00 Bul<
pionieri, O.D.U.S., alţi fac­ tronomie, prin cuceririle ţiuni de masă în vede­ liştilor. Consfătuirea de lucru pe consfătuirii au fost con­ Calcidnsc
tori educaţionali, pentru actuale ale revoluţiei ştiin- rea educaţiei ateist-ştiinţi- — Cum veţi materializa duse de tovarăşul Radu nesc ’
ridicarea conţinutului şi ţifico-tehnice contempora­ fice a oamenilor. Consiliul prevederile mobilizatoare problemele muncii orga­ Bălan, prim-secretar al nor
„ei
evoluţia activităţii în do­ ne. De asemenea, s-a evi­ judeţean de educaţie poli­ din programul de dezvol­ nizatorice şi politico-edu- Comitetului judeţean de Orele Săptăn
*
denţiat importanţa şi rolul tică şi cultură socialistă, tare şi modernizare a zoo­
meniul amintit, în lumi­ tehniei ? cative de la Mangalia. partid. nă ! ,
na sarcinilor sţabllite de folosirii pe scară largă în conducerile organizaţiilor — Ţinînd seama de ne- Mu zi
că; * R
plenara lărgită a C. C. al mediul rural a unor for­ de masă şi obşteşti de la internaţio
me atractive ca: „Tribuna nivelul judeţului, ceilalţi împlinirile din acest an
P.C.R. din 1—2 iunie 1982, democraţiei", seri de între­ factori educaţionali, tre­ privind restanţele înregis­ Mai sînt 7 zile Sfaturi p
Circulaţie
de Programul de măsuri bări şi răspunsuri, con­ buie să-şi îmbunătăţească trate îndeosebi la produc­ nai; * i
adoptat de Comitetul Poli­ cursuri gen „Cine ştie, răs­ stilul de muncă, să des­ ţia marfă de lapte şi car­ pînă la sfîrşitul anului + La sur
Radiojurn
tic Executiv al C. C. al punde", acţiuni cu cartea făşoare o activitate mai ne de porc, ne-am stabilit dc dans
0
P.C.R. din iulie 1983 şi şi filmul, implicarea mai sistematică şi competentă, o serie de măsuri menite (Urmare din pag. 1) a dotării tehnice existent stop mus
biroul Comitetului jude­ bună în activitatea de pentru promovarea unor să asigure un salt calitativ şi îmbunătăţirea indicelui
îmbunătăţirea
substanţial,
ţean de partid în martie popularizare şi însuşire de activităţi atractive, cît mai radicală a activităţii în s- Cu toate greutăţile pe care de utilizare a fonduiui de
1983. către oamenii muncii a cu­ eficiente în procesul com­ cest sector. Pentru a va­ le-am întîmpinat în cursul timp, am realizat o pro­
(raportată
Pe parcursul consfătui­ noştinţelor ştiinţifice, a plex de formare a omu­ lorifica eficient potenţia­ acestui an, printr-o bună ductivitate marfă) superi­ la
producţia
rii, participanţii au urmă­ „laboratorului interdisci- lui nou, constructor con­ lul întreprinderilor, avem organizare şi conducere a oară celei planificate cu DEVA ;
rit cu viu interes un ciclu plinar judeţean pentru e- ştient al noii societăţi ro­ prevăzute creşteri de efec­ activităţii de producţie, peste 10 000 lei pe om, isr al Dunăr
de filme documentare, în ducaţie materialist-stiinţi- mâneşti. tive la speciiie de bovine urmărindu-se ca predilec­ productivitatea fizică, la tria); (A )
seara
legătură cu apariţia şi e- fică". LIVIU BRAICA şi ovine, cu 1 200 şi, res- ţie utilizarea la capacitate nivel de exploatare a fost RA : A
—
, — « — » — « — # — o — * — © — • — • — • — • — • — • — • — ® — o # — ® - • ” • mai mare cu 12 tone pe ardelenii
căpetenia
om al muncii. De aseme­ ra); Inti
Spiritul gospodăresc trebuie nea, la toate sortimentele derurgisti
fizice
(ArU
substan­
înregistrăm
diu
ţiale depăşiri, care oglin­ infernul
U
PETROŞ/
sa I caracterizeze pe fiecare om al muncii! desc elocvent angajarea şl in acţiun
hotărîrea minerilor şi pre­
mul
paratorilor de a răspunde brie)
(Urmare din pag. 1) tuburi de neon, de pute­ economie de energie. Au CE MAI... ECLIPSEAZĂ întrerupătoare... prin fapte concrete de LUPE..„.
