Page 98 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Plenara Comitetului judeţean de partid Sprijin concret, eficient
(Urmare din pag. 1} Pe baza programelor de troşani, „Păcii*' din Lu- cu privire la utilizarea unităţilor miniere 15.00 Telc
15,05 Viaţ
măsuri aprobate, unităţile peni şi altele. S-a militat fondului funciar, creşterea 15,25 Bcra
toare, atît la venituri cît economice au acţionat ferm mai mult pentru realiza producţiei vegetale, spori Secţia electromecanică a piese de schimb pentru u- „Ma
lor)
şi la cheltuieli. Astfel, ve pentru reducerea consumu rea unui număr cît mai rea efectivelor şi a pro Exploatării miniere Mintia- tilaje in valoare de 800 000 15.45 Stuc!
niturile proprii s-au reali rilor specifice de materii mare de locuinţe în regia ducţiei de lapte şi carne. Veţel este considerată, pe lei, s-au asimilat piese de 20.00 Tele.
zat în proporţie de 106 la prime şi materiale, înre- proprie a cetăţenilor, sta- Plenara a subliniat fap bună dreptate, „mecanicul 900 000 lei, s-ou realizat. lor)
sută, la aceasta contribuind gistrîndu-se astfel econo . bilindu-se în acest sens, tul că în cadrul programu şef“ al Centralei minereu alte repere noi de 1,1 mi 20.20 Actu
nora
majoritatea unităţilor ad- mii la normele de consum peste 100 de zone, cu un lui de autoconducere şi au- rilor Deva. Se execută aici, lioane lei. 20,30 Anii
ministrativ-teritoriale. de laminate finite pentru total de peste, 4 400 par toaprovizionare, judeţul pentru toate unităţile cen - Activitatea de recondi- 20.45 Teat
căra
In prezent, din totalul maşini şi utilaje, în sec cele. în prezent, sînt în nostru a avut sarcini im tralei, o gamă largă de ţionare a pieselor şi sub- ma
de 69 unităţi udministra- torul minier, combustibil execuţie un număr de 369 portante :..şî în ceea ce pri piese de schimb pentru u- ansamblelor ocupă un loc 21.20 Repi
tiv-teritbriăle' Se 'âutofiiiân- 'Convenţional pentru pro asemenea locuinţe, din ca veşte dezvoltarea agricul tilaje miniere, maşini de Important în producţia sec llora
ţează un număr de 48, din ducţia de energie electrică re, de la începutul anului încărcat, perforatoare, pom ţiei. Ce realizări sint în a- Nico:
înalt;
tre care : 2 municipii, 9 o- şi ciment. pînă în prezent s-au dat turii în sectorul gospodă pe, diverse conlecţii meta ceastă direcţie ? «reag
raşe şi 37 comune. In anul în scopul sporirii conti în folosinţă 154 locuinţe. riilor populaţiei şi livra lice, în total, lunar, peste — An de an a crescut 21,35 La s
cuntl
1983 au fost trecute pe nue a bazei proprii de în domeniul agriculturii, rea la fondul de stat, prin 250 de repere. Realizarea numărul reperelor recondi 21.45 Mînd
principiile autofinanţării materii prime s-a trecut în Consiliul popular judeţean, contractări şi achiziţii, a lor necesită eforturi spori ţionate. Practic, toate pie ncsc
cantităţi
unor
importante
instituţiile din sectorul cul multe unităţi productive la consiliile populare munici te din partea colectivului, laic
sele care pot fi reutilizate
turii şi urtei, astfel că în prelucrarea materialelor pale, orăşeneşti şi comuna de produse agricole din a- o bună organizare şi con sînt recuperate. Este prea 22.00 Revii
prezent casele de cultură recuperabile. Astfel, în mi le au . acţionat pentru uti cest sector. Un număr ma ducere a activităţii de pro mare numărul lor ca să le 22.20 Telej
şi căminele culturale în nerit se prelucrează un lizarea mai bună a pămân re de consilii populare nu ducţie. amintim ; arătăm doar că lor).
