Page 17 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 17
*AU DS LSCTIMA
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAi ‘ 'ta de lucru a tovarăşului
Nicolae Ceausescu în judeţul Alba
[judeţul huueoosra] T o v a r ă ş u l Nicolae şi înaintării României spre o dată cu dezvoltarea ca
Ceaiişeseu, secretar general comunism. pacităţilor de producţie ale
al Partidului Comunist Ro Primul obiectiv înscris întreprinderii, care în pre
mân, preşedintele Republi în programul vizitei a fost zent a devenit cea * mai
cii Socialiste România, întreprinderea de porţelan mare din ţară şi una din
a continuat, împreună cu din Alba Iulia, modernă tre primele din Europa,
tovarăşa Elena Ceauşescu, şi reprezentativă unitate preocuparea colectivului a
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C joi, 5 iulie, vizita de lucru economică a municipiului fost axată pe introducerea
şi a judeţului.
în judeţul Alba.
de tehnologii moderne şi
Chiar de la primele ore Dialogul secretarului ge reproiectarea majorităţii
ale dimineţii, Alba Iulia, neral al partidului, purtat produselor. S-a asigurat,
oraşul Marii Uniri, aflat în cu ministrul industriei u- în acest fel, de la un art
straie de sărbătoare, frea şoare, Ion Păţan, cu pri
Anul XXXVI, nr. 8 289 VINERI, 6 IULIE 1984 4 pagini - 50 bani mul secretar al Comitetului la altul, reducerea greută
mătă de lume. De-a lungul ţii articolelor din porţelan,
principalelor artere au ie judeţean de partid, Nico
lae Hurbean, cu cadre din diminuarea consumurilor
şit mii de oameni, de toa conducerea centralei de de energie şi combustibili,
te vîrstele, pentru a ex precum şi creşterea pro
prima bucuria de a saluta profil şi a întreprinderii, ductivităţii muncii.
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ ca oaspeţi dragi pe tovară cu muncitorii de aici a cu
r
a
T
o
v
ă
l Nicolae
u
ş
şul Nicolae Ceauşescu, pe prins aspecte privind în Ceauşescu, tovarăşa Elenşi
deplinirea integrală a sar
tovarăşa Elena Ceauşescu. cinilor de plan pe acest Ceauşescu au vizitat sec.
S-a declanşat şi se desfăşoară Locuitorii Albei au ţinut an şi pe întregul cincinal, pi nd cu atelierele de arde
ţiile de fabricaţie, înce
să exprime şi cu acest pri
valorificarea superioară a
lej, sentimentele de aleasă materiilor prime, reduce re, formare şi turnare pînă
în ritm bun secerişul orzului stimă, de înaltă preţuire, rea cheltuielilor materiale la cele de creaţie şi decor.
profunda lor recunoştinţă şi de producţie, a consu A fost urmărit procesul
Cooperativa agricolă din veniţi de la cooperativele faţă de secretarul genera] murilor specifice de com tehnologic de fabricaţie a
Toteşti a fost prima uni C.U.A.S.C din Ostrov, S.armizegetUsa, al partidului pentru neo bustibili şi energie, creş- unoF articole de menaj şi
tate de pe raza consiliului Ciula Mare şi Unirea. bosita sa activitate de în terea productivatăţii mun bibelouri artistice. S-a re
unic în care s-a declanşat TOTEŞTI Intr-adevăr, pe tarlaua flăcărat patriot, de militant cii. levat că întreprinderea rea
secerişul orzului. „Copaci", de 27 ha, am gă revoluţionar consacrată e- Secretarul general al lizează aproape 500 de sor-
— Pentru ca lucrările seceriş. In total s-a lucrat sit o activitate intensă. dificăril societăţii socialis partidului a fost informat
să se desfăşoare în condi cu 12 combine, fapt ce Mecanizatorii Teodor Ni- te multilateral dezvoltate de directorul unităţii că (Continuare în pag. a 4-a)
ţii bune şi să se încheie ne-a permis ca în două zile codim şi Siminie Olăres-
cît mai repede — arăta să încheiem secerişul pe cu, cu presele de balotat Adunarea populară din Alba Iulia
Băiuţ Drăghin, vicepre întreaga suprafaţă cultiva eliberau terenul de pe ul
şedintele biroului executiv tă cu orz pentru boabe. timele suprafeţe, iar trac
al consiliului popular co Dintre combineril oare toriştii Marin Sălăşan, Cor De la Muzeul Unirii, co progresului şi prosperităţii luat cuvîntU'l tovarăşii N[-
munal — am grupat pe o- s-au remarcat prin hărni nel Olaru, Marinei Sălăşan loana oficială s-a îndrep patriei, sentimentelor de codim Roşea, directorul
goarele C.A.P. Toteşti com cie amintesc pe Octavian tat către Platoul Romani profundă aprobare a Ho- întreprinderii mecanice din
binele de la alte unităţi Cohuţ, Petru MorarU şi Si- MIRCEA LEPADATU lor, nume cu adînei rezo-' tărîrii recentei Plenare a Cugir, Angelica Zbucea,
din consiliu, unde încă nu mion Vlaic de la C.A.P. nanţe în conştiinţa neamu C.C. al P.C.R. privind preşedinta Cooperativei a-
erau condiţii optime pentru Toteşti, precum şi pe cei (Continuare în pag. a 3-a) lui nostru, unde a avut loc r e a l e g e r e a tovarăşului gricole de producţie din
adunarea populară prile Nicolae Ceauşescu la Con Lancrăm, Gheorghe An-
juită de vizita de lucru a gresul al XlII-lea al parti ghel, directorul Muzeului
conducătorului partidului dului în funcţia supremă Unirii din Alba Iulia, Kar-
şi statului nostru în jude de secretar general al say Ioan, maistru la între
ţul Alba. partidului, garanţie sigură prinderea mecanică Aiud,
Erau prezenţi aici, ca şi a mersului ascendent al Adriana Radu, muncitoare,
în legendarul an 1018, o patriei pe calea socialis secretara comitetului U.T.C.
