Page 10 - Drumul_socialismului_1984_07

Paq. 9 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

SUB comucm PARTIDULUI - 40 de iui oe prdeunde prefaceri sochiiste

V O L U M U L I N V E S T I Ţ I I L O R I N D U S T R I A L E A S P O R I T In jurul

ilii”'
lucru
’ a to:
Ceau
T E R E A E C O N O M I C A A J U D E Ţ U L U I şedin
genei
Cont
15.00 Soci; Telcj
15,05 S.U.Z
la P
DINAMICA VOLUMULUI INVESTIŢIILOR INDUSTRIALE NOI CAPACITĂŢI tar i
lejul
\ I State
merii
I „Avem o industrie modernă, dotată in l DE PRODUCŢIE 15,30 Emis
magi
* cea mai mare parte la nivelul cel mai înalt 20.00 lor) Tele.l
I al tehnicii mondiale ; am investit miliarde 20.20 lor) Actu;
de dolari în această industrie. Acum este mic
necesar să obţinem folosirea la întreaga J 20,35 De i
bunii
t capacitate a tuturor unităţilor şi să asigurăm I 20,50 Socia
ştiinţi
I ca toate produsele industriei româneşti să 21,10 Film
uitate
I fie realizate la cel mai înalt nivel, în con­ j studii
formitate cu cerinţele revoluţiei tehnico- I 22.20 lor). Tcleji
ştiindfice, cu programul de ridicare a ni­ l
velului tehnic si calitădi produselor".
NîCOLAE CEAUSESCU
BUCURE:
i miliarde (ei programul
La ordinea
tură ; 7,i
^miliarde lei 7,30 în i
de 23 Aug
presei ; 8,1
Prin grija consecventă a partidului pentru indus­ diilor; 9,00
trializarea ţârii, pentru echiparea unităţilor economice 9.05 Râspi
cu mijloace tehnice moderne, de înaltă productivitate, rilor; 10,00
şi în judeţul nostru s-au investit, îndeosebi de la Con­ 10.05 Inter
populară;
gresul al IX-lea al partidului încoace, sume conside­ socialiste ;
rabile. La sfîrşitul anului trecut, de exemplu, valoarea Ştiri ; 11,0
fondurilor fixe era de 2,7 ori mai mare decît în 1970. copiilor.. ■
cote
De menţionat că 70 la sută din valoarea totală a fon­ de
durilor fixe din industria judeţului au fost create în ul­ Ci
timii 10 ani, avînd un înalt grad de complexitate DIOJViBw a C
la i ia 3;
tehnică. • vi taţilor;
ştiri ; 1
Ceauşescu,
gram de
Coordonate
Sfatul med
>£tin de şti
îndată după victoria revo­ cunoscut o dezvoltare şi mo­ Efortul statului nostru în ta a grijii consecvente pe tot în perioada ultimelor a- nice ale partidului pentru elia revo
ZUSt 1911;
luţiei de eliberare socială şi dernizare fără precedent, domeniul investiţiilor indus­ care secretarul general al proape două decenij indus­ industrializarea ţării, con­ române ; 1
naţională, antifascistă şi anti- accelerînd cu fiecare a-n am­ triale a fast amplificat şi moi partidului o poartă dezvoltă­ tria judeţului s-a îmbogăţit cretizate la înalte cote va­ * Revista
imperialistă de la 23 Au­ plul proces de industriali­ mult după Congresul al IX- rii industriei, economiei na­ cu întreprinderi carbonifere lorice şi în perimetrul hune- radio; 19,00
gust 1944, Partidul Comu­ zare a ţării, de sporire con­ lea al partidului, din unul ţionale în ansamblul său. noi în Valea Jiului — minele dorean, au făcut ca judeţul maţii, muzl
*
jurnal;
nist Român a mobilizat toa­ tinuă a forţei sale econo­ 1965, cînd în fruntea parti­ Aşa au apărut în aceşti ani Bărbăteni, Paroşeni şi Live- nostru să se situeze pe locul Totul pent
te energiile naţiunii pentru mice şi, in acelaşi timp, a dului a fost ales cel mai denşi în înfăptuiri socialiste zeni —, iar în acest an ge­ opt pe ţară la producţia in­ mal bune;
dv... ; 22,00
reconstrucţia ţării, situînd în nivelului de trai material şi destoinic şi mai iubit fiu al termocentrala de la Mintia, neros in evenimente politice dustrială, să ocupe locuri 23,00 Rez
prim-plan industrializarea, spiritual al poporului. — a 40-a aniversare a eli­ fruntaşe la producţia de Pronocxpre
ca factor hotărîtor ai între­ Primii ani ai construcţiei berării patriei şi Congresul coos, fontă, oţel, minereu de stop muzie.
gii dezvoltări economico- socia.lisţe în România au Volumul investiţiilor industriale din judeţ a ol Xlll-lea al partidului — au fier, energie electrică, huilă
sociale a patriei. In paralel fost şi anii de debut ai u- crescut an de an. Numai în ultimul deceniu au fost intrat în producţie marile pentru cocs, ia alte produse
ou extinderea şi moderniza­ nor mari organizaţii de con­ construite şi puse în funcţiune 274 CAPACITĂŢI obiective de la Valea Morii- de bază pentru economia M]*n
rea capacităţilor de produc­ strucţii, cum au fost între­ DE PRODUCŢIE NOI, dotate cu mijloace tehnice Brad şi Coranda-Hondol, ca­ naţională. Crescînd mult pu­
ţie existente, partidul şi sta­ prinderea de construcţii si­ re întregesc considerabil ba­ terea industrială a judeţului
