Page 97 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 97
ACORDUL GLOBAL GENERALIZAT -
în întîmpinarea
FORMĂ SUPERIOARĂ DE ORGANIZARE
proclamării
Republicii Şl RETRIBUIRE A MUNCII
PRODUCŢIE
SUPLIMENTARA
LA EXPORT Prin bună organizare şi dăruire—
Colectivul întreprinderii
de confecţii Vulcan a dat
în acest an o deosebită a-
tenţle îndeplinirii sarcinilor depăşiri de plan,
de plan la producţia fizică,
onorării exemplare a pre
vederilor la export. Ca ur
mare a preocupărilor şi clştiguri suplimentare
eforturilor depuse în mun
că, a fost obţinută o pro
ducţie marfă suplimen
tară în valoare de 10 mi — Tovarăşe Nicolae Cîn- obţinut cîştiguri suplimen
lioane lei, iar la export au dea, sînteţi şeful serviciu tare. De exemplu, secţia
fost livrate peste plan
produse însumînd mai mult lui financiar de la între de la Pricaz a cîştigat cu
de 500 000 lei. De menţio prinderea mecanică Orăş 9 la sută mai mult decît
nat că produsele destinate tie. Spuneţi-ne cum s-a în retribuţia medie pe persoa
partenerilor din Uniunea
Sovietică s-au bucurat cheiat cea de a doua lună nă, muncitorii de la con
de apreciere, nu s-au Înre de aplicare a acordului glo fecţii metalice — cu 7,62
gistrat reclamaţii ori refu bal generalizat ? la sută mai mult, iar per
PLENARA COMITETULUI DEPĂŞIRI LA PRODUCŢIA brie, după trecerea la a- sonalul de la secţia tehni
zuri pentru calitatea lor.
— în octombrie şi noiem
SORTIMENTALA cordul global generalizat că — cu 4,39 la sută mai
în
noiembrie
situa
mult.
JUDEŢEAN DE PARTID a activităţii în secţii şi ate am avut din mai bune ţia s-a reglementat şi toa
cele
Printr-o
organizare
bună
realizări
tă lumea a cîş
liere,
oamenii
do
muncii
la i.M.C. Deva şi-au depă a c e s t an. tigat bine, la
şit sarcinile producţiei Ne-am depă La I.M. Orâştîe nivelul între
Ieri, a avut Ioc, la Deva, nara a relevat cu deosebi electrică, industria energe marfă, de la începutul şit planul la
Plenara Comitetului jude tă pregnanţă contribuţia tică hunedoreană aducînd anului, cu 14,8 milioane Iei, producţiile marfă, netă, prinderii de
nete
cu
producţiei
1,9
ale
ţean de partid, care a ana- decisivă a secretarului ge o contribuţie însemnată în milioane lei, au realizat o „vîndută şi încasată", la păşirea retribuţiei nomi
iizat preocuparea Consiliu neral al partidului, tova sistemul energetic naţional. productivitate (raportată la productivitate, la beneficii, nale fiind de aproape 5 la
producţia marfă) cu 5 933
lui popular judeţean, a ce răşul Nicolae Ceauşescu, La export au fost livra lei pc om al muncii mai la producţia fizică. sută.
Discutăm cu muncitori şi
lor municipale, orăşeneşti la fundamentarea princi te însemnate cantităţi de mare decît cea stabilită. — Deci şi la strunguri... cadre tehnice. Cu toţii
şi comunale pentru aplica piilor autoconducerii şi au- produse, volumul total al La sortimentele fizice, cele — în octombrie nu ne-am spun că acordul global ge
semnificative
plusuri
rea în viaţă a sarcinilor toaprovizionării teritoriale livrărilor asigurind reali mai înregistrează la planşce îndeplinit planul la strun
se
reieşite din cuvîntarea to — parte integrantă a pre şi flşii cu goluri (1519 guri SN 320 din lipsă de neralizat este necesar şi e-
varăşului Nicolae Ceauşescu ocupărilor partidului, ori zarea planului pe 11 luni mc), stiipi LEA (021 mc), comenzi. Personalul mun ficient. Cine-şi organizea
la Conferinţa pe ţară din entate spre. dezvoltarea con în proporţie de 100,9 la vată minerală (28G tone), citor şi-a realizat însă pre ză temeinic lucrul, se pre
ocupă din vreme să aibă
mase plastice (50 tone).