re mare, într-un atelier, plasat la extremităţile a- SPIRITUL ADORMITE muncă chemărilor secreta­ beu (Cui
-
Intoar
nu a pornit pentru că n-a 4 într-altul şi vreo 2—3 telierelor două lămpi cu GOSPODĂRESC ? „Dorm" liniştite între­ rului general al parti­ ceafă
avut posibilitatea să se prin magazie. Şi pentru vapori de mercur şi au Această întrebare ne-am rupătoarele şi pe la „ba­ dului, tovarăşul Nicolae din ..a
ANINOAS
alimenteze la timp (1). Aşa ce ? Să facă ordine în renunţat la o mulţime de pus-o la turnătoria nr. 2, > lanţele" de la laborato­ Ceauşescu, de a-şl aduce (Muncitoi
că 16 MW au rămas mai atelier ! Culmea risipei! tuburi cu neon. atît la curăţătoria de lin- o contribuţie sporită la a- Omul şi 1
mult prin scripte şi nu la Şi aceasta în condiţiile în îi dezamăgim însă pe gotiere, cît şi în atelierul rul central — laboranta sigurarea economiei naţio­ BRAD : ]
tilor (Ste;
bornele generatoarelor. care iluminatul atelierelor ocupanţii acelui atelier. lăcătuşilor. Răspunsul este... Elena Bogoş nu le prea nale cu metalele necesare. TIE : Mii
era sectorizat; puteau fi Becurile cu vapori erau acordă importanţa cuvenită
★ autosugestia. Şi nu este un 2. Sarcinile pe 1984 sînt Nea -Mări
Pe la numeroase puncte aprinse independent cîte legate pe acelaşi circuit răspuns dat de noi, ci atunci cînd părăseşte în­ sensibil egale cu cele din căra); GE
de lucru din combinat am 2—3 corpuri de iluminat. (deci pe acelaşi întrerupă­ chiar de oamenii din e- căperea — şl prin ves­ acest an, atît la minereu tine rom
cultură);
găsit destui oameni — rude Sau Ioan Mălină a vrut tor) cu tuburile de neon. chipa maistrului Nicolae tiarele de la furnalele extras, cît şi la metalele de cer (
apropiate de-ale lui „homo să vadă cum i-ar sta Şi dacă se economisea Sînziana. Ce le-o fi spus mari, turnătoria nr. 3 aferente. Intre priorităţile Mult mai
energofagus" — ce nu-şi într-o... galerie de artă I ? ceva în atelier, aceea era... lor maistrul în legătură şl aglomerator — unde, producţiei anului viitor, la rea ; c,
şi
aurul
făceau prea mari procese încercăm să-i satisfacem lumina. Din neglijenţă. cu economisirea energiei, cum s-a lăsat puţin întu­ loc de frunte se situează do cult
de conştiinţă că sub ochii acum această dorinţă. însă Pentru că privind mai n-avem de unde să ştim, nericul, corpurile de ilu­ lucrările de deschidere şi Căderea
(Mureşul)
lor se spulberau în van nu în calitate de vizita­ atent, 12 tuburi cu neon însă bănuim, după repli­ pregătire a orizontului (Lumina)
kilowaţii, oameni ce n-au tor, ci de.... exponat, în abia de pîlpîiau, însă con­ ca tăioasă dată de unul minat parcă s-ar întrece —450 m, la mina Deva, de
înţeles încă un lucru ele­ „bătaia" reflectorului. sumau energie electrică dintre muncitori : „Ce între ele care să consume deschidere şi pregătire a
mentar : că trebuie să eco­ ca 12 tuburi bune. în faceţi atîta tărăboi cu mai mulţi kilowaţi. bazei de materii prime din
nomisească pe orice cale RISIPĂ, DA ! rest, ce să mai spunem ? becurile astea ; dacă aţi Nici pe aici nu se prea zonele adiacente zăcămîn-
