Page 90 - Drumul_socialismului_1983_12

*

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Conducerea efectivă, cunoaşterea

concretă dau rezultatele aşteptate 15,00
15,05
>0
— Aflăm că organizaţia Noi avem un colectiv larg şurăm. Ele se manifestă în imuemaemMmrnammaxm 15,25
orăşenească de partid Brad de oameni care participă muncă şi ca specialişti şi
dispune de o experienţă la conducerea învăţămîn- ca oameni politici. Printre îndatorire primordială a fiecărui ’ 15,50
demnă de luat în seamă tului î membrii comitetu­ aceşti tovarăşi se numără
In privinţa conducerii în- lui orăşenesc de partid, ai Nicolae Lungu, directorul 10,00
văţămîntului politico-ideo- consiliului orăşenesc de e- I.M. Barza, Viorel Sirca, di­ om al muncii, a fiecărui cetăţean
logic. Ce ne puteţi spune ducaţie politică, grupul de rectorul minei Ţebea, Con­ x 1G,20
în acest sens, tovarăşe se­ propagandişti al comitetu­ stantin Lupu, şeful auto­ 20,00
cretar Aurel Benea ? lui orăşenesc de partid, di­ bazei de transporturi, Ioan
— Avem o oarecare ex­ rectori, ingineri şefi, con­ Almăşan, contabilul şef al Resurseie interne pentru relticerea 20,20
perienţă, e adevărat — ne tabili şefi, maiştri, munci­ I.M. Barza, Ilie Vişa, şef 20,35
răspunde secretarul cu tori, care sînt membri ai de serviciu la mina Ţebea
problemele de propagandă organelor de partid din şi mulţi alţii. eonsumuriior energetice-deplin valorificate!
al comitetului orăşenesc. unităţi, secretari şi secre- Participarea acestor ca­ 21,50
După pregătirea propagan­ tegorii de cadre în con­
diştilor au fost alese te­ ducerea concretă a învăţă­ într-o lună şi două de­ latoarele, maşinile de ex­ — Pe lingă economisirea 22,00
mele obligatorii pentru pri­ TNVĂTĂMÎNTUL mîntului a fost şi este cu cade, mai precis de la 1 tracţie, uzina de prepara­ energiei electrice o mare 22,15
mele trei dezbateri. Aces­ POLITICO- atît mai necesară cu cît noiembrie a.c. la 20 de­ re. Aparent nu se putea importanţă în diminuarea
tea sînt, în ordine : „For­ 1DEOLOGIC dezbaterile din acest an de cembrie a.c., în întreprin­ interveni niciunde pentru efortului sistemului ener­
me şl modalităţi de retri­ studiu cuprind teme cu derea minieră Hunedoara a diminua consumul de e- getic o are reducerea nu­
buire în acord global. Cal­ © NIVEL caracter economic, măsuri s-au economisit 460 MWh. nergie electrică, fără să fie mărului de consumatori la
culul eliberării şi contro­ ® CONŢINUT concrete vizînd aplicarea Dacă în toată luna noiein- afectată producţia, extrac­ vîrf de sarcină.
lul utilizării fondului de ® EFICIENTĂ noului mecanism economi- brie s-au economisit 230 ţia minereului. Şi totuşi, — Am arătat care sînt
retribuire", „Sarcinile acti­ co-financiar, retribuirea în MWh, numai în primele am reuşit să reducem cu marii noştri consumatori.
