Page 87 - Drumul_socialismului_1983_12

AINICĂ, 25 DECEMBRIE 1983 Pag. 3

Cunoştinţele acumulate la învăţămîntul CONCURS oraşului „au apărut“ in i »
NE PROFESIONAL ultimul timp multe guri ne- 1
Din iniţiativa Minis­ m m acoperie de canal. Despre |
agrozootehnic să se regăsească terului Sănătăţii şi Con­ imprudenţa neacoperirii 1
siliului Uniunii sindi­ unor asemenea locuri ?
catelor din unităţile sa­
în munca oamenilor SE CAUTĂ PĂGUBAŞUL zul să mai discutăm. Lăsa- j
iei nitare, Consiliul jude­ nu credem că e ca- )
arţial ţean al sindicatelor, Co­ De la postul de miliţie rea din vreme a intuneri- 1
misia de sănătate şi cului - acum, pe timpul >
Cooperativa agricolă de la sută, iar cel al gesta- ce muncesc în ferma zoo­ Direcţia sanitară au or­ T.F. Simeria ni se face cu­
(par- noscut că in 22 noiembrie iernii -, alunecuşul pot fa­
producţie din Băcia are un ţiei de 65 la sută. tehnică. Joi, ing. Viorel ganizat şi desfăşurat a.c., şeful de tren Pavel cilita nedorite accidente
cntru cabinet politico-ideologic Cornel Tărăpoancă, in­ Sîncrăian a expus cea de încă din luna mai a.c., pricinuite trecătorilor. Prin-
bine pus la punct şi aici a şasea temă înscrisă în pregătirea personalului Burlacu şi Ana Urzică, ma­
a lui ginerul şef al C.A.P. Ra- gazioneră la staţia C.F.R. tr-o emoţie de acest fel au
inci*. îşi desfăşoară activitatea poltu Mare, a predat joi programa pe acest an de sanitar mediu din uni­ Bircea, au depus la orga­ trecut şi părinţii copilului
) şi învăţămîntul agrozoo­ tema referitoare la lucră­ învăţămînt. Cursul s-a ţi­ tăţile sanitare pentru nul amintit o importantă Sorin Lupea, care, micuţ
tehnic. Cabinetul este do- rile de bază ale solului, la nut după încheierea pro­ concursul „Totul pentru sumă de bani, găsiţi in fiind, n-a putut păşi peste
1 co- _ tat cu materiale documen- cercul de la producţia ve­ gramului de dimineaţă la viaţă", cu tema „Urgen­ trenul nr, 2162, care circu­ o asemenea capcană,' „dis-
’ tare — broşuri, colecţie getală. Au fost prezenţi grajduri, în biroul şefului ţele medicorChirurgica- pină la venirea u-1
i ca- de acte normative, grafice, de fermă, o încăpere mică, le". lă pe ruta Hunedoara-Si- părind“
isto- toţi cei 20 de cooperatori Cuprinderea întregu­ meria. nui salvator. Din fericire, J t
Rc- panouri — etc., ce înfăţi­ înscrişi la învăţămîntul a- cu scaune puţine. De ce Pină in prezent nimeni copilul n-a păţit nimic grav, )
şează progresul înregistrat grozootehnic. După expu­ cursul nu se ţine în ca­ lui personal mediu sa­ n-a anunţat nimic in legă­ dar, speriaţi de o aseme-1
prlau de agricultură în anii a- nerea temei, au început binetul politico-ideologic nitar în fazele concursu­ tură cu acest eveniment, nea in timpi are, r părinţii I
>lor). ceslui cincinal, ca şi per­ dezbaterile. Ioaa Danciu amenajat în sediul coope­ lui la nivelul spitalelor
oului rativei, unde există bogat s-a valorificat şi în e- deşi a trecut mai bine de ne-au rugat să scriem de- )
•ucu- spectivele pînă în 1985., în s-a dovedit interesat de o lună. Cineva a pierdut spre pericolul ce poate fi I
cabinet s-a dezbătut joia modul cum se practică în material documentar 7 Cum tapa - judeţeană, unde totuşi banii respectivi. Pă­ provocat din neglijenţa a-1
I co­ trecută cea de a şasea te­ unitatea din Rapolt rotaţia s-a desfăşurat, practic, au participat reprezen­ gubaşul să se prezinte deci, celora care uită să acope- ;
mă a învăţămîntului agro­ cursul 7 Lectorul a vorbit tanţii spitalelor. gurile de canal. Sem- \
linii- culturilor, iar Susana Taş- Cu cea mai bună pre­ pentru a-şl ridica ceea ce re
zootehnic. Mihai Hoţea, in­ nadi a cerut să se explice cîteva minute despre ne­ de fapt ii aparţine. naiul nostru sperăm sd fie i
ginerul şef al cooperativei, mai pe larg ce rol are rea­ cesitatea aplicării măsuri­ gătire şi 'cîştigarea con­ recepţionat cit mai repede 1
E a prezentat lucrările de lizarea arăturilor - adinei lor sanitar-veterinare şi cursului, cu drept de TĂRĂGĂNARE de cei care se simt impri- I
co- 'bază ale soiului cursanţilor de toamnă în obţinerea u- menţinerea unei curăţenii participare la faza pe Repetat, vinzătoarele de cinaţi, l
