Page 100 - Drumul_socialismului_1984_07

Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 309 • DUMINICĂ, 29 IULIE 1984

ÎNTREPRINDEREA DE BERE
H A J E G
Manifestări consacrate marii
qreutăţile determinate de
sărbători a poporului român cheltuielile foarte mari le­ ÎNCADREAZĂ DE- URGENŢĂ
ROMA 28 (Agerpres). — VARŞOVIA 28 (Ager- gate de cursa înarmărilor, ® un şef de depozit
La Palatul primăriei din pres). — Ansamblul fol­ dobînzile bancare excesiv ® doi gestionari
oraşul italian Pescara se cloric de amatori „Poiana", de ridicate, datoriile exter­
desfăşoară „Zilele culturii din judeţul Argeş, a pre­ ne uriaşe ale ţărilor în ® doi recepţioneri
româneşti". In cadrul ma­ zentat spectacole în voievo­ BS GENEVA. - La Gene­ curs de dezvoltare. ® un sudor
nifestărilor care au loc cu datele Bydgoszcz şi Tar- va s-au încheiat lucrările
sesiunii Consiliului Econo­
acest prilej a fost inaugu­ now. Publicul polonez a mic şi Social al O.N.U. H DAKAR. — in capitala ® un electrician
rată o expoziţie de carte subliniat cu aplauze arta (E.C.O.S.O.C.), care a ana­ Senegalului au luat sfîrşit încadrarea se face conform Legii nr.
românească ce prezintă la interpretativă a artiştilor lucrările conferinţei minis­
argeşeni. lizat situaţia comerţului şi teriale consacrate stabilirii 22/1969 şi Legii nr. 57/1974.
loc de frunte volumele COPENHAGA 28 (Ager- relaţiilor economice inter­
apărute în Italia din gîn- pres). — La sediul Biblio­ naţionale. unor măsuri de stăvilire a Informaţiisuplimentare la telefon 70130/
direa social-politică şi e- înaintării deşertului în Afri­ 29.
conomică a preşedintelui tecii de artă din oraşul în cadrul dezbaterilor a ca. Documentul difuzat la
Lyngby, Asociaţia Dane­ fost relevat faptul că eco­ încheierea reuniunii, la
Nicolae Ceauşescu, precum marca — România a orga­ nomia multor ţari nu a
şi lucrările ştiinţifice ale nizat o .expoziţie de gra­ reuşit să iasă din criză, care au luat parte repre­
tovarăşei academician doc­ fică Manifestarea oferă ceea ce se repercutează a- zentanţii a 22 de state
tor inginer Elena Ceauşescu. un prilej pentru publicul 3upra ansamblului relaţiilor africane, subliniază urgen­
ţa unor măsuri în această
Au fost, de asemenea, danez de a cunoaşte şi economice internaţionale privinţă, care să se înscrie
inaugurate expoziţii de pic­ aprecia dezvoltarea culturii dar, mai ales, asupra ţă­ în cadrul eforturilor gene­
tură şi grafică românească şi artei româneşti în anii rilor în curs de dezvoltare.
si de turism. construcţiei socialiste. rale de depăşire a stării
Printre cauzele enumerate de subdezvoltare a ţărilor
în dezbateri se subliniază de pe continent.
DIN JĂRILE SOCIALISTE
O MOSCOVA. - Uzina lectrică a tineretului", de
„Sverdlov" din Leningrad la Jaenschwalde a fost dat Inge Trine, in vîrstă de I.A.M.R.C.T. BUCUREŞTI
a început să producă în folosinţă cel de-al trei­ 22 de ani. A.M.R.C.T. NORD HUNEDOARA
strunguri cu comandă nu­ lea bloc de 500 megawaţi. Str. Ştefan Cel Mare nr. 1
merică programată la care Şapte alte blocuri genera­ TURNEUL JIULUI ÎN
pot fi prelucrate piese cin- toare de aceleaşi dimen­ R. P. CHINEZA încadrează urgent în muncă următoarele
tări'nd pînă ta 4 000 kilo­ siuni, de o mare eficienţă, BEIJING 28 (Ager- categorii de personal :
grame, transmite agenţia se instalează la Hagenwer­ JOCURILE pres). — în continuarea
TASS Cu ajutorul for, pro­ der, Boxberg şi, Jaensch­ OLIMPICE DE VARĂ turneului pe care-1 între­ © Inginer principal specialitatea sudură pen­
ductivitatea muncii creşte walde. prinde în R.P. Chineză, tru laboratorul întreprinderii.
