Page 95 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 95
ERCURI, 28 DECEMBRIE 1983 Pag. 3
Fundamentarea temeinica a Realizarea auioaprovizionării
teritoriale - sarcina principală
* programelor de activitate — a lucrătorilor din horticultură
cerinţa esenţiala a perfecţionării (Urmare din pag. 1) riilor populaţiei, care se
rului socialist şi gospodă
notă că dispunem de con
diţii să înfăptuim această va realiza centralizat în se
re şi solarii, precum şi în
muncii de partid atenţie fertilizării întreaga unele ferme, trebuie să se
acordînd
cerinţă,
terenu
termenele
calen
respecte
lui, realizării densităţii de daristice stabilite pentru
55 000—60 000 plante la amenajarea răsadniţelor, a-
(Urmare din pag. 1) jaloane orientative, de cea Desigur, trebuie să ur fundamentate, un sistem hectar şi executării lucră sigurarea amestecurilor de
mai înaltă competenţă, date mărim ca în fiecare fermă ordonat de urmărire a mo rilor de întreţinere. pămînt şi biocombustibilu-
faţa locului, în combinate de t o v a r ă ş u l Nicolae măsurile întreprinse în ve dului cum se acţionează — Ce ne puteţi spune lui. Atenţie deosebită se
le siderurgice de la Hune Ceauşescu, secretarul gene derea creării unor condiţii pentru îndeplinirea hotă referitor Ia programul de cere acordată extinderii
doara şi Călan, în între ral al partidului, cu pri corespunzătoare de îngri rârilor şi măsurilor, evi dezvoltare şi modernizare producerii legumelor în
prinderile miniere ale Văii lejul vizitelor de lucru în jire a animalelor şi asigu denţiind cu destulă exacti a poniiculturii ? spaţii protejate pe încă 4
Jiului, pe şantierele de judeţ, organizaţia judeţea rarea unei baze furajere tate unde se stă mai bine — în anul 1984 trebuie ha la asociaţiile din Deva
investiţii de la amenaja nă de partid, împreună cu îndestulătoare să se re şi unde avem încă neîm- să extindem cu încă 250 şi Sîntandrei, continuării
rea hidroenergetică Rîu cele municipale Petroşani, flecte — aşa cum ne-a pliniri. Veriga cu cele mai hectare plantaţiile intensi fertilizării terenului, folo
Mare-Retezat şi alte şan Hunedoara, Deva, cu comi cerut secretarul general al multe slăbiciuni, mai ri ve şi superintensive la sind mijloacele cu tracţiu
tiere din judeţ, din unele tetele orăşeneşti, a elaborat partidului la recenta gidă se situează - — aşa C.A.P. Geoagiu, Răduleşti, ne animală, asigurării pes-
consilii unice agroindus programe speciale, speci Consfătuire de la C.C. al cum pe bună dreptate re Beriu, Ohaba şi Simeria. ticidelor şi foliei de poli
triale, coordonăm controa fice judeţului nostru — P.C.R. pe problemele agri marca tovarăşul Nicolae Pe 130 hectare vor fi în etilenă, pregătirii amenajă
lele complexe, studiile, nemijlocit legate de orien culturii — în creşterea Ceauşescu — în sfera or fiinţate culturi de arbuşti rilor şi utilajelor de iriga
instruirile periodice, schim tările şi programele adop producţiei de lapte şi car ganizării înfăptuirii hotă- fructiferi şi căpşuni. în ţii, efectuării analizelor de
a burile de experienţă. în tate de Congresul al XII- ne, in sporirea producţii livezile clasice vor fi fă laborator la stocurile de
i- rîrilor, acolo unde trebuie seminţe, constituirii forma
10 sfera planificării includem lea şi Conferinţa Naţio lor prevăzute. să insistăm pentru întări cute modernizări pe 160
IL sistematic alcătuirea tema nală ale partidului — Faptul că în bilanţul rea răspunderii comuniste, hectare. Ca acţiuni de se ţiilor permanente de lucră
!- tori pentru horticultură şi
ticilor orientative, progra vizînd prioritar intensifica muncii din 11 luni ale pentru dezvoltarea şi afir zon, în livezi trebuie con instruirea lor temeinică.