cea mai mare măsură sînt volum sporit de sterile din tului şi sporirea potenţia şi-au onorat însă integral Discutăm cu ing. Con de curind am stabilit şi teh
autofinanţate. iazurile de decantare pen lului productiv al acestuia, sarcinile pe acest an, ceea stantin Peptan, şeful sec nologia de recondiţionare a
Reliefînd succesele dobîn- tru sporirea producţiei de realizîndu-se integral sar ce denotă o slabă preocu ţiei : arborilor cotiţi a! motoare
dite, plenara a analizat în fier şi concentrate neferoa cinile de îmbunătăţiri fun pare, lipsă de răspunde — Cum v-aţi îndeplinit lor termice. Maşina de rec
spirit critic şi autocritic se. în industria chimică se ciare, prin amenajarea re şi de exigenţă faţă de sarcinile pe cele 11 luni tificat asemenea piese şi
BUCURE
unele neajunsuri existente prelucrează anual peste pentru irigaţii a unei su îndeplinirea acestei impor trecute din an ? programul
în economia judeţului. Ast 400 tone materiale recupe prafeţe de cea. 1 000 ha, tante obligaţii. Aşa este — In această perioadă a instalaţia de metalizare au -ordinea z:
fel, s-a arătat că nu toate rate din polietilenă. în in prin combaterea eroziunii cazul consiliilor populare trebuit să onorăm mai mul fost verificate şi puse in ră; 7,00 1
unităţile şi-au îndeplinit dustria uşoară au fost re solului pe 2190 ha şi de din comunele Tomeşti, te comenzi importante, ca funcţiune. Urmează să tre La patimi
cem
mimcii p i
Colectivul
fapte.
la
integral sarcinile de plan cuperate şi valorificate in Crişcior, Bretea Română, re ne-au solicitat intens sci ; 8,10
ce le-au revenit în această tegral resturile textile. secări pe 1 500 ha. în pa Turdaş, Pui, Sălaşu de Sus, forţele de care dispunem. secţiei s-a achitat in acest lor; 9,00
mod
corespunzător
an
in
perioadă, ceea ce a influ Rezultate pozitive s-au ralel au fost identificate şi Baru, Bunila, Răchitova şi Încă o dată insă am de 9.05 Răspi
inventariate
821
parcele,
rilor; 10,00
enţat negativ realizarea obţinut şi pe linia folosirii în suprafaţă de 1 390 ha altele, care înregistrează monstrat capacitatea, forţa de sarcinile care i-au fost 10.05 Pe m
Încredinţate. Meritul este al
planului în profil terito resurselor locale şi a re teren neproductiv, care vor mari restanţe la livrarea de mobilizare a colectivu colectiv, care a rii; 10,30
11.00 Bulei
rial. Planul producţiei surselor energetice secun laptelui de vacă şi de oaie lui. Realizările obţinute la întregului importanţa sa in
marfă industrială pe 11 dare, unităţile industriei fi redate în circuit. Au fost şi în special a cărnii de toţi indicatorii sini bune : înţeles Patrie Roi
eroi!; 11,35
luni din acest an nu a fost mici punînd în valoare în obţinute o serie de rezul porc. la producţia marfă ne-am buna funcţionare a angre Buletin de
realizat în întregime. Ne- semnate cantităţi de agre tate bune şi importante Materialul prezentat ple depăşit sarcinile stabilite najului complex al unită comoara 1
cadrul
din
centralei,
realizările cele "mai mari gate de carieră şi balastie sporuri de producţie în narei şi participanţii la cu peste un milion lei, la ţilor Magazin l
12,45 Avan
prompt
piese
se localizează la Combi ră, argilă, zgură de furnal, agricultură, fără însă să se dezbateri au subliniat ne producţia netă cu 1,4 mi furnizîndu-le utilaje miniere Tv. ; 13,00
producţia şi
diferite
la
lei,
lioane
natul minier Valea Jiu cenuşă de termocentrală. realizeze sarcinile de plan cesitatea ca în anul viitor, marfă vîndută şi încasată de mare necesitate muncii 15.00 Club
lui, Combinatul siderurgic Valoarea producţiei indus şi prevederile din progra sub conducerea organelor cu două milioane lei. Au in subteran. Buletin
tec de
„Victoria" Călan, între triale din materiale locale mele proprii. Producţii bu şi organizaţiilor de partid, fost uzinate peste preve tul mem
prinderea de prelucrare a în perioada analizată se ne la hectar s-au înregis consiliile populare să acor deri, Jn aceeaşi perioadă, L. BRAICA nou Repi','
lemnului Deva, întreprin ridică la 50,4 milioane lei, trat la cultura griului, or de întreaga atenţie reali gazeta eo
lctin de
derea de bere Haţeg şi al iar a producţiei de biogaz zului, porumbului, la car zării sarcinilor economico- — popor •
tele. este de 660 000 mc, repre tofi, fasole pentru boabe sociale în profil teritorial, late; 17,35
patrii
La producţia fizică, eco zentând 458 tone combusti şi la altele, ceea ce a con să ia măsuri încă din pri Prin bună organizare cînt, serii;
rele
nomia judeţului a rămas bil convenţional. dus la obţinerea unor pro mele zile ale noului an oră; 22,00 1
datoare economiei naţiona Şi în activitatea de ducţii totale mai mari cu pentru materializarea obi Bijuterii n
5.00 Non s
le cu. unele cantităţi de transporturi s-au respectat peste 11 000 tone griu, 3 000 ectivelor înscrise în pro şi dăruire — depăşiri
produse, îndeosebi de hui normele de consum de tone orz, 5 000 tone po gramele de autoconducere
lă spălată pentru cocs, e- carburanţi, realizîndu-se rumb, 26 000 tone cartofi şi autoaprovizionare. O de pian
nergie electrică pe bază de sarcinile de plan, precum şi 16 000 tone fructe. preocupare mai mare tre
cărbune, cocs metalurgic, şi funcţionarea corespun Şi în sectorul de creşte buie acordată îndeplinirii beneficiari —, bună orga
oţel brut, fire vîscoză, mo zătoare a transportului ur re a animalelor au fost ob sarcinilor ce revin consi (Urmare din pag. 1) nizare, ordine şi disciplină. DEVA: .»