de 3-4 ori. Anul acesta, în O HAVANA. — In cursul LOS ANGELES 28 (A- echipa de fotbal Jiul
Un'unea Sovietice vor fi actualului cincinal (1981- gerpres). — La actuala Petroşani a jucat la ® Şef serviciu aprovizionare (inginer sau e-
fabricate de aproape două ediţie a Jocurilor Olim­ Beijing cu o selecţio­
pri mai multe strunguri de 1985), industria construcţii- pice de vară de la Los nată militară. Întîlni.rea conomist)
acest tip decît în 1980. 'or din Cuba are ca prin­ Angeles vor fi acordate s-a încheiat cu scorul de © Şef serviciu financiar.
Producerea strungurilor cipale sarcini încheierea 478 meladii — de aur, 478 2—0 (1—0) în favoarea
lucrărilor la obiectivele in. de argint şi 498 de bronz, fotbaliştilor români. Cele 9 Merceologi - bărbaţi.
cu cpmandă numerică pro­ cepute şi scurtarea terme­
gramată constituie una din nelor de construcţii-montaj. cele mai multe titluri ur- două goluri au fost în­ Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute
principalele linii tundamen- Potrivit prevederilor de mînd să fie atribuite la scrise de Vizitiu şi Las- de Legea 12/71 şi Legea 57/74 modificată în
talpale construcţiei de plan, investiţiile vor fi ca­ atletism — 41. coni.
strunguri din U.R.S.S. Se * * * ic 1980 şi Decretul 325/83.
BELGRAD 28 (Agei*pres).
are îh vedere, de aseme­ nalizate îndeosebi spre sfe­ Delegaţia cea mai nu­ — După 5 runde, în tur­ Informaţii suplimentare ia telefon 957/12338.
industria­
construcţiilor
ra
nea,, fabricarea de agre­ le, din care 43 la sută se meroasă la cea de-a 23-a neul internaţional de şah ce a
gate capabile să îndepli­ alocă pentru realizarea a Olimpiadă va fi cea a se desfăşoară în sistem el- j
nească funcţii 'multiple. zece mari întreprinderi re­ ţării-gazdă, S.U.A., care veţian, la Bij (Iugoslavia) * i
în clasament conduc Vaisman
;© BERLIN. — In prezent, publicane. Printre cele mai cuprinde 614 sportivi, ce (România), Palermo (Argen- J
în; R.D. Germană se pro­ importante construcţii ale vor participa la toate tina), Pavlovici şi Damiano- «.
duce în numai 65 de zile, acestui cincinal se numără disciplinele înscrise în viei (Iugoslavia) cu cîte 4 g
puncte.
o cantitate de energie e- program. * * * 'hr s
lectrcă echivalentă cu cea termocentrala din nord-es- Cel mai tînăr sportiv LUXEMBURG 28 (Ager- J
a întregului an 1949, trans­ tul Havanei, precum şi pri­ la actualele J.O. este bel­ preş). — Proba mascu- 8
mite agenţia ADN. Locali­ ma centrală atomică din lină de 200 m fluture din 3 *
tăţi înainte aproape necu­ ţară, de lingă Cienîuegos. gianul Philippe Ceulena- cadrul campionatelor euro- 1
pene de nataţie pentru ju-
noscute pentru industrie, Tot în domeniul energetic, ers, în vîrstă de 12 ani, niori de la Luxemburg a *
Cum ar fi Jaenschwalde, în Cuba se va trece la în­ cîrmaci în lotul de cano­ fost cîştigată de Robert j î
(România) în 2*04**23/
Boxberg, Hagenwerder, făptuirea unui amplu pro­ taj academic al Belgiei. Pintcr *
100, urmat de Valentin
Cel mai în vrîstă concu­
Vetschau şi în special Lau- gram de construire a unor Vlascnko (U.R.S.S. — 2*04**43/ !
