Page 91 - Drumul_socialismului_1983_12

MARŢI, 27 DECEMBRIE 1983 Pag. 3

iBSS Unitate şi continuitate — trăsături IUI
UE u n
definitorii ale istoriei poporului român

itiva-
Idealul de unitate a Turdaş. Cu toate particu­ se explică constituirea uni­ niul formării limbii româ­ Cei mai buni sportivi
poporului nostru are adinei larităţile care le deosebesc, unilor tribale, a unor nu­ ne. Permanenţa romanităţii
.nţi i
tradiţii istorice. Există do­ datorate atît condiţiilor lo­ clee statale din sec. III—II în acest spaţiu sud-est eu­
imn vezi concludente relativ la cale cît şi relaţiilor cu î.e.n., precum şi forma de ropean, consecinţă a influ­ hunedoreni ai anului 1 9 8 3
î pa- tradiţiile istorice multimi­ populaţiile înconjurătoare, organizare soeial-politică enţelor şi contactelor con­
i în- lenare ale unităţii cultura­ ele au ilustrat unitatea în superioară, aceea a statu­ tinue cu lumea romană, cu
ir(ial le, etnice şi politice a popo­ diversitatea culturală a lui centralizat şi indepen­ începere înainte de cuce­
rului român. In acest con­ bazinului carpato-dună- dent din vremea vitejilor rire şi apoi cu cea romano-
1 co- text prezintă un interes a- rean. regi Burebista şi Decebal. bizantină şi bizantină, a
parte particularităţile dez­ în asemenea condiţii au în contextul istoric ăl avut ca rezultat constitui­
eco- voltării istorice din această existat premise esenţiale confruntărilor militare şi rea şi menţinerea de-a lun­
perioadă de început a isto­ ale marilor sinteze etno- politice cu romanii, impor­ gul veacurilor a unui popor
lorile
itrc“ riei României în primul rînd culturale tracice, geto-da- tantul rol al lui Decebal de origine daco-romană,
ă — continuitatea populaţiei au­ ce, daco-romană, romanică constă în faptul că a înţe­ între populaţii de alte o-
tohtone pe care nici o nă­ şi veche românească. în les procesul istoric al evo­ rigini.
Se-
vălire sau migraţie nu au desfăşurarea firească a a- luţiei societăţii geto-daci- După retragerea aurelia-
la reuşit s-o întrerupă. Aşa cestora un moment semni- ce, întruchipând în cel mai nă la sfîrşitul sec. III şi
poate fi explicată dezvolta­ pînă în sec. VIII continui­
[ co-
rea continuă sub raport 125 DE ANI DE LA UNIREA tatea şi unitatea etno-cul-
social, economic, politic, turală sînt atestate prin
cultural, etnic şi lingvistic PRINCIPATELOR ROMÂNE dovezi incontestabile apar­
a populaţiei autohtone din ţinând culturilor Sîntaria
spaţiul carpato-dunărean- ficativ l-a constituit indo- înalt grad simbolul neatâr­ de Mureş, Bratei, Ipoteşti-
pontic. europenizarea spaţiului car- nării şi spiritului de jert­ Cîndeşti, Costişa-Botoşana,
In strînsă şi nemijlocită pato-dunărean, aceasta fă în apărarea libertăţii şi de certă origine locală, a
aclio- legătură cu continuitatea stînd la baza configurării independenţei. căror arie de formare şi
iO La etnice şi lingvistice a tra­ Prin cucerirea Daciei de
ultu- populaţiei din spaţiul car- răspândire acoperă întreg
7,30 pato-dunărean-pontic este cilor. Tracii sînt creatorii romani s-a înfăptuit o nouă spaţiul de etnogeneză ro­
e al unitatea culturală, etnică unei înfloritoare culturi sinteză culturală, etnică şi mânească. Creatorii acestor
pVe- materiale a epocii bronzu­ lingvistică, cea daco-roma­
odil- şi politică a acestei popu­ culturi, organizaţi în uni­
ştiri; laţii. Cu toate particulari­ lui şi a unei avansate me­ nă, proces complex cu o e- uni de obşti denumite de
tuto- tăţile zonale, în civilizaţii­ talurgii a bronzului. voluţie unitară. Continuita­ N. Iorga „romanii popu­
ştiri; tea acestei sinteze în sec.