ţară s-au situat: Maria­
de la producţia vegetală, nor producţii mari de po­ desăvîrşite la locurile de la magazinul de piine 22
ono- iar Pavel Petrovici, şeful rumb la hectar. Lectorul a muncă. N-a întrebat ni­ na Cleşiu, soră medica­ din zona centrală a oraşu­ DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ (
fermei zootehnice, a expus lămurit cele două proble­ meni nimic, n-au urmat lă la Spitalul Brad, ur­ lui Brad se confruntă cu Nicolae Mure şan, din \
mată de Molnar Piros-
ari tema cu privire la măsu­ me şi altele ridicate de dezbateri asupra temei, ka (Spitalul Vulcan), o situaţie neplăcută. Din Deva, a predat in 10 oc­
Fla- rile sanitar-veterinare şţ cursanţi. Tot inginerul şef cum ar fi fost firesc. Cele Mariana Olteanu (Spita­ cauza defecţiunii instalaţiei tombrie fabricii de industrie
clap- importanţa acestora în ac­ al unităţii a expus şi tema predate pînă acum la în­ sanitare de scurgere, cana­ mică din Hunedoara a
Băl- tivitatea din zootehnie. Te­ prevăzută în programul văţămîntul agrozootehnic lul Lupeni), Mariana lul din magazia de mină I.J.P.I.M.P.S. un covor pen­
Pc- Roznov (Spitalul Petro­
mele au fost expuse inte­ cursului din ferma zooteh­ nu-şi prea găsesc loc în şani) şi Valerica Romo- se infundâ şi apa murdară' tru a fi festonat. De atunci
rări resant, atractiv, pe înţele­ nică, întrucît Mariana Al- activitatea îngrijitorilor. şan (Spitalul Orăştie). se scurge pe pardoseala nu l-a mai văzut. Pur şi sim- i
niri sul oamenilor. Ioan Barb, bescu, şefa de fermă, stă Li s-a vorbit oamenilor, de din Încăpere. Situaţia se piu covorul a fost sustras
preşedintele unităţii, opi- , puţin în unitate şi nu are pildă, despre importanţa VOLUM SPORIT cunoaşte de către condu­ de cineva. De cite ori mer­
na că învăţămîntul agro­ vreme să se ocupe de în­ efectuării mulsului în con­ DE MĂRFURI cerea Întreprinderii. Adrese ge la fabrică, N.M. se în­
zootehnic îşi dovedeşte u- văţămîntul agrozootehnic. diţii igienice, dar, deşi fer­ Pentru cei peste 5 000 s-au făcut nenumărate că­ toarce cu asigurări că „se
tilitatea, mulţi cursanţi — Joi, -cercul cu profil hor­ ma dispune de. apă caldă, de locuitori ai comunei tre E.G.C.L. Cu toate aces­ va rezolva". •
în special cei ce muncesc ticol nu 6-a întrunit de­ săpun şi prosoape, îngriji­ Ghelari, prin magazine­ tea, nu s-a Întreprins nici Faptul că un obiect în­
în zootehnie, printre care oarece Viorel Cornea, şe­ torii nu se spală pe mîini le de specialitate a fost o măsură care să pună ca­ credinţat unei unităţi socia­
Dumitru Lazăr, Dumitru ful fermei, este în conce­ înainte de a începe mulsul. desfăcută, de la înce­ păt acestei stări. liste dispare fără urmă e
Ana, Liviu Danciu, Pom- diu şi n-a avut cine expu­ Conducerea fermei şi a co-, putul anului, o cantita­ GURILE (NEASTUPATE) destul de grav. Dar plimba­
AC- pilia Morar şi alţii — apli- ne tema planificată. Ingi­ rea pe drumuri a poseso­
ite; operativei agricole trebuie te de mărfuri (alimen­ DE CANAL - POSIBILE rului său, in loc de a-l
ite- cînd în activitatea lor co­ nerul şef al C.A.P. ne-a să insiste mai mult ca oa­ tare şi industriale), a CAPCANE PENTRU PIETONI despăgubi de pierdere, nu
ini- tidiană cele însuşite la spus însă că restanţa va menii să participe la dez­ cărei valoare depăşeşte
aU- fi recuperată în cel mai De-a lungul şoselei de poate să aducă decit pre­
De cursuri. Aşa se explică bu­ baterea temelor expuse, 44 milioane de lei. De centură a municipiului De­ judicii unităţii in care omul
Ra- nele rezultate obţinute de scurt timp. iar cele predate în cadrul remarcat că această va­ va, pe străzile M. Kogăl- a fost păgubit. Vq mai a-
itra ferma din Băcia, care şi-a . La Cooperativa agricolă învăţămîntului agrozooteh­ loare este.mai mare cu
no­ niceanu şi Împăratul Tro­ vea el încredere in servi­
taţi depăşit substanţial planul de producţie din Sîntan- nic să se oglindească în aproape 3 milioane lei ian (lingă colţul blocului ciile respectivei unităţi ? Ne
VC' producţiei de lapte pe a- drei cercul cu profil zoo­ munca lor. decît cea realizată în 16), in zona noii pieţe a Îndoim.
