Page 85 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 85
B« \MOW
Grija pentru oamenii cu care se realizează
producţia nu se opreşte la poarta întreprinderii
în secţia înnobilare a acte despre mersul tre nava" şi am discutat cu
întreprinderii „Vidra" O- burilor secţiei — un ca ea aşa, sincer, ’ deschis,
răştie lucrează, că în în iet cu... declaraţii. Un fără înşelătorii şi fără
treaga unitate, de altfel, caiet întocmit din nevoia minciuni. Mi-a spus ade
multe femei. Localnice şi stîrpirii indisciplinei, ab văratul motiv al şederii
navetiste. Vîrstnice şi fete senţelor nemotivate, în ei acasă, după ce mai
netrecute încă de 20 de târzierilor, minciunii. Pen înainte îmi adusese cer
ani. Mame cu copii cît ele tru că uneori fetele şi fe tificatul pentru concediul
de mari şi codane aflate meile acelea care execută medical pe care,'anexat
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C în zorii vieţii. Femei cu operaţii importante în la vorbele ei aşternute
căsnicii reuşite, altele cu procesul de producţie au pe hîrtie,.l-am trimis me
Şl Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N probleme în. familie. Cu mai amăgit-o pe maistra dicului care eliberase cer
toate lucrează — după lor. ■ tificatul. Ăm făcut asta
puterile fiecăreia şi, mai — Mai în toamnă, la aşa,- pentru a arăta că
cu seamă; după iscusinţa, vremea culesului de pru noi, cei care rămincm şi
Anul XXXV, nr. 8125 DUMINICA, 25 DECEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani
experienţa acumulate în ne, vine la mine o mun muncim,' nu trebuie să
timp — la prelucrarea citoare spunîndu-ml că fim înşelaţi ori minţiţi.
blănurilor. nu se simte prea bine şi Nu e singura „contes
între cele care coordo că urmează să meargă la taţie" pe care Florica
nează activitatea acestor medic, de la care va Munteanu • a făcut-o ne-
în întimpinarea aniversarii Republicii multe femei se află şi primi, probabil, un certi sîhcerităţil. In caietul său
maistra Florică Muntea- ficat medical pentru... su mai - există şi alte exem
nu. Energică, înţeleaptă, ferinţa sa. Zis şi făcut. plare, Din ce motive a
SUCCESE DEOSEBITE ÎN MUNCĂ aspră dar înţelegătoare, Femeia a rămas acasă reetţrs la această meto
rar, foarte rar indulgen pentru a se întrema, eu dă ? în mod deosebit a
tă sau iertătoare cu ne ml-am văzut de treabă făcut-o ' în numele ade
NOI UTILAJE MINIERE ne de laminate realizate regulile din producţie, cu mai departe, cu celelalte vărului, al omeniei, al
PENTRU SUBTERAN peste plan în II luni din nesocotinţele săvîrşite în muncitoare. După un dragostei pentru semenii
an le-au fost adăugate, viaţa cuiva. Am cunos timp mă pomenesc în bi săi. Pentru că — nu-1
Activitatea rodnică din 'de la începutul Iui de cut-o nu pentru că aşa rou cu o altă fată. Ve aşa ? — de cîte ori nu
acest an a oamenilor cembrie, alte 1 200 tone. ne propusesem. Am in- cină cu prima, la ele în preferăm sinceritatea, fie
muncii de la I.U.M. Petro De asemenea", colectivul tîlnit-o întîmplător. Se sat, colege de muncă, ea chiar grea şi dureroa
şani se materializează, în laminorului de semifabri mira, se tînguia, zîmbea, aici. Vine şi-mi spune să, în locul dulcei, blîn-
aceste zile, în finalizarea cate nr. 1 are peste pla se supăra, se bucura de c-a întîlnit-o pe colega dei şi uşoarei minciuni ?