iziu- le comunităţilor omeneşti Cercetările din ultimele lare" s-au confruntat cu ECATERINA SZAEO LAVINIA AGACHE
le şi existente pe teritoriul Da­ decenii au realizat unitatea III-IV şi devenirea ei în vicisitudinile epocii. migra- Foto : ÎOSIV GRtWNER
10,40 ciei, se constată elemente culturii materiale şi a vie­ sec. V—VIII în formă ro­ ţiilor, elementele etnice
t de comune ce se manifestă manică şi veche româneas­ migratoare nereuşind să
pio- ţii spirituale a societăţii
ate ; pregnant, Carpaţii şi Du­ geto-dace dezvoltată în că au fost hotărîtoare în întrerupă sau să schimbe 1. - ECATERiNA SZABO - gimnastică (C. S. „Cetate"
12,05 nărea neconstituind — nici mod organic cu începere procesul formării poporu­ cursul evoluţiei lor ulteri­ Deva) - campioană mondială şi europeană la
12,25 atunci, nici mai tîrziu — din sec. VIII—VII î.e.n. şi lui român şi a limbii ro­ oare către forme superioa­ senioare.
ilui î mâne.
idio- o barieră despărţitoare. atingând cele mai înalte re de organizare social-po- - LAVINIA AGACHE - gimnastică (C. S. „Cetate"
\ 3 ? Fondul cultural, aflat în culmi în sec. I î.e.n. — I Cercetarea descoperirilor litică. Deva) - vicecampioonă mondială, campioană eu­
16,00 permanentă evoluţie şi în
Ţara e.n. Cu toate influenţele dacice din întregul bazin Concluzionînd putem a- ropeane, campioană a României).
fol- contact cu civilizaţiile e- venite din culturile vecine carpato-dunărean-pontic a- firma că strămoşii poporu­
Sfa. geo-mediteraneene sau ale (greacă, ilirică, celtică, ro­ parţinînd secolelor II-III lui român, poporul român 2. - Ion Bucan - rugbi (C. S. Ştiinţa Petroşani) - com­
orios Orientului Apropiat şl-a mană) cultura geto-dacică e.n. relevă unitatea şi, în ponent al echipei naţionale, campioană euro­
cin* însuşi de la începutul for­ peană.
a c- păstrat originalitatea, atin- derivată din cea tracică acelaşi timp, continuitatea mării sale în condiţiile so-
n de gînd culmi remarcabile în s-a menţinut şi îmbogăţit culturii materiale dacice cial-economice, culturale, 3. - Michael Klein,
straj preistoria Europei prin continuu, păstrîndu-şi indi­ atestată prin tipul de aşe­
18,00 politice şi fizico-geografice — Romulus Gabor - fotbal (F. C. Corvinul Hunedoa­
ijur- manifestările superioare a- vidualitatea şi caracterul zare şi locuinţă, ceramică, proprii bazinului carpato- ra), componenţi ai echipei naţionale.
mîn- le felului de viaţă şi de unitar. Ca rezultat al dez­ unelte, arme, obiecte de dunărean-pontic, au mani­
O zi gîndire, ca în cazul cultu­ voltării continue din ca­ podoabă, prin rit şi ritual festat puternice şi perma­ 4. - Margareta Keseg - atletism (C. S. „Cetate" Deva)
ajur- — campioană europeană de junioare la 1 500 m.
zlca- rilor Cucutenl, Petreşti, drul societăţii geto-dacice funerar, precum şi prin nente năzuinţe de unitate
mu- dovezi de ordin lingvistic culturală, etnică, şi politi­ 5. - Maria Drăgan - canotaj (C. S. Ş. Deva) — medaliată
an-
In atenţia vinătorilor (toponime, hidronime, tre­ că, năzuinţe ulterioare pentru cu bronz la C. M. de junioare.
care
troponime).
Totodată
au
generaţiile
buie evidenţiat rolul fac­ devenit o viguroasă tradi­ 6. - Traian Jălnar - popice (C.S. Metalul Hunedoara)
— vicecampion mondial de juniori.
în perioada 10 ianuarie — Orăştie - 24 şi 25 ia­ torului roman în Dacia din ţie în acţiunile lor multi­
- 15 februarie 1984 va a- nuarie 1984, orele 8—14 şi această perioadă în dezvol­ seculare către unitatea sta­ 7. - Petru Drâgoiescu - atletism (Jiul Petroşani) -
vea loc viza permiselor de 17-20, la sediul Miliţiei O- tarea culturii materiale au­ tală. dublu campion' naţional (800 şi 1 500 m), compo­
armă ale membrilor Aso­ răştie, pentru deţinătorii tohtone şi a vieţii spiri­ nent al lotului republican.
(Pa- tuale, precum şi în dome-
HU- ciaţiei judeţene a vînăto- de arme din Orăştie, co­ IOAN ANDRITOIU 8. - Daniela Ciortan - modelism (Jiul Petroşani) - me­
pe rilor şi pescarilor sportivi munele Geoagiu, Romos, daliată cu bronz la C. M. de navomodele.
seară din judeţul Hunedoara. Beriu, Balşa, Orăştioara,
lacă- Minifotbal 5 9. - Daniela Silivaş - gimnastică (C.S. „Cetate" Deva)
dia- Posesorii permiselor de Mărtineşti şi Turdaş. „Deva 83“
itul); armă sînt obligaţi a se pre­ — Hunedoara — 26, 27 - campioană balcanică la junioare.