sitz, unde se află 60 la su­ microhidrocentrale. Specia­ rent este danezul Paul 100, Cristophe Bordeau 4 *
Elvstrom care revine în (Franţa) — 2*OG”77/100, Dii'k
tă din rezervele prospecta­ liştii cubanezi estimează că arena olimpică la 56 de Elspass (R.F.G.) — 2*07**77/ J
te de cărbune brun ale 30 de astfel de unităţi e- ani, după ce în perioa­ 100, Pierre Rollin (Franţa) — 3 TRUSTUL ANTREPRIZĂ GENERALĂ
2*07**94/100, Swen Brocliers
R.D.G., au devenit, în pre­ nergetice, cu o putere to­ da 1948—1960, a cîştigat (R.D.G.) — 2’08”47/100. în * }
zent, .mportante centre de tală de 270 000 kW, vor aceeaşi probă, la feminin, 8 CONSTRUCŢII INDUSTRIALE
producere a energiei elec­ furniza economiei naţiona­ de 4 ori consecutiv me­ înotătoarea româncă Iulia *• CLUJ-NAPOCA
dalia de aur la iahting, Matcescu s-a situat pe locul jj
trice; le o cantitate importantă în clasa Finn. De data '3 cu 2*18**37/100, precedată 9
Cu numai citeva luni îna­ de energie permiţînd, tot­ aceasta va concura la cla­ de Jacqueline Zenner *
inte de cea de-a 35-a ani­ odată, economisirea anua­ sa Tornado, avînd-o coe­ (R.D.G.) — 2*14**45/100 şi Kor- ft ANTREPRIZA ALBA IULIA
nelia Gressler (R.F.G.)
versare a întemeierii R. D. lă a 150 000 de tone de chipieră pe fiica sa, 2*15**47/100. — <1
Germane, la „Centrala e. produse petroliere. Str. Clujului, nr. 25, jud. Alba
a — * — © — ® — 0 — ® — « — 0 — 0 — © — ® — o — G“ ©— o » — © — « — » — © o
încadrează prin transfer, repartizare for­
„Paradisul profiturilor — Namibia“ ţe muncă sau direct, pentru brigăzile din
Alba Iulia, Zlatna, Orăştie, Teiuş, următorul
Avînd în vedere a- la asocierea cu alte firme capital francez, de 5 la pene mai mici şi sud-afri- i personal :
vantajeîe şi alţi sti- sau la cifra de afaceri a sută cu capital vest-ger- can. Ea exploatează 90 la I
mulenţi pentru o valotvfi- celor care operează în man. Consorţiul adminis­ sută din metalele neferoa- ! ® adjunct şef de brigadă (inginer sau
oare extrem de rentab'lă Namibia n-aU putut fi ob­ trează cea mai mare ex­ se, în primul rînd cupru, j
a capitalului — de regulă ţinute. Un lucru rezultă ploatare de uraniu la su­ plumb şi zinc, dar şi cad- ■ subinginer).
se obţin rate ale profitu­ clar, însă: cele mai im­ prafaţă din lume, este miu, aur, argint. Din cele j
lui de 3—4 ori mal mari portante sectoare economi­ principalul furnizor pe pia­ 1,2 miliarde de dolari pe , • zidari, dulgheri, mozaicari.
decît în metropolă, în a- ce — industria extractivă, ţa mondială şi consideră care le^a obţinut în ulti- i
ceeaşi branşă 7, nu este agricultura orientată spre rezervele de peste 100 000 mii zece ani, ea ' a scos «
de mirare că oamenii de piaţă (în special creşterea tone de uraniu drept ale peste hotare 000 000 000 j încadrarea, conform Legii nr. 12/1971,
afaceri străini „fac coadă oilor karăfcul şi pescuitul), lui proprii. de dolari. i Legii nr. 57/1974 şi Decretului nr. 92/1984.
