Page 86 - Drumul_socialismului_1983_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8125

Personalitatea vătafilor

In urmă cu o săptămînă, 68 ani ai săi !) şi de tata bun !“. Admirabilă mărturi­
cînd judeţul a găzduit fina­ Trăienuţ ! „Nicolae, la anul sirea lui Traian, făcută cbiar 9,30
la ediţiei jubiliare (a XV-a) îl aduci şi tu pe Daniel în prcză'nţa prietenului său 10,00
a Festivalului-concurs „ Că­ „Cred că-1 aduc Nicolae ! Maestrul coregraf 10,30
luş erul transilvănean“, s-au Duminică, vătaful Nicolae Tita Sever, preşedintele ju­
intîlnit la Deva peste 30 de Mălina a fost considerat riului ediţiei jubiliare, era 11,45
vătafi a căror virtuozitate drept „Monument", iar Tra­ 13,00 ,
şi talent In conducerea ce­ ian „zburătorul din Carpaţi". impresionat de valoarea ar­
telor de dansatori este de­ „Şi, totuşi, Mălina e mai tistică, de prezenţa scenică
mult recunoscută, admirată a căiuşerilor din Orăştioara,
şi aplaudată cu .căldură. Boşorod, Renghct, de măre­
In timpul spectacolului ţia vătafilor: „E o adevărată
ori,
intr-un
spus
de
atîtea
C e n t e n a r fel a fost înţeleasă şi s-a lul de urmărit unul-altuia s-au fericire să ai un model- de 18,45
sti­
şi-au
joc,
ponturile,
ne
cum
oferă
Boşo-
vătaf
scris poezia pînă la Emi­ admirat, s-au invidiat pen­ rodul. Mălina ştie să ţină în 19,00
tru frumuseţea obiceiului că-
Ca şi cum ar li presim­ îndeajuns de recunoscători nescu, în cu totul alt fel luşeresc adus din alto zone mină formaţia, cum nimeni
ţit că este ultimul său an pentru gestul său menit să după ivirea sa. Din 1883, ale Transilvaniei. Şi cit de altul, iar jocul lui c admi­ 19,15
de graţie, Eminescu a pu­ intre în istoria spiritualităţii decembrie 21, etalonul-aur frumoasă era această invi­ rabil ! şi mă întorc la Tră-
die ! „Stilul lui Nicolae Lup-
admiraţie.
icnuţ
cu
aceeaşi
blicat în 1883 ci te va din­ româneşti. Acelaşi Titu Ma­ al poeziei s-a numit Emi­ şan din Leşu (Bistriţa-Nă- La el, alt stil de căluşei- i
tre cele mai frumoase, mai iorescu care a intuit viito­ nescu şi numai naivii sau săud) e cu totul aparte, e El lasă băţul şi merge să- 19,35
mature, moi profunde poezii. rul geniu încă de pe vre­ inconştienţii s-au mai încu­ inimitabil", „Ceda ce ne-au controleze formaţia. Şi o fa­
— Cînd amintirile, Pe lingă mea cînd tînăruJ Eminescu metat să scrie ignorind ri­ oferit Ioan Vlad (în vîrstă ce ca nimeni altul !“
plopii fără soţ, Şi dacă..., publica Venere şi Madonă. gorile acestei noi realităţi. de 63 de ani) şi Ioan Stoica Atunci care-i mai bun ?