Im- zenta la datele şi locurile şi 28 ianuarie 1984, orele A devenit tradiţional a- Popa, Claudiu Rusu, Bog­ — Cleopatra Pălăceanu — atletism (C.S. „Cetate" De­
îriile indicate mai jos, avînd a- 8—14 şi 17—19 la sediul cest turneu de minifotbal dan Rados, Cornel Cătă- va) - campioană naţională la cros, locul 4 la bal­
r>E- supra lor: s buletinul de caniadă (1 500 m), câştigătoarea „Cupei Prieteniei"
le- Filialei de vînătoare Hu­ de la Deva dotat cu „Cupa naş, Cornel Merloc, Petre
. a) ; identitate ; ® permisul de nedoara, pentru deţinătorii Mureşul-Explorări", aflat Andreica, L. Cornel. (1 500 m) - junioare.
No- armă ; s certificatul medi­ de arme din Hunedoara, la a IlI-a ediţie. Au parti­ La juniori născuţi după 10. - Dorina Damian - tir cu arcul (Minerul Aninoasa)
sta- cal eliberat do policlinici­ comunele Peştişu Mic, Te- cipat 6 echipe din Oradea, — componentă a lotului olimpic, campioană na­
6 Ni : le teritoriale de care apar­ liuc, Ghelari, Lunca-Cernii, ’68, a cîştigat echipa Mure­
ultu- Craiova, Hunedoara, Cer­ şul Explorări Deva. Chiar ţională.
arclc ţin, respectiv Deva, Hune­ Bunila, Toplita, Lelese şi tej şi Deva. dacă Mureşul-Explorări, cu
îcea- doara şi Petroşani ; o per­ Cerbăl. Primele două ediţii ale două echipe (antrenor Va- — Livia Gheorghiţă — sanie (C.S.Ş. Petroşani) — com­
arele misul de vînătoare, vizat — Deva — 1, 2 şi 3 fe­ acestei Cupe au fost cuce­ sile Rusu), nu a cucerit ponentă a lotului olimpic, campioană naţională.
IOA- pe anul 1983, pentru mem­ bruarie 1984, orele 8—14 şi
cito- rite de fotbaliştii din Cra­ locul I, trebuie spus că — Marius Mărcuş - alpinism (C.S. Metalul Hunedoa­
Ul -si" brii A.J.V.P.S. Hunedoara ; 17—20, la sediul Filialei iova. Acum a fost rîndul jocul tehnic al copiilor de ra) - campion republican, component al lotului
ul) ; s» un timbru fiscal de 3 de vînătoare Deva, pentru echipei din Certej, antre­ 11—12 ani ai Devei a fost naţional.
rilor lei ; a arma (armele) pe deţinătorii de arme din nată de Hanzi Stan. Cla­ o îneîntare.
TIE: care le posedă. Deva, comunele Cîrjiţi, samentul final a fost sta­
ria); Viza va avea loc în ur­ Certej, Veţel, Şoimuş, Hă- Cuvinte de laudă se
a) ;; bilit abia în ultimul joc, cuvin organizatorilor tur­
tenii mătoarele localităţi şi da­ rău, Băiţa şi Brănişca. disputat între Minerul Cer­ neului, şi antrenorilor
PEG: te : — Brad — 4 şi 5 februa­ tej şi Mureşul Explorări I, loiali şi corecţi Constantin CUPA 30 DECEMBRIE
azi : — Lupeni — 10 şi 11 ia­ rie 1984, orele 8—14 şi 16— în care victoria a revenit Bigan (F.C. Bihor), D.
CA- nuarie orele 8—14 şi 17— 18, la sediul miliţiei oră­ cu scorul de 1—0 primei C.M.E.F.S. Hunedoara, vîrstă : 9-10 ani - Emi­
i-ii Ustabacieff (U. Craiova), ,
IME- 20, la sediul Miliţiei Lu­ şeneşti, pentru deţinătorii echipe. • N. Jurca (Corvinul), care în colaborare cu organi­ lia Giurici (şc. nr. 9) şi
.Cap peni, pentru deţinătorii de de arme din Brad, comu­ Iată clasamentul între­ n-au protestat la nici o zaţia municipală a pio­ Cosmin Herban (şc. nr. 6);
[,TA : arme din Lupeni, Uricani nele Crişcior, Vaţa, Bucu- cerii copiilor de 11—12 decizie a arbitrajului co­ nierilor, a organizat la 11—12 ani : Gabriela
şi Vulcan. .reşci, Buceş, Blăjeni, Bul- ani. rect prestat de C. Matei, sala C. S. Metalul „Cupa Bărbulescu (şc. nr. 8) şi
— Petroşani — 12, 13 şi zeşti, Luncoi, Vălişoara, 30 Decembrie" la tenis de Valentin Oprea (şc. nr.