de noi utilaje miniere. nul la zi mai mult de ' toate cîte auzea şl vedea. noastră... „bolnava", spe- CONSTANTA
Se află în recepţie, ur- 5 800 tone, iar cel al la Reacţiona pe loc, in cel tindu-se la culesul pru POPESCU-CORPADE
mînd ca în zilele urmă minorului de semifabri mai felurit chip. Printre nelor. N-am zis nimic. Ara
toare să ia drumul aba cate nr. 2 aproape 4 700 dosare de producţie şi alte aşteptat să-şi revină „bol (Continuare in pag. a 3-a)
tajelor, două complexe tone. In primele două de
mecanizate tip SMA-2 cade din decembrie şi
pentru mina Lupeni şi oamenii muncii de la la
unul de tip SMA — pen minorul de bile şi-au de Aflăm de la tovarăşul Quiectul muncii înscriu la ora actuală
tru mina Paroşeni. De păşit planul cu 3 528 kg. loan David, maistru prin lucrările de consolidare
asemenea, a fost reali cipal la Şantierul din prin ziduri de sprijin pe
zat în avans. Ia cererea ECONOMII Brad ol Direcţiei judeţe lor: poduri şi drumul judeţean nr. 707,
I.M. Lupeni, un complex DE MATERIALE ne de drumuri şi poduri întreţinerea pe 3 km a
SMA-P 2, pentru strate- Deva, că în cadrul lucră drumuri trainice drumului Curechiu - Po
le de cărbune subţiri, un Continuînd în ritmuri rilor de modernizare a iana, executarea de po
altul funcţionînd cu bu tot mai susţinute acţiu drumului judeţean n r . . ţean nr, 706 A (llia - Vis-, duri pe drumul Blăjerri -
ne rezultate la I.M. Pa nile de recuperare şi re 707, între Vaţa de Jos - ca — Ţebea), precum şi Grosuri şi pe drumul Bu
roşeni. introducere în circuitul Căzăneşti-Petriş, au fost podurile de la Steia - ceş — Dupăpiatră.
productiv a materialelor date în folosinţă 3 po Buceş — Dupăpiatră. La realizările de pînă
LAMINATE refolosibile, oamenii mun duri moderne de beton, în ce priveşte stareo acum au contribuit din
PESTE PLAN cii din C. S. Hunedoara la Căzăneşti, Vaţa de Sus, drumurilor, s-a terminat plin Nicolae Vlad (teh
au colectat, numai în lu ior ultimul între Căzăneşti drumul comunal Bucu- nician principal), Aurel
Dintre colectivele de na noiembrie şi de la şi Vaţa de Sus. Un al reşci — Şesuri, cit şi lu Bedea (şef de district),
laminatori din cadrul începutul Iui decembrie, patrulea pod, între Vaţa crările de întreţinere a echipa condusă de Moi-
I.P.L. Deva — Sec(ia do C.S. Hunedoara, rezulta S69 tone scoarţă de hal de Sus şi Vaţa de Jos, drumurilor comunale Vaţa se Cian, e;<cavatoristul Mi-
mobilă Brad. Vlorel Itişcan dă, 222 tone cărămidă şa- se află in curs de fini de Jos — Prăvăleni — hai Bulion, betonistul loan
te deosebite înregistrea
este .şeful unei echipe de lă ză, de la începutul anu motă şi 62 tone cărămidă sare, iucrîndu-se la te- Ciungani, şi Vaţa de Şipoş, şoferii Toma Lupaş,
cuit în alb mobilier pentru bazică, adăugind noi eco rasamentele de bază. încă Jos - Birtin - Cărăstău. Octavian Oprean şi alţii.
lui, cel al laminorului de nomii la cheltuielile de 3 poduri terminate sînt Pe agenda de lucru a (Ion Coţoi, lovu Mihuţ,
export. 650 mm. Celor 5 400 to producţie. cele de pe drumul jude- şantierului din Brad se corespondenţi).
Mai sint 6 zile pină la sfirşitul anului Principalii indicatori ai dezvoltării
economico-sociale a României în anul 1984
1. Care este situaţia realizării pla TRU SERA. Pe lingă asi
eg AGlîNT TERMIC PEN
sec
a
gurarea
nului „la zi“? RETRIBUŢIA MEDIE VENITURILE REALE cu permanentă producţie,
necesar
ţiilor
oxigenul
procesului
(le
fabricii
oxi
2. Ce sarcini vă revin în 1984? REALA(la Încheierea ALETARANIMII colectivul recuperează de lunar
gen din cadrul C.S. Hune
doara
I 700 Gcal, prin răcirea ae
3. Cum aţi p r e g ă t i t condiţiile ETAPEI 0E MAJORARE) (PE 0 PERSOANA ACTIVA) — a-
preeomprimat
rului
gent termic folosit pentru
pentru îndeplinirea lor? încălzirea unul hectar dc
seră şi a locurilor dc mun
că din cadrul uzinei.
M PRESTĂRI DE Coope
SER
In
cadrul
VICII.