mele de lucru ale consi rea cercetării şl prospec acestui an putem consem marea mal puternică a spi tinuate fertilizările, tăierile
i; Cunoscînd sarcinile ce le
liilor şi comisiilor pe pro ţiunilor geologice pentru na o producţie peste plan ritului revoluţionar, de şi stropirile de iarnă pen revin. pentru înfăptuirea
bleme, ale secţiilor, acţiu identificarea şi valorifica livrată economiei naţio înaltă exigenţă, perfecţio tru a r-idica potenţialul
io autoaprovizionării teritoria
15 nile acestora, precum şi rea de noi resurse mine nale de 9 680 tone de fier narea controlului, stimula productiv al plantaţiilor. le, cadrele tehnice şi şefii
n cele ale organizaţiilor de rale, stabilirea tehnologii în minereu, 16 300 tone la rea iniţiativei, care, laolal — Care sînt preocupări
masă şi obşteşti. Folosim, lor optime de extracţie şi minate grele, 363 tone de tă, să asigure ridicarea pe le actuale ale legumiculto fermelor horticole au obli
e gaţia de mare răspundere
10 de asemenea, planificarea preparare, mecanizarea mai utilaje miniere, o creştere o treaptă calitativ supe rilor ? să asigure respectarea
ca Instrument de progra accentuată a lucrărilor mi a efectivului de animale rioară a întregii activităţi
n mare a discuţiilor indivi niere şi, în acest context, şi a producţiei lor, impor a organelor şi organizaţii — Pe baza balanţei în _structurii sortimentale a
5 duale cu comuniştii, pen crearea unei puternice ra tante cantităţi do materiale lor noastre de partid. tocmite pentru producerea culturilor, să acţioneze e-
tru prezentarea periodică a muri constructoare de uti de construcţie, de confec Ne-am propus, şi în bună celor 111 milioane fire de nergic pentru îndeplinirea
răsaduri, la care se adau
unor rapoarte şi informări laje şi echipamente mi ţii şi tricotaje şi altele, parte am reuşit să asigu ireproşabilă a obiectivelor
de către membrii organe niere, promovarea mai în reflectă potenţialul de care răm prezenţa activiştilor gă o rezervă de 15 mili din programele de dezvol
lor de partid ş.a. drăzneaţă a tehnologiilor dispunem în toate dome de dimineaţă pînă dimi oane fire necesare secto tate a horticulturii.
întocmirea programelor destinate oţelurilor aliate niile producţiei materiale, neaţa — adică, zi şi noap
de activitate cere o labori şi înalt aliate, amplifi demonstrează posibilităţile te — în toate schimburile
oasă muncă de concepţie* carea activităţii de con pe care le avem de a în abatajele minelor dirr
desfăşurată cu competen centrare şi specializare în îndeplini sarcinile la ni Valea Jiului şi în celelalte
ţă, avîndu-se în vedere agricultură, îndeosebi în velul de exigenţă subliniat unităţi miniere din Poiana
conţinutul calitativ mereu zootehnie, perfecţionarea de secretarul general al Ruscăi şi Zarand, printre
mai ridicat al sarcinilor şi activităţii politico-educati- partidului, t o v a r ă ş u l mineri, la locurile decisi
a obiectivelor pe care le ve de formare şi afirmare Nicolae Ceauşescu. ve ale producţiei. Totoda
pune conducerea partidului a conştiinţei revoluţionare, Ritmuri de creştere sus tă, urmărind asigurarea
şi statului, modul cum ne rezolvarea problemelor e- ţinută a productivităţii unei asistenţe tehnice co
organizăm şi repliem cu cologice şi altele; muncii în anul 1984 sînt respunzătoare în toate
mobilitate forţele, în func Acţionăm cu intensitate prevăzute în toate sectoa schimburile de producţie,
ţie de evoluţia şi stadiul sporită pentru realizarea rele. economiei judeţului. va trebui să avem' mai
îndeplinirii programelor planului la producţia de Colectivele de muncă hu- mult îh vedere permanenţa
noastre, de cerinţele noi cărbune energetic şi cocsi- nedorene trebuie să pro îndrumării politice, adică
ivite. fieabil. împreună cu co ducă 11,6 milioane tone distribuirea echilibrată, pe
In această ordine de mitetul municipal de cărbune brut, 7,2 miliarde ' schimburi, a membrilor
idei, acordăm o importan partid Petroşani, cu orga kWh energie electrică, 3,1 comitetelor de partid, a
e
ă ţă cu totul deosebită apli nizaţiile orăşeneşti şi din milioane tone fontă' brută, organelor locale. De -ase
cării indicaţiilor date de întreprinderile miniere, 3,9 milioane tone oţel, menea, va trebui să acor
tovarăşul Nicolae Ceauşescu precum şi consiliile oame 2,8 milioane tone lamina dăm o mai mare atenţie
la Consfătuirea de lucru nilor muncii, ne progra te finite, 25 mii tone uti modului în care organiza
c de la Mangalia, observa măm analize comune, a- laje miniere, precum şi să ţiile de partid îndeplinesc Aspect din expoziţia secţiei „Vidra" din Hunedoara.