11
11
la autorităţile de la Preto­ finanţele (Namibia nu are „C.D.M. — sută la sulă Nu rareori transnaţiona- J
ria pentru a obţine licen­ lele îşi justifică prezenţa I
ţe de investiţii în Namibia. ilegală în Namibia sub s Se asigură cazare gratuită şi masa la
Numai în 1981 au fost a- DIN P R E S A S T R Ă I N Ă pretextul neverosimil al j cantină contra cost, precum şi posibilitatea
cordate peste 250 de drep­ neparticipării lor la repre- »
turi de forare în teritoriul saliile regimului de apart- î plecării la lucru în străinătate, după un sta­
namibian. o bancă centrală şi nici sud-african — posedă mo­ -heid. Este însă un fapt J giu corespunzător.
•O listă publicată la 4 a- monedă proprie) — se află nopolul asupra extracţiei că ele sprijină din toate .
prilie 1983 de Consiliul ferm în mîinile capitalu­ de diamante pe teritoriul puterile aparatul opresiv. 1 Informaţii suplimentare la sediul Antre­
O.N.U. pentru Namibia e- lui străin. namibian. Datorită renta­ Ele respectă jurid.ic icgi- '
11
numeră 236 de societăţi Principalii „profitori bilului export de diaman­ mul de la Pretoria,, soli- J prizei, biroul P.I.R., telefon 969/12919.
străine care operează ile­ sînt trei mari companii te — oare reprezintă două cită de la el licenţe, şchi- -
11
gal în teritoriul namibian. transnaţionale — „Rossing , treimi din totalul exportu­ tă impozite r a s i ş t i l o r , l e j
11
11
Cel mai puternic repre­ „C.DÎM. şi „Tsumeb . A- rilor industriei extractive acordă credite, produc “
zentate sînt S.U.A., cu 75 cestea posedă 80 la sută „C,D.M.“ oferă soeietă- ..pentru ei aparatură milita- j
11
de firme. Pe locul al doi­ din bunurile .industriei' ex­ ţii-mumă „De Beers (gru­ ră, finanţează achiziţiile I
lea se situează Marea Bri- tractive, orientate în îh- pul Qppemheimer), în func- de armament. Iar staţiile J
tanie, cu 68 de firme, ur­ tregime spre export, con­ _ ţie . de situaţia preţurilor, de benzină — fie că .apar- |
11
mată, între altele, de trolează 95 la sută din ex­ . între 20 şi 40 la sută din ţin lui „Texaco , „Standard '
11
R.F.G., cu • 25 de firme, tracţie şl exportul respec­ • profiturile totale ale aces- Oii sau „Mobil Oii" — a- (
Africa de Sud — cu 19, fir­ tiv. Firma „Rossing Ura- ; teia. provizionează 'armata de '
11
me, Franţa — cu 12 fir­ nium Ltd.“ este finanţată „Tsumeb are la bază ocupaţie do 100 Q00 de oa- |
me, Canada — cu .10 fir­ în proporţie de 46,5 la sută • capital american (60 la su- meni cu combustibil. (Du- '
11
me, Olanda şi Elveţia — cu capital britanic, de 20 ’ tă), britanic (14,2 la sută), pă „Horizont — R.D.G.). |
cu eîte cinci firme etc. la soită cu capital. sud- precum şi capital provenit
Date detaliate eu privire african, de 10 la sută cu din unele ţări vest-euro- (Agerpres) I
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pajan, Nicolae Tircob
ADMINISTRAŢIA! 8 700 Deva, gtr. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex i 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.