Sibiului
ne-a
de
Poplaca
Ia
Glossă, Odă, Trecut-au Ca să nu mai vorbim de impresionat", „De Ia Daniel In timpul jocului, pe chi­
anii, Veneţia, Se bate mie­ faptul că aripile sale au Costa (Mărtineşti), deşi este pul lui Nicolae Mălina e nu­
fru­
Un
chip
lumină.
mai
zul nopţii, Peste vîrfuri, Ce YZectwM înălţat pentru Intiia oară adolescent, avem ce învăţa mos, străluminat de o nease­
şi noi cei in vîrstă" — iată
te legeni... — culminind cu cultura noastră la altitudi­ admirabile mărturisiri ale muită fericire. Dar zîmbctul
acel poem al poemelor, ^PRIVELIŞTI nea spiritului european. Şi — vătafilor, martori ai specta­ lui Traian Gridan cine-1 LUNI, :
Stea Polară a întregii noas­ fiind vorba despre cente­ colului de la Deva. Dar poa­ poate descrie '! Din sală, so­ 30.00 Telcj
tre literaturi - LUCEAFĂ­ Titu Maiorescu este cel ca­ narul unei cărţi, precum şi te cele mai frumoase apre­ ţia, mama, surioara îl ad­ lor)
miră şi tresar cînd îşi ridi­
celor
aşi
sînt
RUL. Despre Eminescu, un re a îngrijit intîiul volum al despre cel ce a scris-o - cieri jocului ale căluşeresc doi lutne- că feciorul — din rîndul... 30,20 Actul
ai
alt mare poet - Nichita Poetului, acea ediţie prin- voi încheia aceste fugare dorean — Nicolae Mălina, de vătafilor — şi-l aruncă în mic
Stănescu - spunea peste ceps, graţie căreia inega­ însemnări, vestindu-vă sau la Boşorod şi Traian Gridan, braţele căiuşerilor, intr-o 20,35 A p
veac că este intiia boltă labilele dar risipitele fru­ reamintindu-vă cuvintele de la Orăştioara do Sus. De simbolică transmitere a jo­ cmisi
ani de zile se admiră unul
împlinită a literaturii ro­ museţi ale poemelor emi­ contemporanului nostru C. pe celălalt ! Sînt prieteni do cului din tată-n fiu. 20,45 Teati
căra
mâne. Dar ar fi devenit nesciene au dobindit din- Naica: „A 'scrie cărţi — cînd s-au legat prin jocul Personalitatea vătafilor de tare
oare Eminescu o boltă da­ tr-o dată prestigiul unei spune ginditorul - înseam­ căluşeresc. Flecare a fost la Ia Orăştioara de Sus şi Bo­ ccscii
sînt
că poemele i-ar fi rămas Opere şi strălucirea \unei nă a comunica cu depar- nunta celuilalt. Acum, facem şorod este, de acum, de recu­ la trese
admirată
şi
noscută
părinţi
amindoi.
„Ii
risipite prin revistele timpu­ constelaţii. tele tău şi a deveni con­ şi pe feciorii noştri călu- spectatorul neavizat pînă la 21,25 Căr|i
cons:
lui, dacă n-ar fi fost adu­ Volumul Poesii de Mihai ştiinţa lui mai bună. Ce sînt şeri „Cum să nu-i fa­ specialistul în arta coregra­ (lin
nate la vreme, la momen­ Eminescu a apărut la 21 cărţile omenirii dacă nu cem Bunicile le-au Şl cusut fică. Dragostea lor pentru 21,40 Tezai
costumele
lui
naţionale.
tul cel mai potrivit, pentru decembrie 1883. Pentru bi­ conştiinţa noastră mai bu­ Daniel Mălina, şi lui Ovidiu valorificarea frumuseţii jo­ 22.00 Telej
a fi înmănunchiate intr-un bliofili, dincolo de conţi­ nă ? Ce este Eminescu da­ Gridan. „Aş vrea, la anul, cului căluşeresc şi transmi­ lor).