tul au alocat fonduri con­ derurgice Hunedoara, Trus­ la cel mai înalt nivel. zo de resurse minerale utile a crescut şi ponderea popu­ DEVA: Că
siderabile pentru construi­ tul de construcţii Deva, în­ a ţării. laţiei ocupate în domeniu, (Patria) ;
(Arta) ;
rea unor noi obiective in­ treprinderea de construcţii Apreciabile fonduri sînt implicit gradul de urbaniza­ Fără pai»
dustriale, în toate zonele şi montaje miniere Petroşani, poporului, tovarăşul Nicolae noul combinat siderurgic de învestite în alte obiective re şi nivelul de trai al oa­ dern, '
ţării, pentru echiparea lor Grupul de şantiere pentru Ceauşescu. Gîndirea sa no­ la Călan, importante obiec­ industriale importante pentru menilor muncii hunedoreni. Ci’""
cu maşini, utilaje şi insta­ construcţii forestiere şi in­ vatoare, profund ştiinţifică tive — furnalele de mare ca­ economia naţională, aflate Anul 40 al eliberării pa­ I v «ra); z 1
laţii moderne, de înaltă teh­ dustriale Deva — toate cu şi realistă, cunoaşterea te­ pacitate nr. 8 şi 9, trei la­ îrt stadii avansate de exe­ triei şi al Congresului ol tata (Sideri
nicitate şi productivitate, cîte peste trei decenii de meinică a fenomenelor şi le­ minoare de sîrmă şi două cuţie — hidrocentrala de la lebedelor (
menite să asigure producţii activitate intensă, continuă, gităţilor obiective ale pre­ de semifabricate, oţelăria Rîu Mare-Retfezat, mina de Xlli-lea al partidului îi gă­ ŞANI: Don
(Paring) ;
materiale tot mai mari, să fructuoasă —, care au durat zentului şi viitorului patriei, electrică nr. 2 şi noua fa­ la Valea de Brazi (din Va­ seşte pe oamenii muncii hu­ (Unirea) ;
sporească an de an puterea unităţi industriale de mare implicarea tenace, revoluţio­ brică de oxigen — în cadrul lea Jiului), preparaţia căr­ nedoreni intr-un efort am­ (7 Noicmbrt
dori
economiei naţionale. importanţă pentru economia nară în dinamica societăţii combinatului siderurgic cen­ bunelui de la Petrila, plificat pentru îndeplinirea Limita VULC
ral);
Perimetru cu îndelungate românească, precum şi o- noastre socialiste au deter­ tenar de ta Hunedoara, în­ I.P.S.R.U.M. Deva —, precum prevederilor de plan, atît în de (Luceaf
tradiţii muncitoreşti, revolu­ biective social-cuituraile şi minat metamorfoze ample şi treprinderea de materiale şi în extinderea şi moderni­ industrie, cit şi în investiţii, Ceaţă pe
(Minerul);
ţionare, judeţul Hunedoara edili tar-gospodăreşti, con-tu- în geografia economiei hu­ de construcţii Deva şi Fabri­ zarea unor unităţi economi­ în toate domeniile producţiei tonii (Muu
a beneficiat de considera­ rînd noi dimensiuni, moder­ nedorene. Din 1950 şi pînă ca de ciment de Ia Chişcă- ce, completarea cu noi ca­ materiale, cu hotă.rîrea una­ NOASA ; S
bile fonduri de investiţii pen­ ne, elegante aşezărilor hu- astăzi, în industria judeţu­ daga, au apărut industrii şi gă Rostov
tru industria sa complexă, nedorene. Alături de şantie­ lui nostru au fost investite meserii noi în acest perime­ pacităţi de producţie: I.M. şi nimă de a intim pi na cele URICANI :
(Retezat); 1
cu prioritate în siderurgie, rele hunedorene cni lucrat fonduri de 70 miliarde lei, I.C. Orăştie, I.U.M. Petroşani două evenimente cu rez ui te­ de pe Cap
minerit şi energetică, dar şi pe meleagurile noastre şi tru hunedorean preponde­ şi „Vîscoza" Lupeni, U.U.M.R. te deosebite, sporindu-şi ast­ roşie); GU
r
în alte sectoare — chimie, alte organizaţii de construc­ din care mai mult de 55 mi­ rent minier şi siderurgic, pe' Grişcior, combinatele siderur­ fel contribuţia la înfăptuirea godnica (Mii
vrilov
exploatarea şi prelucrarea ţii, lăsînd aici amprentele liarde lei, numai în ultimii care le vom evidenţia într-o gice de Ia Hunedoara şi programului partidului de TIE: Tromr
lemnului, producerea de uti­ durabile ale priceperii şi 19 ani, deci în „ E p o c a altă pagină tematică, spe­ Călan. edificare multilaterală a pa­ Dragostea
laj minier etc. —, care au dăruirii lor în muncă. Ceauşescu", dovadă eiocven- cială, a ziarului nostru. Si Aceste preocupări stator­ triei socialiste. (Flacăra);
Descendenţi
de cultură)
ducul năzt
BRAZI: De
LAN : în u
de cultură)
Copiii Leni
reşul); ILL
e numai c
(Lumina).
Timpul i
azi, 1 iulit
va £1 în i
şi răcoroas.
porar norc
ploi locale,
caracter de
de descărc;
alocuri se \
dină, iar c;
va depăşi
va sufla m
le intensili
averselor c
va atinge,
şl va pred
şl nord-ves
rile minimi
se între 9
cele maxim
de grade,
în construcţie — noi capacităţi de producţie la I.M. Orăştie. cate.
S