in cest an, indicele de nata­ tehnic cuprinde 20 de oa­ întreg anul 1982.
ale ij
l,4S) litate realizat este de 85 meni, practic pe toţi cei TRAIAN BONDOR
lă;
i,00
ri- Mai sînt 6 zile
!U- Contribuţii la autoaprovizionare
îor
;nt Gospodăria anexă a cantinei-restaurant „Siderur- pînă la sfîrşitul anului
cic
,20 gistul“ din Hunedoara rivalizează, ca volum de pro­
tu ducţie şi diversitate, cu o unitate de specific în pro­ (Urmare din pag. 1) în aceste direcţii, adaptate
,15 ducţia de mărfuri agroalimentare. Pînă la 16 decem­
IU* de curînd de conducerea
lo- brie, de la ferma de porci care numără un efectiv partidului şl statului nos­
•I; de peste 3 000 capete, s-au obţinut circa 250 tone sînt lă îndemîna noastră, tru, la dezvoltarea pro­
V J carne. ni le putem asigura sin­
,00 guri şi am acţionat deja ducţiei fizice şi a expor­
00 De pe suprafaţa de 1 ha de seră, începînd cu tului. Tot în acest . sens,
luna octombrie se obţin castraveţi, roşii şi salată de mai multă vreme în a- vom da în continuare a-
verde, iar de pe o suprafaţă de 140 mp a serei, cest sens. Ne-am reparat tenţie perfecţionării pre­
pe care s-a amenajat o ciupercărie, s-au recoltat pe­ agregatele şi instalaţiile,
ste 600 kg ciuperci. aducîndu-le chiar unele gătirii profesionale a ca­
drelor, în primele zile ale
Toate aceste produse şl altele, realizate în gos­ perfecţionări, în vederea noului an urmînd să des­
podăria anexă, aduc cantinei „Siderurgistul" bene­ creşterii productivităţii
ne ficii anuale de peste 700 000 lei, ceea ce, evident, muncii, implicit a produc­ chidem şi un cure de cali­
'a- ficare în meseriile, specifi­
.tă contribuie la' îmbunătăţirea mesei la cantină. (Aron ţiei fizice, am pregătit toa­ ce uzinei cocsochimice.
A- Căta, corespondent). te celelalte condiţii speci­
şi fice desfăşurării activită­ Ceea ce nu depinde însă
ia, de noi, dar este o condiţie
4- ţii noastre pe perioada ier­ hotărîtoare a producţiei
ii- nii. Am pus nu de mult
d- în -funcţiune tunelul de noastre, a îndeplinirii sar­
?i cinilor de plan, este con­
i ; Grija pentru oamenii cu care dezgheţ, care merge foarte tractarea bazei tehnico-
ră bine, zilele trecute am re­
u- pus în funcţiune, după re­ materiale, în principal ?.
l- se realizează producţia nu se cantităţilor necesare de,
); paraţie capitală, maşina de cărbune indigen. Spun a-
u- şarjare nr. 3, avem în a-
sr: tenţie şi alte preocupări şi ceasta deoarece, în pofida
ii­ opreşte la poarta întreprinderii contractelor încheiate cu
le măsuri menite să conducă Combinatul minier Valea
); (Urmare din pag. 1) nul nostru este condiţio­ la creşterea productivităţii Jiului Petroşani, nici în a-
e nat şi de ' corectitudinea muncii şi îmbunătăţirea ca­
I : lităţii produselor, la spo­ cest an nu ani primit căr­
); — De ce să fie obliga­ şi conştiinciozitatea lor. bune la nivelul contracte­
s- te lucrătoarele noastre să Cum se face că la că­ Primii paşi pe... urmele Nadici Comănecl. rirea eficienţei economice lor, al necesarului produc­
7- vină pe jos, din satele minul — în spiritul programelor
r- pentru preşcolari, ţiei noastre, iar in ultima
vecine Orăştiei, cale de cămin cu program prelun­ vreme derularea cărbune­
20 de kilometri, după ce git, din Hunedoara, copiii lui din Valea Jiului spre
i- şi-au plătit integral abo­ lucrătoarelor noastre n-au
s- Doi mineri—doi maeştri ai abatajelor cocseria hunedoreană este
le namentul I.T.A. — se în­ cui fi lăsaţi în grijă de- şi mai anevoioasă, dimi-*
ic treba mai departe mais- cît după ora 6, cînd de nuîndu-ne cu fiecare zi
tra Munteanu. Ştiu ce fapt e tîrziu pentru cele (Urmare din pag. 1) spune el. Folosim metoda meni adevăraţi, pe care
i- stocul de care avem ne­
1, mi se va răspunde. Nu care lucrează în schim­ clasică de exploatare, cu demnitatea minerească, voie în perioada iernii.