mesajului
terea
singur volum, unic pilon de nut, dincolo de virsta cen­ că nu conştiinţa mai bună ca Ovidiu să-mi poată mă­ tor, pasiunea cu său înălţă­
urcă
care
susţinere a boitei ? Ar li tenară, el reprezintă o va­ a românilor ?“. car aduce bîta pe scenă". prin ani un obicei al aces­
devenit desigur, pentru că loare şi prin realizarea ti­ Avem, aşadar, noi, cei Ovidiu i-a adus-o. Deşi avea tui pămînt şi neam româ­
un geniu nu poate fi în­ pografică, fiind una dintre de azi, o conştiinţă cente­ doar trei anişori. Acum, la nesc sint legitimate azi şi
ediţia jubiliară, la cei 4 ani
vins de uitare, dar ar li primele noastre mari suc­ nară. Nu ştiu dacă e mult ai săi, Ovidiu se numără Cel mai tînăr vătaf al că­ de dezideratele noi ale cul­ BUCUR)
devenit mai încet, mai trud­ cese de imprimerie. Poesii printre cei şase... vătafi ai iuşerilor huuedoreni — Ovi­ turii, înaripate în ultima lualitatea
sau puţin. Sint sigur insă vreme do comorile descope­
nic, mai tîrziu. Cel ce i-a de Mihai Eminescu râmi- că e minunat şi foarte im­ căiuşerilor din Orăştioara diu Gridan — este purtat rite de „Cîntarea României". 3.00 Rădic
înlesnit înălţarea a fost ne insă înainte de toate o do Sus. Auzi, să joci In a- cu mîndrie, pe umeri, de lor; 9,30
portant. plauzele mulţimii, alături de membrii formaţiei de Ia O- cal. Emi!
Tltu Maiorescu, criticul că­ cheie de boltă a culturii Gheorgbo Filipescu (la cei răştioar» de Sus. LUCIA UCIU tăţi şl n:
ruia nldcînd nu-i vom fl româneşti. Cum s-a mai RADU CIOBANU toate pen
dio jurnal;
de muzici
telcviziim
Poşta redacţiei folclorice;
dispar oprelişti dintr-aceeaşl selă. Des
Cîntările patriei Un dor nestins, limbă; ventar;
istoria e-n cei ce ne urmează Armând Tănăsescu — care deoarece o consider şlagărului
Concert
Tu eşti aerul, şi-n miez de zi şi atunci cînd Hunedoara: Lozinci rima­ cea mai interesantă poezie 15.00 CIu
eşti pîinea, eşti o datorie se-nstelează. te, adevăruri puse sub for­ despre pace pe care am Buletin d
apa şi zborul spre cer, Dorinţele au căpătat culoare mă de versuri. Pentru a primit-o pentru această dianc im
cum aş fi fără tine — N-a fost doar vis, a fost necesitate sorbind puteri din glia roditoare, fiinţa, .poezia are nevoie de rubrică. manaluil
femeilor;
Patrie — căreia nici un poem .să se unească frate lingă frate; nu în zadar la Alba şi-n Suceava transfigurare. folcloric;
nu-ţi află măsura, cînd singur eşti, oricît ai fi de tare ne-a înălţat Mihai Viteazu slava ! Lazăr Părăoan — Sime- ştiri; 18,0
tu eşti lumina te-ncearcă ore de însingurare. David Rusu —- Deva i ria. Nu incandescenţa unui Muzlcote< R
20.00
şi umbra ce naşte lumină, A fost un dor nestins, o • datorie, Furtuni venind, am. înfruntat Concert
pămîntul din care — vii — ne privesc al demnităţii far la temelie; urgia ! Ar fi necesară o diversi­ sentiment este hotărîtoare Iară; 21,:
ochii celor rămaşi amintire, unirea fraţilor de-acelaşi sînge în patria unită, România ficare tematică spre a evi­ pentru o poezie de calitate. diUor;
tu eşti iarba-nstclată ’nici un obstacol n-o putea stăm strajă ţării, fie-i viitorul ta pericolul locului comun. A crea iluzia de poezie 22,10 Pan
22,20 Muz
şi muntele-acesta de dor înfrînge ! mai însorit şi demn, cum e Gu toate acestea, o poezie prin declaraţii • şi cuvinte Buletin -
în care caut ca un miner poporul 1 radicale nu înseamnă mare Non s'
cuvinte — să ardă-n cîntările tale. în lume, lucrurile vechi se precum „E toamna curată" lucru.