BU
vităţii politico-ideologice în acord global, în raport ne­ două decade din decem­ 2—3 la sută consumurile Precizez că prin măsurile progi
lumina documentelor Ple­ tari adjuncţi ai organiza­ mijlocit cu cantitatea şi brie s-a economisit ace­ tehnologice. Acestor redu­ luate toţi aceştia funcţio­ ordii
narei C.C. al P.C.R. din ţiilor de partid şi alte ca­ calitatea muncii. In toate eaşi cantitate. Acest lucru ceri li se alătură cele de nează după anumite gra­ ră;
1-2 iunie 1982 şi a Consfă­ dre. cercurile dezbaterile pe a- ne demonstrează că măsu­ la consumurile netehnolo­ fice şi programe zilnice şi La
BOi-
tuirii de lucru de la Man­ Toţi aceşti tovarăşi ne ceste probleme s-au bazat rile adoptate la şedinţa co­ gice şi de la iluminat. Da­ pe cît se poate, să se evi­ se! ;
galia din august 1983“, iar informează cu regularita­ pe calcule şi demonstraţii mună a Comitetului Poli­ că acestea absorbeau zil­ te utilizarea lor în timpul lor;
a treia — „Istoria poporu­ te asupra modului în care concrete, ceea ce a stîrnit tic Executiv al C.C. al nic din sistemul energetic orelor de vîrf. Apoi, am 9.05
rilor
lui român — fundament ajută propagandiştii, cum o largă şi activă participa­ P.C.R., Consiliului de Stat naţional în medie 8,6 MWh stabilit ca în unele sectoa­ 10.05
al activităţii ideologice, al s-au desfăşurat dezbateri­ re din partea cursanţilor. şi guvernului, menite să înainte de luarea măsuri­ re de producţie, printr-o nil;
educaţiei politice şi patrio­ le, astfel încît ştim cu e- — Dezbaterile ce au avut reducă mai accentuat con­ lor severe de economisire, încărcare mai judicioasă a clans
Mior
tice a maselor de oameni xactitate cum stau lucruri­ loc pînă acum au fost în sumurile energetice, au acum aceste consumuri activităţii, acestea să lu­ ştiri;
ai muncii". le. totalitate bune şi foarte fost transpuse în practică le-am redus cu mai mult creze în schimburile de nieri
noapte şi după-amiaza. în
de 50 la sută. Consumăm
Un alt element ar fi — Participarea cadrelor bune ? operativ şi cu maximă efi­ doar 4 MWh zilnic, sau cel această categorie intră sec­ 12,00
Liter
cienţă, fără să fie afectată
faptul că la nivelul oraşu- de conducere la sprijini­ — Aceasta ar fi caracte­ realizarea ritmică a planu­ mult 4,2 MWh. torul minier Lelese, trans­ Din
‘lui avem un grafic prin rea învăţămîntului politi- ristica generală. Dar con­ lui de producţie. Dacă ar — Este interesant să ne porturile speciale — funl- 12,45
care urmărim pas cu pas co-ideologic reprezintă nu sider că trebuie să asigu­ spuneţi cum aţi reuşit să cularul. Iar în Uzina de Tv. r
15,0(
modul în care se desfă­ atît o noutate, cît un ele­ răm şi în continuare o mai fi să tragem o concluzie reduceţi consumurile teh­ preparare Teliuc am coor­ Bule
şoară învăţămîntul în mod ment pe care nu-1 întîl- bună pregătire a propa­ chiar de la început, atunci nologice, care, aşa cum aţi donat astfel activitatea de mea
unitar, adică şi cel de nim pretutindeni. Ofcriţi-ne gandiştilor, să insistăm mai se poate sublinia faptul că afirmat, era un lucru mai revizii şi reparaţii încît a- clor (
tul r
partid şl cel de sindicat, cîteva exemple. mult pentru cunoaşterea întreprinderea are la pro­ greu de realizat. ceasta să se desfăşoare în parii
U.T.C. şi O.D.U.S., în toa­ — înainte de a da e- de către toţi oamenii mun­ ducţia fizică depăşiri, iar — Soluţia a fost mal bu­ schimbul de după-amiază. tece;
te unităţile. cii a măsurilor luate de la consumul de energie e- con o
xemple aş vrea să vă spun conomii. na utilizare a timpului de Prin rezultatele ce le-am ştiri;
— Un grafic vă poate un lucru, anume că prin- conducerea partidului şi — Am acţionat, în pri­ muncă din subteran. Pen­ obţinut atît la realizarea 17,30
spune cel mult dacă acti­ tr-o preocupare mai înde­ statului pentru perfecţio­ mul rînd, pentru reducerea tru aceasta, în cadrul sec­ planului fizic al întreprin­ Orcl<
nai;
vităţile colective au avut lungată, reuşim să antre­ narea continuă a princi­ consumurilor tehnologice, toarelor de producţie, în derii noastre, cît şl la în­ tului
loc sau nu, dar nimic des­ năm un mare număr de piului socialist al retribu­ preciza inginerul Gheorghe abataje s-a urmărit ca o- cadrarea în consumurile intr-