sută de mii de oameni. O mului şi comunismului. de la întreprinderea „Por
sută de mii de locuitori ai La apariţia în tribuna ţelanul" din Alba Iulia.
Albei — vatră de străve oficială, tovarăşul Nicolae în numele tuturor celor
che şi glorioasă istorie ro Ceauşescu, tovarăşa Elena prezenţi la adunarea popu
mânească —, oameni ai Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi lară, primul secretar al
muncii de toate vîrstele şi din conducerea partidului Comitetului judeţean de
profesiile, români, ma şi statului au fost întâm partid Alba a adresat tova
ghiari, germani veniţi din pinaţi cu nesfîrşite aplau răşului Nicolae Ceauşescu
aşezările de pe Mureş şi ze şi urale. S-a aclamat cu rugămintea de a lua cu-
Tîrnave, de pe Valea Se- putere, s-a scandat înde vîntul.
caşului sau din Ţara Mo lung „Ceauşescu—P.C.R. !“, Întîmpinat cu îndelungi
1
ţilor, au ţinut să-l întîl- „Ceauşescu şi poporul' , urale şi puternice aplauze,
neaseă pe cel mai iubit fiu „Stima noastră şi mîndria, a luat cuvîntul tovarăşul
al poporului pentru a-şi Ceauşescu — România I". NICOLAE CEAUŞESCU,
exprima din nou bucuria Marea adunare populară secretar general al Parti
de a-1 primi ca oaspete a fost deschisă de tovară dului Comunist Român,
drag, pentru a da glas ad şul Nicolae Hurbean, prim- preşedintele Republicii So
miraţiei şi recunoştinţei secretar al Comitetului ju cialiste România.
lor faţă de activitatea sa deţean Alba al P.C.R.
neobosită pusă în slujba în continuare au mai (Continuare în pag. a 4-a)
La C.A.P. Densuş, secerişul orzului se desfăşoară din
plin. Inginerul şef Aurelian Cazacu Împreună cu mecani
zatorii lacob Vasiloni şi Siminie Mihăcscu verifică In per
manenţă reglajul corect al masei de tăiere, aşa incit să Se Unanimă aprobare deplină satisfacţie faţă de Hotărîrea
recupereze o cît măi mare cantitate do paie. /
Foto: NICOLAE GHEORGHIU
plenarei C.C. al'P.C.R., privind realegerea tovarăşului
| * t
\ In cinstea marii \ Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului
\ I
\ sărbători naţionale J Adeziunea noastră deplină înseamnă oţel Aleasă preţuire iubitului nostru conducător
mai mult, de cea mai bună calitate
mindrie e m b l e m a A produs o mare bucurie lea l-a ales pe tovarăşul
„I.U.M.P.". şi în sufletele noastre, ale Nicolae Ceauşescu în frun
Oţelafii hunedoreni au dinţată. An de an am reu muncitorilor sectorului e- tea partidului a fost mar
CU TOŢI INDICATORII avut marea cinste c.a de şit să asimilăm noi mărci lectric al U.U.M.R. Crişcior, cată de excepţionale rea
REALIZAŢI la Congresul al IX-lea în de oţel de înaltă calitate, Hotărîrea plenarei Comite lizări în toate sectoarele
ŞI DEPĂŞIŢI coace, de cînd prin vrerea de care economia naţiona tului Central cu privire de activitate, preşedintele
Colectivul de muncă de întregului partid şi popor lă în plină dezvoltare a- la realegerea tovarăşului ţării îndemnîndu-rte peiv
la autobaza din Orăştie a t o v a r ă ş u l u i Nicolae vea şi are nevoie. Nicolae Ceauşescu în func manent la Luptă eroic-S
încheiat primul semestru Ceauşescu i s-a încredinţat Cu atît mai mult susţi ţia de secretar general al pentru a continua mersul
al anului cu rezultate funcţia supremă în fruntea nem astăzi, din adîncul Partidului Comunist Ro ţării noastre spre rulmi tot
deosebite, principalii in partidului şi statului, să-l inimilor noastre, propune mân. De numele secreta mai luminoase.