14 ianuarie, orele 8—14 şi Tomeşti, Ribiţa şi Baia de masă, cu participarea ele­ 5); 13—14 ani — Lumi­
17—20, la sediul Miliţiei Criş. vilor din toate şcolile ge­
municipale, pentru deţină­ — Ilia — 7 februarie 1. Minerul Certej 5 3 2 0 16— 8 8 nerale din oraş. Iată cîş- niţa Nagni (şc. nr. 9) şl
torii de arme din Petro­ 1984, orele 8—14 şi'17—20, (antr. Hanzi Stan) tigătorii pe categorii de Lucian Sine (şc. nr. 3).
şani, Petrila, Aninoasa, la sediul miliţiei Ilia, pen­
•litru 2. F. C. Corvinul 5 '3 11 17—13 7
983 : Băniţa, Baru şi Pui. tru deţinătorii de arme din (antr. Octavian Cojocaru)
ierul — Haţeg — 17 şi 18 ia­ comunele Ilia, Gurasada şi
Vor Vorţa. 3. Mureşul Explorări I 5 3 0 2 27—13 6
for- nuarie, orele 8—14 şi 17— — Zam — 8 februarie M V O L E I
spre 20, la sediul Miliţiei ora­ (antr. Vasile Rusu)
in şului Haţeg, pentru deţi­ 1984, orele 8-14 şi 16—18, 4. Univ. Craiova
vor la sediul postului de mili­ 5 3 0 2 12— 6 6 " Clasamentul turului campionatului judeţean de seniori
,ă şi nătorii de arme din Haţeg ţie Zam, pentru deţinăto­ (antr. Ustabacieff D.) FEMININ
sufla şi comunele Sălaş, Sîntămă-
icări ria-Orlea, Toteşti, Unirea, rii deţrarme "din comunele 5. F. C. Bihor 5 1 1 3 8—66 3 1. Corvinul Dacia Deva 5 5 0 15— 1 10
/
km/ Zam şi Burjuc. (antr. C. Bigan)
id şi Răchitova, Densuş, Sarmi- — Dobra - 9 februarie 2. C.S.Ş. 2 Deva 5 4 1 12— 4 9
;t şl zegetusa şi Rîu de Mori. 6. Mureşul Explorări II 5 0 0 5 11—26 0 3. Prep. Coroeşti 5 3 2 9— 6 8
urile 1984, orele 8—14 şi 17—20, (antr. D. Cojocaru) 4. Voinţa Hunedoara 5 2 3 6—10 7
"inse — Călan — 19 ianuarie la sediul postului de mili­ 5. Voinţa Orăştie 5 1 4 5—14 6
iar 1984, orele 8—14 şi 17-20, ţie Dobra, pentru deţină­
ii 12 la sediul Miliţiei oraşului torii de arme "din comuna 6. Energia Paroşeni * 5 0 5 3—15 e
Călan pentru deţinătorii de Dobra şi Lăpugiu. e Titlul de „jucătorul cel şi E. Munteanu, şi nu în
in arme din Călan, comunele Persoanele care din di­ mai complet" — Nicu Tu- ultimul rînd pentru T.C.H., MASCULIN
l se Bretea Română şi Boşorod. 1. Prep. Coroeşti 5 5 0 15— 1 10
?em- ferite motive întemeiate nu' dorache (Mureşul Explo­ care a făcut totul ca a-
1 va — Simeria — 20 ianua­ se pot prezenta la datele rări). • Golgeter (9 goluri) ceastă competiţie să fie o 2. Sportul stud. Hunedoara 5 4 1 12— 5 9
, eu rie 1984, orele 8—14 şi 17— şl locurile de mai sus, vor — Gigi Coiceanu (U. Craio­ reuşită deplină. Pe toată 3. C. S. Ş. 2 Hunedoara 5 3 2 10— 9 8
rare
/oră, 19, la sediul Miliţiei ora­ solicita efectuarea vizei în va). • Cel mai bun portari durata competiţiei comisia 4-5. Energia Deva 5 1 4 5—12 6
lico­ şului Simeria, pentru de­ perioada 10, 11 şi 13 fe­ Marius Bubaşl (F.C. Bihor). de organizare a avut în
rnii u ţinătorii de arme din Si­ bruarie 1984, orele 8—14, S-au remarcat prin pres­ ing. Ion Dumitreasă un 4-5. ştiinţa Hunedoara 5 1 4 8—12 6
meria, comunele Băcia şi la sediul miliţiei judeţene, taţie deosebită, pe toată om de nădejde. (Voicu Lă- j 6. Dacia Orăştie 5 1 4 4—12 6
Rapolt. camera nr. 18. durata turneului i Cristea zăruţ, corespondent).