energie electrică. LUMINĂ, BA ! Poate că şi cele două şti cît consumă le-aţi lăsa găseşte o mînă de om tului de la Muncel, cît şi
becuri cu vapori erau
în raidul nostru am ajuns prea mari pentru un ate­ în pace". gospodar care să apese sistematizarea exploatării Rezulta
CURĂŢENIE pe întrerupător pentru a resurselor minerale de la 23 dcccn
CU PRECIZIE D E . . . şi la atelierul mecanic de lier atît de mic. Dar a- Uite că nu le-am lăsat, Troiţa. Extr. I
4
MICRONI ? la turnătoria nr. 3. Lăcă­ ceasta rămîne o problemă deoarece, atîta timp cît se stopa risipa. 44, 60, 16
tuşii de aici ne-au arătat de studiu pentru comisia aflau ei în pauza de masă Din curiozitate am nu­ 3. La ora actuală avem Extr. a
Pînă a ajunge la atelierul cum reuşesc să facă ei energetică din combinat. 4 reflectoare mari (!) po- mărat cîte tuburi ardeau asigurate, în ce ne priveş­ 43, 05, 34
de modelărie nu ştiam că leiau în lumină lingotie- te, toate condiţiile pentru Fond t
operaţia executată cu... rele. Ca şi cum n-ar fi fără rost în toată clădi­ derularea normală a acti­ 1 085 980 :
mătura este mai preten­ fost de ajuns această ri­ rea (aceea în care se află vităţii anului 1984. Ştim
ţioasă, din punct de ve­ sipă, alte 5 lămpi porta­ atît vestiarele, dispensarul, ce avem de făcut, cum şi
dere al preciziei, decît, tive, lăsate aprinse în cît şi birourile de la fur­ unde trebuie să acţionăm.
să zicem, o operaţie chi­ interiorul lingotierelor, le nale şi aglomerator), pe Ne cunoaştem bine oame­
rurgicală, că aşezarea făra­ ţineau isonul. Şi nu mai scări, prin încăperi, în
şului la punct fix, fără punem la socoteală lăm­ vestiare şl chiar în unele nii, ne-am deprins să mun­ Timpul
abateri şi toleranţe, este pile din hală. La lăcătuşi cim bine. Rămîne să insis­ azi, 24 d<
mea
obligatorie. Iar pentru a în atelier aceeaşi risipă, e birouri (unde nu mai lu­ tăm mal mult pentru a cerul se
ma
nu se greşi nici măcar adevărat, la o scară mai cra nimeni în după-amîaza asigura o aprovizionare cădea pi
cu un... micron lucrarea, aceea). Cu o... uşoară a- ritmică cu materialele ne­ mă de j
gunoiul de pe podea tre­ redusă, 4 tuburi de 40 W, proximaţie (în minus, nici­ cesare producţiei (combus­ sufla mc
intensific
buie iluminat din abun­ plus două lămpi cu va­ decum în plus) am găsit tibili, lemn de mină, ex­ din sccto
denţă. Aceasta era... păre­ pori de mercur a cîte vreo 70 de asemenea cor­ ploziv, capse, ciment, che­ râturile i
rea maşinistului Ioan Mă­ 200 W fiecare. Şi nimeni puri de iluminat care-şi prinse i
plus 4 gi
lină — singur în două în atelier. Nici aici nu se restea de toate esenţele), xime inti
hale de producţie. Dacă revărsau darnic lumina în aşa fel îneît şi la anul La mu
ar fi avut altă părere şi putea acţiona întrerupăto­ peste... nimic. Iată un alt să ne situăm printre cele în gener.
cîteva noţiuni sumare des­ rul ? Sau respectiva „au­ subiect pentru... dezmorţi- mai bune unităţi din ţară mai mult
pre economie şi risipă n-ar tosugestie" este mai pu­ rea comisiei energetice din în domeniul extracţiei şi precipitai
formă dc
fi lăsat aprinse 20 de ternică ? combinat. prelucrării minereurilor.