dicatori ai planului fiind aibă în mijlocul lor în mai rea ca tovarăşul Nicolae rului general, comunist în Sîntem hotărâţi să răs
realizaţi şi depăşiţi. La multe rînduri pe cel m.ai Ceauşescu să fie reales în flăcărat, revoluţionar pa pundem cu însufleţire che
ÎN PROBE tone transportate, planul iubit fiu al naţiunii, cti fruntea partidului, la Con triot, eminent conducător mărilor tovarăşului Nicolae
TEHNOLOGICE perioadei a fost depăşit torul României moderne, to gresul al XlII-lea. avînd politic sînt legate toate Ceauşescu, aduetndu-ne
I.a I.U.M. Petroşani, cu 28,8 la sută, iar Ia varăşul Nicolae Ceauşescu. garanţia deplină că munca înfăptuirile anilor de lu contribuţia deplină la rea
într-o hală modernă, de venituri călători cu 7,5 Ia Aici, pe platforma cuptoa noastră, a oţelurilor hune mină şi glorie pe care-i lizarea programelor pri
curînd construită, a intrat sută. De asemenea, au. relor cu foc nestins, secre doreni, siderurgia româ traversăm, viitorul fericit vind ridicarea nivelului
în probe tehnologice pri fost trimise Ia reşapat un tarul general al partidului nească vor cunoaşte noi şi al ţării, independenţa şi tehnic şi calitativ al pro
mul cuptor electric de mare număr de anvelope s-a sfătuit cu noi de la profunde transformări ca suvei’anitatea ei. duselor, sporirea mai ac
1
3 tone pentru produce peste norma stabilită: inimă la inimă, ne-a în litative, tot mai mari îm Atît pe plan -intern, cît centuată a productivităţii
rea oţelului. Altele două, ^— O contribuţie deo demnat şi ne-a orientat pliniri, că România socia şi pe arena internaţională, muncii, reducerea consumu
unul tot pentru oţel, de sebită la obţinerea aces cum să muncim şi să ac listă va urca trepte sigure interesele ţării noastre sînt rilor de energie şi mate
aceeaşi capacitate — 3 tor succese — preciza ţionăm pentru a spori me pe calea progresului, bu strălucit reprezentate de riale, creşterea eficienţei
tone, şi altul de 1,5 tone, tovarăşul Silviu Tirteu, reu producţia de oţel şi, năstării şi civilizaţiei. conducătorul nostru iubit, economice, socotind că a-
pentru fontă, îşi aşteaptă şeful autobazei — şi-au mai cu seamă, să îmbună Dacă la ora de faţă oţe care şi-a dedicat întreaga cesta este modul cel mai
botezul focului. adus şoferii Petru Jura, tăţim calitatea acestuia, lul de Hunedoara este cu viaţă ridicării necontenite potrivit de a ne exprima
Cele trei cuptoare vor Petru Beran, Liviu Săcă- să-l facem competitiv pe noscut şi apreciat în peste a patriei pe cele mai înal adeziunea deplină faţă de
asigura oţelul electric de dat, Gheorghe Drăgoi — piaţa externă. Sîntem as 45 de ţări de pe toate me te culmi ale progresului propunerea ca cel mai iu
înaltă calitate , şi fonta care au muncit la cariera tăzi, în preajma măreţei ridianele globului, izbînda şi civilizaţiei socialiste. bit fiu al poporului să fie
lichidă pentru fabricarea Cîmpu lui Neag, Ioan sărbători de la 23 August o datorăm clarviziunii cu Traversăm o epocă mar reînvestit în funcţia su
pieselor turnate din oţel Iovescu, Laurian Blaga, şi a Congresului al XIII- cată de adînei prefaceri, premă de secretar general
şi fontă necesare com Vasile Şcndroiu — la lea al partidului, în mă MIRCEA UNGUREANU rod al gîndirii sale revo al partidului.
plexelor mecanizate de transport călători, pre sură să raportăm cu mân maistru oţelar, schimbul A, luţionare, al identificării
extracţie a cărbunelui din cum şi mecanicii Birk drie iubitului nostru con la secţia O.S.M. 2, eu interesele fundamentale SABIN 1RIMIE
subteranul Văii Jiului, Carol, Adelin Rentea, ducător că ne-am îndepli din C.S. Hunedoara ale patriei. eieetrician-bobinaţor,
complexe ce poartă CU Gheorghe Borbey şi alţii. nit cu răspundere şi per Perioada care a trecut Uzina de utilaj minier
severenţă misiunea încre (Continuare in pag. a 3-a) de cînd Congresul al IX- fi reparaţii Crişcior