a totdeauna sînt combus­ bul I şi pornesc cu tre­ pe întreprindere, iar in Uşii orizontale, unde ran­ conştiinţa de comunişti i-au Cantitatea şi calitatea căr­
tibili pentru autobuze. E nul de 5,40... prezent se menţine pe lo­ damentele sint mai mici. Înzestrat generos cu nobi­ bunelui primit din Valea
n
a un motiv obiectiv, îl în­ Probleme de viaţă. Pro­ cul intii in cadrul secto­ La noi predomină calita­ lele calităţi ale muncito­ Jiului ne vor condiţiona
ţeleg, dar de ce, atunci bleme de producţie. Pro­ rului. tea minereului. Avem trei rului înaintat al zilelor şi în viitor, în tot mai
cînd este, nu se gospo­ bleme d<? economie. Asi­ In multe privinţe, Gheor- fronturi active, situate in­ noastre. Toţi cei care au mare măsură, producţia de
dăreşte aşa cum trebuie ? gurarea condiţiilor opti­ gbe Ioan Filip, miner, şei tr-o zonă destul de dificilă. trecut prin şcoala brigăzii cocs, mai' ales dacă avem
De ce duminica sau în me de muncă şi trai ale de brigadă la sectorul Mu- Trecem noi şi prin ea. Sin- lor n-au dobindit doar o în vedere necesitatea di­
alte zile, dimineaţa, între oamenilor, cărora le co­ sariu I, se aseamănă cu tem deprinşi cu greul. simplă calificare, ci au ciş- minuării continue a impor­
Costeşti şi Orăştie circu­ ordonezi activitatea e o Gheorghe turca. II deose­ Principalul este că ortacii tigat simţul datoriei şi al turilor de materii prime,
lă autobuze unele după obligaţie şi, înainte de beşte numai virsta: ore 31 vor să facă treabă faină.. responsabilităţii de adevă­ în speţă de cărbune coc-
altele, iar la ieşirea din toate, un semn, o dovadă de ani şl este cel mai ti- Şi fac. Zi de zi. Cum alt­ rat muncitor, au ciştigat sificabil. în orice caz, co­
schimbul II, femeilor — dintre multe altele — năr şef de brigadă din ca­ fel am rezista pe primul demnitate, mindrie, putere lectivul uzinei cocsochimi-
noastre nu le este asigu­ pe care le datorezi se­ drul sectorului. Cel mai ti- loc intre cele peste 90 de de dăruire, lată de ce as­ ce va depune eforturi stă­
rat transportul 7 Uite ce menilor, oamenilor de năr, dar şi cel mai bun. brigăzi ale sectorului ? tăzi, la I.M. Barza nu sur­ ruitoare şi în 1984,' pentru
vreau să spun cu aces­ lingă tine, la a căror gri­ O calitate obţinută insă pe Doi mineri adevăraţi, prinde pe nimeni că bri­ ■ a-şi îndeplini şi chiar de­
tea toate: cei de la trans­ jă veghezi chiar şi dţipă drept, cu trudă şi dăruire, maeştri in meserie. Res­ găzile lui Jurca şi Filip se păşi prevederile de plan,
porturi încasează banii ce şi-au terminat progra- acolo in abataje. pectaţi şi apreciaţi de co­ situează> pe primele locuri adueîndu-şi mai din plia
pe aboiiamehteie călăto­ toui de lucru, după ce au - Am dat suplimentar lectivul pe care nu-l vor in sectoarele din care fac contribuţia la realizarea
rilor. îşi fac planul. Lor ieşit din întreprindere* pianului, pe 11 luni, peste părăsi - după cum spun parte, obţin cele mai bune producţiei de metal de
le e bine ! Nouă, nu ! Pla­ unde Ie eşti coleg, 300 tone de minereu — no - pină la pensie. Doi oa­ rezultate in producţie. către Combinatul siderur­
gic Hunedoara.