DUMITRU DEM IONAŞCU schimbă, AUREL D. CÂMPEANU dă sentimentul autentici­
tăţii. O propun spre publi­ TIBERIU DĂIONI
PEVA
PETRU ROMOŞAN: că izvorul oricărei tra­ să aibă posibilitatea de al Dună
Un nou gen al manifestărilor culturale diţii este şi creaţia popu­ a răspîndi această bogă­ tria);
„Roşa Canina" lară de masă, am dori ţie culturală inestimabilă seara (/ l
RA :
Concertul sărbătorilor ca la viitoarele ediţii con­ unui auditoriu mai larg ardelenii
. Sub semnul unui suav cu seamă că el este tran­ certul de colinde, cuprins şi mai diversificat. căpetenii
„război al rozei" (vezi silvănean, incită la inte­ într-un întreg ansamblu ra); Ini
derurgisl
floarea de măceş, simbol res. Refuzînd ceea ce de iarnă al sărbătorilor de iarnă, ANA BOHANCU diu (Ari
de o frumoasă transpa­ majoritatea ardelenilor nu ţii (C. Bogariu). Dacă la infernul
renţă ales de poet pentru evită, adică aşa-zisul tra­ Şcoala generală nr. 8, Artista, dolarii şi ardelenii PETROŞ
în
ac(iu
a face din ea un fel de bla­ diţionalism, Romoşan cu clase de muzică şi S. Toduţa am admirat mul spr
frumuseţea simplităţii sa­
zon floral-însplnat), Pe­ marşează în spaţiile tul­ arte plastice, din Deva, vante, la V. Timariu — brie); R
tru Romoşan revine, du­ burătoare şi poate prea... ne oferă constant, în ul­ adoptarea unor modali­ E excelentă ideea de zoral inspirat al lui Mir- LUPENI
beu
(Ci
timii ani surprize plăcu­
pă trei ani, cu o nouă tulburate ale lirismului te: participarea profeso­ tăţi mai deosebite în pre­ a reprograma acele peli­ cea Veroiu, constatăm cu întoarce
faţă (de fapt, aceeaşi) a tragi-comic, iar „Roşa Ca­ rilor de muzică la reali­ lucrarea colindelor, la T. cule care au constituit satisfacţie că „Artista, do­ ccafărul) N
din
„comediei literaturii", nina" — apărută la Edi­ zarea unui mare număr Jarda — naturaleţea, jus­ mari succese de public. larii şi ardelenii" n-a îm- ANINOi>
Dimpotrivă,
u-
bătrînit.
carte-program propusă de tura Cartea Românească de momente artistice în ta cumpănire, intuiţia Serialul de western ro­ morul filmului, risipa de (Munciţi
mânesc, prospectînd aven­
el în Editura „Albatros", .— este, după opinia noas­ fantezie ce caracterizează Omul şi
BRAD :
în 1980. Interesul hune- tră, reversul medaliei, a- turile celor trei fraţi ar­ acţiunea alertă şi cu tilor (S
Romulus
deleni:
Traian,
doreanului pentru acest dică o survolare a emis­ multe pasaje pitoreşti, rabar:
poet este . adînclt şi de ferei neaşteptate a unui şl Johnriy alias Ion Brad, oferă şi la revizionare o sa Mare
se înscrie în sfera noţiu­
TIE : M
obîrşia tînărului retras, eu poetic, celei tragice. nii de succes. Tocmai de plăcută destindere. Şi, nu Nea Mă
vremelnic, la „umbra Un anume cinism stră­ Deva sau Hunedoara, fără de greş a ceea ce aceea, revedem cu mare în ultimul rînd, redesco­ căra); G
roi
tino
cărţilor în floare" din bate această poezie cu crearea „Festivalului mu­ trebuie rostit şi cum tre­ plăcere „Artista, dolarii perim cu îneîntare umo­ cultură)
bibliotecile Capitalei, de- şarm şi ceea ce cu­ zicii de cameră" (1982), buie rostit atunci cînd o şi ardelenii", un film din­ rul mucalit al lui Mircea de cer