bilier din lemn, bere şi ban pe cele 61 trasee, în- ţinute rezultate mai bune, liilor populare privind con tot ceea ce ii trebuie la lo ardelenii (
altele. sumînd 516,9 km, pe care atît la efective, la repro ducerea economiei locale, cul de producţie şi mun — Toate sint bune — a- de Tip peri;
Deşi a fost adoptat un circulă peste 80 autobuze ducţie, cît şi în producţia dezvoltarea industriei mici ceşte conştiincios, îşi rea preciază maistrul Emilian NEDOARA:
(Modern);
Gruiescu, de la secţia ma-
program judeţean de dez cu consum de gaze natu de lapte de vacă. Faţă de şi prestărilor de servicii, lizează planul, obţine câşti şini-unelte. însă noi, cei săm în fa;
voltare a industriei mici,’ rale pentru transportul începutul anului se înre realizării obiectivelor de guri pe măsura efortului din secţii şi ateliere, lu Escapada
nu s-a acţionat cu hotărâ populaţiei. gistrează sporuri la efec investiţii, înfăptuirii cu depus. crăm după comenzi, ceea Pintea (Art
(1
Concurs
re pentru înfăptuirea lui. tiv la majoritatea specii toată răspunderea a obiec cerea din
în activitatea de siste Şeful de echipă-sudori ce ni se solicită. în oc brie) ; Am
Din 32 de comune nomina matizare au fost stabilite lor, atît în unităţile socia tivelor ce stau în faţa a- Traian Şendrescu, de la a- tombrie, neavînd comenzi (Paringul) ;
lizate să înfiinţeze în anul noile perimetre construibi- liste, cît şi în gospodăriile griculturii judeţului, în telierul confecţii metalice pentru strungurile SN 320, malul stins
1983 activităţi de produc le pentru toate localităţile, populaţiei. Producţiile a- scopul obţinerii în anul este mulţumit. „Acordul nu ne-am făcut planul la bastre (Cult
ţie de industrie mică, doar gricole mai mari şi rezul viitor a unor producţii re global generalizat îi pune acest produs. în noiembrie, Un suris în
cipifilrv 1 '
două au organizat unităţi iar pentru gospodăriile ră tatele mai bune din zoo cord de cereale, cartofi, pe toţi la treabă, spune el. factorii de conducere de tul ju
mase în afara noilor peri
de această natură. tehnie au permis îndepli legume, fructe şi produse Nimeni nu-şi mai permite la nivelul întreprinderii, rul); A
La investiţii, sarcina metre au fost revizuite nirea şi depăşirea sarcini animaliere. să piardă vremea, pentru centralei, ministerului de de preţ e 5
toresc); u :
planificată pe 11 luni nu programele de strămutare. lor planificate de livrare în acelaşi timp trebuie că cel de alături îl trage resort au manifestat mai (Retezatul)
s-a realizat în între Suprafeţele de teren cu la fondul de stat la orz, să sporească contribuţia de mînecă. Oamenii au multă atenţie şi exigenţă fost jazzul
gime. Serioase rămîneri prinse în noile perimetre porumb şi fasole boabe. consiliilor p'opulare la ac devenit mai interesaţi de în corelarea planului cu a- GURABARS
(Minerul);
în u r m ă se înregis construibile au fost redu Trebuie să arătăm însă tivitatea politico-educativă munca lor, se îngrijesc să provizionarea tehnico-ma terele Bucu:
trează şi la investiţiile că rezultatele obţinute, ac şi cultural-artistică, a în- aibă materiale, să funcţio terială şi cu comenzile din Năpasta (F
Consiliului popular jude se cu 410 ha, avind în tivitatea din agricultură, în neze instalaţiile, să-şi facă partea beneficiarilor şi ast GIU-BjM: l
sa do; cult
ţean, localizate în princi prezent o suprafaţă con- general, nu se ridică la văţămîntului, sănătăţii. planul, să cîştige. Noi aşa fel am realizat cîştiguri Ordin : Nu
pal, la lucrările de gospo struibilă de 17 300 ha. nivelul sarcinilor de plan, Plenara a adoptat mă am lucrat şi în octombrie după rezultatele concrete cui ! (Dacia
cu gîştele;
dărie comunală, microhi- Pe baza schiţelor de sis al prevederilor din progra suri menite să asigure spo am obţinut venituri cu 7 obţinute. Acordul global nelegale (C.