pre nivel şi conţinut, des­ cadre tehnico-inginereşti, ţiei. Pentru aceasta trebuie Neda, şeful serviciului me- peraţiile de perforare, în­ specifice de energie elec­ nai ;
le; 2
pre gradul de participare economice, didactice, me­ să diversificăm şi formele cano-energetic al întreprin­ cărcare şi rambleiere să fie trică, la reducerea perma­ zical,
la dezbateri a cursanţilor dici, nu numai în condu­ de dezbatere a acestei pro­ derii. Avem foarte mulţi repartizate uniform pe du­ nentă a acestora, am dove­
şi alte lucruri care ţin de cerea învăţămîntului, ci în blematici. consumatori mari de ener­ rata schimbului. Prin a- dit că mai avem unele re­
esenţă. întreaga muncă politico-e- gic : staţiile de compre- ceasta am putut scoate din zerve interne. Şi în viitor
— Lucrurile nu stau aşa. ducativă pe care o desfă­ CORNEL ARMEANU soare şi de pompe, venti- funcţiune cîte un compre­ punem un accent deosebit
sor de 300 kW pe o dura­ pe valorificarea deplină a
tă de ' 19—20 ore. Econo­ resurselor interne, pe gă­
Pregătirea temeinică miile sînt substanţiale: sirea şi aplicarea altor şi tria)
DE
altor soluţii în practică în
6 MW zilnic. Cu această
cantitate de energie se pot vederea desfăşurării unei NED
cer
a producţiei anului viitor prelucra 300 tone de mi­ activităţi eficiente şi din dans
nereu în Uzina de prepa­ acest punct de vedere. ra);
(Urmare din pag. 1) în prima parte a anului, rare Toliuc. C. DORIN mani
rămîne sectorul de bază Ciinc
perii
ductivitate, calitate şi efi­ al Exploatării miniere Cer- l-n
cienţă planificaţi. Ca ur­ tej. Nu pentru faptul că Calitatea — obiectiv prioritar TP
mare, prin dozarea reac­ este cel mai mare sector reşi.
înto;
tivilor în raport de con­ de producţie, ci pentru că la repararea tractoarelor iemb
ţinutul minereului, prin de fiecare dată minerii de bilit
luarea permanentă a pro­ la „1“ au dovedit că ştiu (Urmare din pag. 1) întreaga lor activitate se Drur
belor atît la alimentarea să se mobilizeze, să de­ regăseşte în punerea în ral)
cu minereu, cît şi la eva­ păşească greutăţile datora­ Pe întregul flux al repa­ stare de funcţionare, pînă vals
cuarea acestuia s-au asi­ te tectonicii straturilor şi raţiilor se detaşează pre­ acum, a peste 50 la sută fărul
şarpi
gurat randamente superi­ să-şi îndeplinească sarci­ ocuparea şi interesul dove­ din numărul de tractoare SA :
oare, calitate şi eficienţă nile de extracţie. dit de numeroşi lucrători, planificate, a 32 combine, eesc)
economică. Acestor mă­ între care se evidenţiază a cîte 12—60 semănători serii!
suri li s-au adăugat o Tînărul inginer Ioan Toma I-Ierci, Ion Mărgi- de păioase, grape cu BRA
Filipaş, şeful sectorului, (Stea
intensă muncă politico- sublinia că organizarea neanu, Ionel Mihuţ, Traian discuri, maşini de împrăş­ Călăi
eduoativă la nivelul co­ temeinică a fronturilor din Mariş, Nicolae Nemeş, A- tiat îngrăşăminte chimice Ultin
mitetului de partid şi al subteran, disciplina fermă lexandru Sărar, Romulus şi organice, cultivatoare şl GEO.
(Cas;
organizaţiilor de bază, de şi aprovizionarea ritmică Sicoe şi alţii care situea­ maşini fitosanitare. De Col oi
sindicat şi U.T.C., pentru cu materiale sînt principa­ ză grija faţă de calitatea menţionat că la majorita­ Copi
întărirea ordinii şi disci­ lii factori care contribuie intervenţiilor ca un obiec­ tea utilajelor reparaţiile LAN
plinei, mobilizarea comu­ la depăşirea sarcinilor fi­ tiv de căpetenie, neîngă- sînt realizate în devans. (Casi
niştilor, a fiecărui lucră­ zice, Referindu-se la per­ 1 duind nici un fel de rabat, Rezultatele obţinute dau RIA
Arko
tor. ştiind că de munca lor de­ certitudinea că reparaţiile Bicic
spectivele producţiei anu­ şi reviziile la întregul parc
Adevărul este că toate pinde buna funcţionare a
secţiile şi sectoarele ex­ lui viitor, şeful de sector tractoarelor şi maşinilor în de tractoare şi maşini a-
ploatării au înregistrat de amintea despre panoul de „Vidra 11 Orfiştie, secţia confecţii velur. Comunista Elena campaniile agricole ale a- gricole se va finaliza în
la începutul anului rezul­ la orizontul —120 Magda- Judo este fruntaşă în muncă. termenul stabilit şi în con­
tate bune in producţie. lena Nord, unde echipele nului viitor. diţii calitativ superioare.