ţiilor critice privitoare la doptăm măsuri menite să realizeze un volum de propriile măsuri şi pro
faptul că nu în puţine asigure în continuare ex investiţii care însumează grame. în această privinţă,
cazuri unele organe de tinderea mecanizării şi creş peste 9 miliarde lei. Creş trebuie să menţionăm că întreprinderea minieră Barza
partid încep o activitate, terea gradului de folosire teri însemnate sînt prevă nu am reuşit pînă în pre
o desfăşoară un timp, dar, a maşinilor şi instalaţiilor zute la producţia de ce zent să punem bazele unei
d intervenind alte probleme, miniere, perfecţionarea or reale, de lapte şi carne, activităţi corespunzătoare (Urmare din pag. 1) producţiei la nivelurile
n-o mai urmăresc, în felul ganizării producţiei şi a de legume şi fructe. întru de stabilizare a forţei de scontate.
il
* acesta creindu-se o stare muncii, recrutarea şi pre cât toate acestea sînt sar muncă la toate njinele din să insistăm cu tărie în di 3. Pregătirii în cele mai
e de lucruri care duce la gătirea forţei de muncă, cini mobilizatoare, a că bazinul carbonifer al Văii recţia reducerii cheltuieli bune condiţii a producţiei
perpetuarea unor deficien- instaurarea unui climat de ror îndeplinire este obli Jiului, să realizăm pro- lor materiale cu peste 32 anului 1984 i s-a acordat
ţe ce astfel rămîn nesolu deplină ordine, disciplină gatorie, organizaţiile de ductivităţile prevăzute la de lei la 1 000 lei produc maximă atenţie din partea
ţionate. Referindu-se la şi responsabilitate. în prim- partid vor trebui să com producţia de fontă de Ja ţie marfă, să găsim noi căi tuturor factorilor cu răs
rolul mare pe care îl au planul preocupărilor noas bată cu toată fermitatea, -noua platformă siderurgi de creştere a eficienţei punderi în această privin
comitetele judeţene de tre se află, de asemenea, oriunde ar apărea, atitudi că din Călan, deşi, în a- muncii noastre. Ne vom ţă : începînd de la asigu
partid in conducerea în şi creşterea ponderii oţe nea de automulţumire, ten mîndouă cazurile, sînt mobiliza toate resursele rarea efectivelor -necesare,
tregii activităţi din jude lurilor aliate la Hunedoa dinţa de escamotare a lip adoptate planuri de măsuri pentru a finaliza în bune efectuarea reviziilor şi re
ţe, t o v a r ă ş u l Nicolae ra, a cărbunelui în pro surilor şi greşelilor, de ig bine gîndite. condiţii lucrările de inves paraţiilor la utilajele şi
Ceauşescu sublinia că „se ducţia de energie electrică norare a propriilor forţe în întreaga noastră ac tiţii de la Barza, Brusturi, instalaţiile existente, dota
impun asemenea măsuri, de la Mintia-Deva şi Pa- şi posibilităţi. tivitate ne bizuim pe un Vaţa, prevăzute a intra în rea cu noi utilaje de mare
asemenea organizare a roşeni, sporirea producţiei Pornind de la analiza cu activ de partid cu o bo funcţiune, pentru a înde productivitate, crearea u-
muncii incit să nu rămînă la minereul de fier. extras prinzătoare şi exigentă fă gată experienţă, temeinic plini toţi ceilalţi indicatori. nor rezerve de materiale
nici un sector şi nici o la Teliuc şi Ghelari, a pro cută de tovarăşul Nicolae pregătit politic şi ideolo Creşterea în continuare a pentru producţie, pînă la
problemă care să nu fie ducţiei de plumb, zinc, Ceauşescu la Consfătuirea gic, competent. Acţionînd bazei de minereuri, prin stabilirea exactă şi cunoaş
în atenţie, cărora să nu li cupru în concentrate, fon de la Mangalia, ca şi Ple într-un judeţ care are mari intensificarea şi extinderea terea temeinică a procese
tă cenuşie, laminate, ci
se asigure condiţiile înfăp nara C.C. al P.C.R. din 15 disponibilităţi de a-şi spori lucrărilor de cercetare geo lor tehnologice de către
tuirii în viaţă şi să nu se ment, produse ale indus noiembrie 1983, organele contribuţia la dezvoltarea logică, concomitent cu con fiecare muncitor in aba
urmărească pînă la capăt triei chimice şi uşoare. şi organizaţiile noastre de bazei de materii prime a centrarea şi sistematizarea taje şi la suprafaţă. De a-
îndeplinirea în întregime a Pe baza măsurilor stabi partid vor trebui să-şi ţării şi asigurarea indus activităţii de extracţie a semenea, prin rezolvarea
sarcinilor". Atît la comi lite prin programul adop sporească eficienţa activită triilor de vîrf ale econo minereurilor din subteran, problemelor de aprovizio
u tetul judeţean de partid, tat de comitetul judeţean ţii lor în conducerea şi miei naţionale cu metal de sînt cîteva dintre căile pe nare cu unele materiale,
: cît şi în cadrul celorlalte de partid s-au pus în evi îndrumarea tuturor dome vom avea toate condiţiile
e denţă modernizări şi rea- înaltă calitate, comuniştii care trebuie să le străba asigurate pentru a munci
organe şi organizaţii de niilor economico-sociale. hunedoreni îşi vor înzeci tem pentru a asigura rit
a. partid de la municipii, o- menajări Interioare la un Examinarea exigentă a po eforturile pentru înfăptui din plin şi a ne realiza
1, raşe, unităţi economice, număr însemnat de adă tenţialului material şi uman rea măreţelor obiective ce micitate şi continuitate sarcinile asumate.