februarie 1983 a preşedin tinuă economico-socială a sută. vederile de plan, a dat
ţilor consiliilor populare, patriei socialiste, a tuturor în industria mică a ju UN SINGUR SECTOR — chiar produse în plus, a DUMITRU GHEONEA
realizarea programului de localităţilor, spre creşterea deţului producţia marfă 25 000 TONE CĂRBUNE făcut şi unele economii de
autoconducere şi autoapro- permanentă a nivelului de industrială şi prestările de . PESTE PLAN materiale şi, ca urmare, a (Continuare în pag. a 2-a)
vizionare în profil terito trai al întregului nostru servicii neindustriale au Dintre sectoarele minei
rial pe anul 1983, măsuri popor, în care un rol de crescut şi s-au diversificat, Vulcan, cele mai bune
in
obţinut
rezultate
le-a
le ce se impun pentru per însemnătate deosebită revi în acest sector produc acest an colectivul secto
fecţionarea activităţii con ne consiliilor populare. ţia m a r f ă industrială rului V. Cu cele 25 000 to PLANUL ANUAL AL în zilele care au mai ră
siliilor populare şi creşte Acţlonînd în spiritul a- a fost realizată în ne de cărbune extrase su PRODUCŢIEI DE LAPTE mas pînă la finele acestui
zl“,
rea contribuţiei oamenilor cestor înalte răspunderi, proporţie de 101,6 la sută, plimentar „la şi-au minerii marfă Îndeplinit an, ferma zootehnică de Ia
V
sectorului
înde.-
muncii, a tuturor cetăţeni Consiliul popular jude- cu o depăşire valorică de plinit înainte de. termen IN AVANS Şoimuş va livra peste plan
lapte
hl
20
La
vacă.
de
planul
anual
muncesc
şi
lor la realizarea planului jean, consiliile populare 6,2 milioane lei. Au fost în contul anului viitor. Can obţinerea acestui succes
economic pe anul 1984. tităţi mai mari de cărbune Cooperativa agricolă de au contribuit toţi lucrăto
municipale, orăşeneşti şi realizate peste plan can producţie din Şoimuş a ra
La lucrările plenarei au comunale au pus în cen tităţi însemnate de produ au extras brigăzile condu rii fermei, dintre care se
participat membrii şi mem trul activităţii lor realiza se de Traian Borşa, Con portat anual îndeplinirea planu evidenţiază Emilia sl Ere-
Curea,
la
producţia
stantin
Bud.
lui
loan
de
mta Dani, Viorica şi Ale
brii supleanţi ai Comitetu se ca 4 piese turnate din Marin Pelracbe. Szabo Ba- lapte martă. In acest fel, xandru Bardl şi alţii.
lui judeţean de partid, rea sarcinilor economlco- fontă, piese de schimb, pa lasz, Parascliiv Ciurăscu.
membrii Comisiei de revi sociale adoptate prin pla nouri mari din beton ar
zie şi ai Colegiului jude nurile în profil teritorial, mat, ţesături, confecţii tex
ţean, membrii Comitetului mobilizarea şi valorificarea' tile şi din înlocuitori, ma
resurselor
tuturor
materia
executiv al Consiliului teriale termoizolatoare. Li Principalii indicatori ai dezvoltării
popular judeţean, primii le şi umane pentru dezvol vrările de mărfuri la fon
secretari şi secretari ai co tarea şi înflorirea localită dul pieţei au fost depăşite
mitetelor municipale, oră ţilor judeţului. în această perioadă eu 2,8 economico-sociaîe a României în anul 1984
şeneşti şi comunale de Pe 11 luni din acest an, milioane lei.
partid, primii-vicepreşedinţi producţia marfă industria Rezultate satisfăcătoare
şi vicepreşedinţi ai consi lă realizată în profil teri s-au obţinut în acest an şi
liilor populare municipale torial este cu 1,3 miliarde lei în agricultură, producţiile ENERGIE,
şi orăşeneşti, aparatul Co mai mare decît cea din ace medii şi contribuţia la fon
mitetului judeţean de eaşi perioadă a anului trecut.
partid şi cel al Consiliului Au realizat şi depăşit pla dul de stat fiind superioa ELECTRICA
popular judeţean, condu nul un număr de 57 uni re faţă de anul 1982 la
cători ai organizaţiilor de tăţi, dintre care cele mai grîu, porumb, cartofi şi al
masă şi obşteşti, ai între mari depăşiri se înregis tele.