Uzina cocsoctismteă — C.S. Hunedoara 3 rativei meşteşugăreşti „Re
tezatul" din Haţeg au fost
unităţi:
noi
Ne răspunde ing. Cornel îndeplinirii planului pe a- U I înfiinţate din răchită şi îm
din
pletituri
Gherghel, directorul uzinei: cest an cu 5 zile mai de alte materiale, confecţionat
pălării pentru femei şi con
1. Aş aprecia că harni vreme şi abordarea de pe MUhsi fecţionat articole de po
cul nostru colectiv a mun o bază solidă a producţiei doabă pentru nunţi.
cit bine şi în acest an, s-a anului viitor.
mobilizat exemplar în si 2. Sarcinile pe 1984 .sînt itf1984P:
tuaţiile grele, a dat toată mai mari decît în acest an,
atenţia folosirii raţionale, îndeosebi la producţia de
la parametri optimi, a a- cocs metalurgic, iar la naf
gregatelor şi instalaţiilor, talină şi la gaze de cocs
reparării lor în termen şi ele urmează să fie core trec eu să-i spun fă aşa
de înaltă calitate şi a ob late cu posibilităţile reale Nu-s puţini oameni in sau aşa. Am băieţi in e-
ţinut rezultate deosebite de fabricaţie din cadrul adincurile mine! Barza, a- Boi mineri-doi chipă, pe unul ii cheamă
în producţie. De la începu uzinei noastre. Sigur, dacă colo unde se transpiră din Klloş Diter, pe care i-am
tul anului şi pînă la zi, vom avea toate condiţiile greu pentru preţioasele mi luat de răi. Nu-i măi pri
am realizat peste sarcinile asigurate în timp util, ne nereuri, care-ţi pot spune ai abatajelor mea nimeni. La mine s-au
de plan o producţie mar vom putea îndeplini şi de cu mindrie că sint mineri schimbat. Eu îs. mulţumit
fă suplimentară în valoa păşi sarcinile de plan şi în din tată-n iiu. Şi tocmai al abatajului, să dobân exploatare de mare pro că-i văd mulţumiţi.
re de circa 8,5 milioane anul viitor. Este, de aitfel, pentru că nu-s puţini, pre dească experienţa de a or ductivitate: abatajul cu
lei, concretizată în mai hotărîrea unanimă a coc ţuirea şi stima, respectul ganiza şi a conduce cu surpare in subetaje. O me La cei 39 de ani ai săi,
mult de 10 500 tone cocs surilor hunedoreni, expri şi admiraţia lafă de aceşti folos activitatea ortacilor todă ce se potriveşte de Gheorghe Jurca - de loc
metalurgic, 1 300 tone pro mată în cadrul adunării oameni capătă dimensiuni săi din cele 7 fronturi ac minune condiţiilor zonei din Valea Arsului - n-a
duse chimice şi 2 500 tone generale a oamenilor mun aparte, sensuri şi semnifi tive pe care le exploatea noastre. Ne-am obişnuit cu cunoscut altă meserie. A
produse distilate din gu cii dţp luna noiembrie a.c., caţii profunde. ză. Mai presus de toate a- ea. Apoi, noi nu mergem preluat mineritul de la ta
dron, am înregistrat — care a dezbătut cifrele de Am cunoscut recent doi cestea, insă, Jurca a în tăl său şi-l duce (după
prin eforturi proprii — e- plan pe 1984, este dorinţa 'dintre ei: şeful de brigadă văţat să devină un om degeaba la mină. Toţi cei cum se vede) cu cinste mai
conomii de 5 milioane lei întregului colectiv de a se Gheorghe Jurca este un vrednic de ceea ce astăzi 14 mineri din brigadă sînt departe. Pentru rezultatele
la cheltuielile de produc menţine în fruntea între autentic reprezentant al admirăm şi preţuim cu ge unul şi unul: harnici, con
ţie şi am recuperat şi re cerii socialiste între colec detaşamentului mineresc de nerozitate. De la începutul ştiincioşi, pricepuţi. Sint obţinute de brigada sa, in
introdus în circuitul pro tivele uzinelor din combi la Barza. Cei peste 20 de anului, brigada sa a extras multe luni de cind n-avem anul trecut a ocupat locul
ductiv materiale refolosi natul nostru siderurgic. nemotivate. Ce secret a- II în întrecerea socialistă
bile însumînd aproape 1,5 3. Condiţiile de îndepli an] de muncă Ia mină, in peste plan mai mult de vem ? Nici unui. Fiecare
milioane lei. De asemenea, nire a planului pe anul vii cadrul aceluiaşi sector - 2 000 tone de minereu cu dintre noi ştie precis, in LIVIU BRAICA
am livrat suplimentar la tor sînt de natură internă Valea Arsului, din care 15 prifer.
export peste 2 000 tone u- şi externă. Adică, unele in calitate de şef de bri - Cum aţi reuşit ? - l-am orice moment, ce trebuie
lei creuzot şi 2 700 tone DUMITRU GHEONEA, gadă, l-au ajutat să de intrebat pe brigadier. să facă, cum trebuie să
benzen brut. Toate aceste vină un adevărat maestru - Folosim o metodă de facă. Nimeni n-aşteaptă să (Continuare în pag. a 3-a)
realizări ne dau garanţia (Continuare în pag. a 3-a)