Pînă în prezent, însă, în conduse de Marton Ferencz ^.V.VLV.VV.VAV.W.V.V.V.V.V.V.Y.VV.V.Y.V.V.V.V.Vr.V.VAV.V.V.V. 1 AW.W.V.V.VY.V.V.AV.V.VU‘ l .
fruntea întrecerii se situ­ şi Andrei Acatrinel execu­ Tiu
ează sectorul minier Vorţa, tă în avans lucrările de azi,
Vrerr
condus de maistrul Con­ pregătiri, în vederea înce­ Exploatarea minieră Ghelari se vt
stantin Şufană. Contribu­ perii exploatării cu sub- că de:
mă i
ţia colectivului de la Vor­ (Urmare din pag. 1) tivă a sarcinilor de plan, laţia de- transport cu schip de producţie. Acolo unde sfârşi
ţa este decisivă în reali­ etaje. De asemenea, la ori­ cît şi calitativă. Am putea de la puţul nr. 3 — pînă se exploatează lentile de zona
zarea ritmică şi depăşirea zontul —160 sînt profilate precia că peste 8 000 de spune chiar că prin îmbu­ acum un „loc îngust in minereu cu intercalaţii trans
11
de către unitate a preve­ pentru extracţia de mi­ tone s-au obţinut numai nătăţirea calităţii minereu­ derularea activităţii de ex­ mari de steril se va apli­ ninse
mode
derilor sortimentale. în pe seama creşterii produc­ lui -.extras trebuie să ne tracţie. Prin intrarea în ca tehnologia de extracţie locali
cele 11 luni — precizează nereu trei abataje pe filo­ tivităţii muncii. Am căutat realizăm în cea mai mare funcţiune a acestei insta­ cu felii orizontale. De ase­ oră,
Constantin Şufană — sec­ nul Magdalena Nord. Toa­ să ne organizăm mai bine parte producţia marfă — laţii creşte capacitatea de menea, măsurile ce trebuie sud-\
torul şi-a îndeplinit sar­ te acestea vor asigura con­ activitatea în fronturile de metal în minereu. transport pe verticală, se luate pentru îmbunătăţirea nord-
minii
cinile de plan la minereu diţii optime pentru înche­ lucru din subteran, să cre­ 3. Ca să putem face fa­ elimină numeroasele stag­ calităţii minereurilor extra­ Intre
complex extras în propor­ ăm în avans linii de front, ţă importantelor sarcini de nări din producţie. se sînt de aşa natură con­ cele
ţie de 103,5 la sută, mi­ ierea planului pe acest an să utilizăm la maximum Am subliniat anterior că cepute încît să poată fi a- gradt
mai devreme şi obţinerea producţie ce ne revin, pen­
La
nerii din brigăzile condu­ timpul, mijloacele şi for­ tru a avea o bună ritmici­ o parte din realizările de plicate pînă la nivelul for­ curs
se de Angliei Nan, Axente unor rezultate bune încă ţa de muncă. tate în extracţie, vom e- producţie se vor obţine pe maţiilor de lucru, a schim­ va îi
Tămaş şi Bujor Nan do­ din primele zile ale anu­ 2. 1984 este un an care xecuta cu prioritate lucrări seama îmbunătăţirii calită­ burilor de producţie, nu porai
vedi ndu-se pînă în pre­ lui viitor, acesta fiind solicită mult capacitatea de deschideri şi pregătiri ţii minereului extras. De numai la nivelul sectoare­ sufla
zent cele mai harnice. care să asigure punerea în pe acum am stabilit teh­ lor sau orizonturilor. inten
de fapt, angajamentul în­ noastră de mobilizare şi pînă
Dacă sectorul Vorţa se funcţiune a 9 noi abataje, nologiile de extracţie ce Considerăm că ne vom visco.
situează în frunte, secto­ tregului colectiv de la de organizare. Trebuie să în acelaşi timp punem un vor fi aplicate în funcţie realiza în bune condiţii rolog
Vrasi
rul I, eu toate greutăţile Exploatarea minieră Cer- punem un accent deosebit accent deosebit pe defini­ de condiţiile concrete ee sarcinile de plan pentru
pe care le-a întâmpinat atît pe realizarea cantita­ tivarea lucrărilor la insta­ le prezintă flecare abataj anul 1984.