prinderilor şi instituţiilor trează la Combinatul side în acest an, judeţul Hu
judeţene, alte cadre de rurgie Hunedoara, Centrala nedoara a beneficiat de un
conducere. minereurilor Deva, între însemnat program de in
în cadrul dezbaterilor au prinderea de producţie vestiţii, realizîndu-se pe 11
luat cuvîntul tovarăşii: pentru nutreţuri concen luni 94 de obiective indus
Leru Circo, Lazăr Filip, trate Orăştie, întreprinde triale, agricole şi social-cul-
Pavel Irimie, loan Fulea, rea minieră Hunedoara, turale şi 2117 apartamen
Nicolae Hanciu, loan Puş l.F.E.T. Deva, întreprinde te.
caş, Herta Faur, Cornel rea chimică Orăştie, iar în La execuţia bugetară pe
Bololoi, Alexandru Işan. ultimul timp se înregis 11 luni ale anului, rezul miliarde kWh
Analizînd activitatea con trează producţii suplimen tatele au fost corespunză-
siliilor populare în dome tare faţă de planul pe lu
niul economico-social, ple na în curs şi la energie (Continuare in pag. a 2-a)
1984 — an de producţii record în agricultură
Fertilizarea terenului — acţiune
ce nu trebuie să cunoască pauze
Sporirea rodniciei pă- pe terenurile cultivate cu nel Tărăpoancă, inginerul ducţie medie de porumb
mîntului constituie — în cereale păioase. Cantitatea şef al C.A.P. Rapoitu Mare de 7 200 kg ştiuleţi la hec
lumina cuvîntării rostite de gunoi de grajd trans âm aflat că în această ul tar, ne dovedeşte încă o da
de t o v a r ă ş u-1 Nicolae portată pînă acum la ni timă lună a anului 1983 a tă însemnătatea ce o are
Ceauşescu, secretarul ge vel de consiliu unic este fost fertilizată cu îngrăşă fertilizarea terenului la
neral al partidului, la Con de peste 10 000 tone. Cele minte naturale şi cu sare timp şi în cele mai bune
sfătuirea de lucru de la mai bune rezultate au fost potasică o suprafaţă de 25 condiţiuni. Intenţionăm ca
C.C. al P.C.R. pe probleme înregistrate la cooperative ha, iar pe 10 ha din gră în această iarnă să ferti
de agricultură — o sarcină le agricole din Bănia, Sîn- dina de legume s-au apli lizăm întreaga suprafaţă
de maximă însemnătate semănată cu cereale pă
pentru cooperatori, meca-
ÎN C.U.A.S.C. SIMERIA ioase, toată suprafaţa ce
1 nizatori şi specialişti, pen o vom cultiva cu legume
tru toţi cei ce muncesc pe şl cartofi, precum şi o
ogoare. Acestui obiectiv îi tandrei, Rapoitu Mare, cat îngrăşăminte organice. suprafaţă cit mai mare din
sînt subordonate şi străda
A.E.I. Bobîlna şi altele. La Pe terenurile semănate cu terenul ce-1 vom semăna
niile lucrătorilor din uni C.A.P. Timpa am discutat grîu şi orz au fost apli
tăţile consiliului unic agro cu Maria Baciu, şefă de cate fazial îngrăşăminte cu porumb, ştiut fiind —
industrial Simeria. în coo fermă, care ne-a spus că chimice. Administrarea în cum sublinia tovarăşul
perativele de producţie au numai în această lună au grăşămintelor chimice a Nicolae Ceauşescu la Con
fost mobilizaţi numeroşi fost transportate în cîmp fost întreruptă deoarece sfătuirea de lucru pe pro
cooperatori care, cu utila 300 tone îngrăşăminte na în prezent nu se poate in bleme de agricultură — că
je mecanice şi atelaje — turale, care au fost apli aceasta este o condiţie e-
sub conducerea specialişti cate pe suprafaţa ce va fi tra în cîmp, dar va fi re senţială pentru obţinerea
lor din unităţi — transportă cultivată cu cartofi. Tot !n luată imediat ce condiţiile
în cîmp şi administrează această perioadă a fost ad vor permite. TRAIAN BONDOR
îngrăşăminte organice, a- ministrat nitrocalcar pe mai — Experienţa anului 1983,
plică îngrăşăminte chimice bine de 53 ha. De la Cor cînd am obţinut o pro (Continuare in pag. a 3-a)