zoo
fermele
a comune şi unităţi agrico posturi din fost introdusă de care dispune judeţul le revin în 1984 şi pe între mmmmr a mmmm a mh» a tnmmm a aamaam a aemta »
tehnice,
a
i- le, manifestăm toată grija hostru reliefează că în gul cincinal. Sîntem ferm socialiste in colectivele de -
i. pentru cuprinderea tuturor apa în toate adăposturile munca organelor şi orga hotărîţi să încheiem acest muncă" a fost tema simpo- I
t, domeniilor şi sectoarelor de animale, au fost con zionului organizat Ia Zlaştâ, I
e struite fînare şi silozuri, nizaţiilor noastre de partid an cu rezultate cât mai acţiune inspirat susţinută dc I s
„Porţile
filmul
documentar
i- ' de activitate prin coordo s-au amenajat noi locuri mai sînt încă numeroase bune şi să pregătim la un dimineţii". «
narea unitară a forţelor de în maternităţile pentru disponibilităţi, care vizea înalt nivel producţia anu ■ Dezbatere. Cooperatorii B Lapte la fondul dc stat. *
care dispunem, căutînd să vaci şi creşe, s-au aplicat ză îndeosebi perfecţionarea lui viitor pentru a obţine de la C.A.P. Silvaşu Inferior De la începutul anului şi I
pînă în prezent, ferma zoo- *
evităm dispersarea lor la in toate complexele şi în muncii organizatorice de succese de seamă in 1984 s-au întîlnit la o reuşită dez a C.-ţ.i 1 . Mărtineşti -
din tehnică
privind
munca
batere
întîmplare, după o situaţie multe unităţi agricole solu mobilizare a tuturor colec — anul cînd vor avea loc această perioadă. Locul cen a livrat la fondul de stat |
a conjuncturală sau alta, să ţii simple, economicoase, tivelor la realizarea pla două evenimente de cea trai l-au ocupat problemele 1 775 hi lapte apropiindu-se *
asigurăm din „start", încă adaptate tehnologiilor mo nurilor de producţie, re mai mare însemnătate în fertilizării şi ale dezvoltă de nivelul stabilit pentru a- '
an.
în
prez.cnt,
ferma 1
ri ducerea consumurilor de rii zootehniei. Preşedintele cest
i- înainte de începerea unei derne de creştere a ani viaţa politică a României C.A.P., Gheorghe Prip şi livrează aproape 40(1 1 lapte '
I- acţiuni sau a alteia, con malelor. Aş releva aici energie electrică, a com socialiste — a 40-a ani inginerul Octavian Iancules- marfă zilnic. '
a centrarea şi dirijarea lor bustibililor şi a cheltuie- versare de la înfăptuirea cu au avut o contribuţie
U că multe din aceste lucrări 'lilor materiale. substanţială la reuşita dez
i. judicioasă spre rezolvarea au fost efectuate cu mij actului istoric al eliberării baterii.
temeinică a sarcinilor cu loace şi forţe locale, eu Putem afirma că, în ge patriei şi Congresul al
B Simpozion. „Aplicarea
rente şi de perspectivă. sprijinul unor unităţi eco neral, avem planuri şi pro XlII-lca al partidului nos normelor eticii şi echităţii
Beneficiind de preţioase nomice. grame bine concepute şi tru.