taşindu-se în stări ferti­ cereşte este coloritul emisiuni pentru micul e- creaţie îşi are obîrşia în tre cele mai izbutite părţi Diaconu, actor modern, Mult m. <
rea ;
le de contemplare a unui ei sanguin, „focul" cu cran (1983) şi, în fine, obiceiuriie pămîntului, la ale popularului serial. savoarea situaţiei create aurul
spaţiu real. „Roşa Cani­ care îşi rosteşte discursul recunoaşterea valorică la A. Pop expresia unui vi­ Da, este vorba de parte, de tenacitatea lui Romu­ de cu
na" reia, abundent şi ne- aparent ludic, dar, de o nivel naţional: premiile guros talent dublat de o în adevăratul sens al cu- lus de a învăţa engleza, Căderea
(Mureşv
obosltor, multe din poe­ profundă gravitate uma- I, II, III pe ţară obţinute autentică cunoaştere a vîntului, fiindcă, privind scepticismul lui Ovidiu (Lumini
mele incluse în „Comedia "ţaiă. Ceea ce face bine a- în festivalul „Cîntarea folclorului şi o temeini­ retrospectiv serialul „Ar­ Iuliu Moldovan (un John- moara
literaturii", aceasta tră- cestei poezii este anga­ României". că practică componistică, delenii", este limpede că ny Brad dur, şlefuit, sau
dînd intenţia autorului jarea ei, chiar dacă pen­ Preluînd o bună tradi­ cele două colinde ale lui Titus Popovici — autorul mai curînd polizat de via­
de a face un fel de an- tru ochiul neexperimen­ ţie a centrelor universi­ C. Bogariu au oferit sur­ scenariului — şi-a pro­ ţa din Far West), „revela­
tologie-mascată, în regie tat pare altfel. Fără în­ tare — aceea de a pre­ priza a două ipostaze pus să realizeze un ro­ ţia amoroasă a morocă­
proprie, a principalelor doială, Petru Romoşan zenta, In ultimele zile ale complet diferite. man cinematografic am­ nosului Traian — care ca­ Timpi
sale obsesii lirice. Petru este unul dintre cei mai fiecărui an, un concert Trecînd peste unele plu, ale cărui părţi se de în mrejele frivolei cîn- azi, 25 i
Romoşan este un expo­ personali poeţi ai noului de colinde — profesorii aspecte a-căror rezolvare constituie într-o structu­ tăreţe Anabel (Rodica Ta- mea s<
nent distins şi distinct al val, iar „Roşa Canina" de muzică şi corul de stă în puterea noastră de ră organică solidă. Cheia palagă). Punctul de rezis­ cerul v.
Vor că
noii, furtunoasei genera­ un simbol viabil; al Poe­ copil au realizat primul organizare şi muncă, ex­ acestei viziuni denotă că tenţă al peliculei — din­ late, rr
ţii poetice, iar înscrierea ziei, al veacului, al ati­ recital alcătuit — aproa­ primăm din nou mulţu­ intenţia scenaristului a colo de virtuţile de an­ de plo;
modera
sa într-un program „a- tudinii unei generaţii faţă pe integral — din colin­ mirea şi bucuria partici­ fost aceea de a crea o e- samblu — este recitalul Tcmpei
vangardist" al acestei li­ de contemporaneitatea de. pării la păstrarea unor popee comică de anver­ de zile mari al lui Ila- fi «afli
rici teribile, la care în­ răscolitoare. Programul a cuprins atît de frumoase tradiţii gură. rlon Ciobanu. Şî Plus
soţim neapărat poeţi ca lucrări cunoscute, pre­ culturale ale poporului Graţie subiectului ge­ maximi
de. <Dii
Dlnescu, T. Coşovel, mai EUGEN EVU cum şi două prime audi- nostru. Şi tocmai “pentru neros şi travaliului regi­ AL, COVACI produc