drocentrale şi lucrări so- tematizare şi a măsurilor mele de dezvoltare şi nu-şi rirea aportului consiliilor pînă la 18 la sută mai mari generalizat are menirea să SIMERIA:
şui); 1LIA:
cial-culturale. Restanţe luate pentru realizarea in aduce contribuţia, în mă populare la îndeplinirea pe fiecare persoană. în imprime ordine, rigoare, mina) ; G
toate
nive
răspundere
la
mai mari sînt la ca vestiţiilor programate au sura stabilită, la asigurarea obiectivelor şi sarcinilor e- noiembrie vremea a fost lurile de organizare şi con grei (Miner
mai rece, am lucrat mai
riera de piatră din Teliuc, început deja să se contu autoaprovizionării populaţi conomico-sociale ce revin greu şi am obţinut cîşti- ducere a activităţii econo-
canalizarea pluvială, reţe reze zonele centrale ale ei judeţului nostru. Aceas judeţului în anul 1984. guri ceva mai mici. Cu mico-sociale. în ceea ce
ne priveşte, noi ne vom fa
lele de apă şi canalizare municipiilor şi oraşelor, ta, datorită faptului că u- în încheierea lucrărilor toate acestea, tovarăşii mei ce exemplar datoria.
in oraşele din Valea Jiu creîndu-se într-o arhitec nele consilii populare nu plenarei a luat cuvîntul de muncă Dumitru Burdu- Timpul
într-adevăr,
în
avîndu-se
Astănoaie,
lui, microhidrocentralele de tură nouă bulevarde noi, au acţionat cu toată fer tovarăşul Radu Bălan, cea, Gheorghe ceilalţi sînt vedere sarcinile continuu azi, 29 de
Liviu
Rusu,
la Cinciş, Valea de Peşti, Vremea s
sectoarele
toate
Dobra, Zeicani, rîul Buta cum sînt „Decebal" din mitatea pentru aplicarea prim-secretar al Comitetu mulţumiţi de rezultatele sporite in economico-sociale, Cerul va f.
vieţii
obţinute, de cîştigurile rea
noro;
porar
şi rîul Bărbat. Deva, „Republicii" din Pe orientărilor şi indicaţiilor lui judeţean de partid. precipitaţii
lizate" este necesar ca producţia
lapc
_ « - • - o _ » o » _ o Sigur, criteriile de a- să fie temeinic planificată ploaie, Vintul
re.
plicare a acordului global şi pregătită, munca să fie la moderat,
generalizat diferă în func riguros organizată şi con Temperaturi
cuprinse
fi
ţie de specificul activităţii dusă, îndeplinirea planului şi plus 1 (
dar, în ansamblu, ele vi urmărită zilnic, concret, maxime înt:
zează îndeplinirea ritmică în secţii şi ateliere şi să La munte
se ia operativ toate măsu cu cer m
a planului fizic, sortimen Temporar v
rile ce se impun. Acum, va sufla mc
tal, nivelul tehnic şi cali după dezbaterea cifrelor de tare din no
tativ al produselor, înca plan pe anul 1984, trebuie râturile mir,
prinse
int
drarea în consumurile spe acţionat energic, în spiri minuL 6 gi
tul orientărilor date de se maxii îs înl
cifice şi economisirea de zero grade.
cretarul general al parti
u
Pentru
materii prime, materiale, dului, tovarăşul Nicolao zile : Vrei
combustibil şi energie, de Ceauşcscu, la recenta ple re, cu <
mai mult n
păşirile de plan la export, nară a C.C. al P.C.R., în- vor cădea
încadrarea în aceste cri cît planul să fie temeinic formă de p
şi ninsoare,
terii presupune preocupare pregătit, să se treacă la slab, la mi
torul vestic
consecventă pe întregul îndeplinirea lui din prime minime v
flux al producţiei materia le zile ale noului an, do- intre min
grade, iai
le — de la aprovizionarea vedindu-se necesitatea şi între pitiş
(Meteorolog
tehnico-materială şi pînă la avantajele acordului global Ţiban).
livrarea produselor către generalizat.