Page 18 - Drumul_socialismului_1984_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 289

Sub conducerea partidului-40 de ani de profunde prefaceri socialiste

ÎNTREPRINDEREA DE U1ILAI MINIER PETROŞANI - UNITATE (WM 15.00 Telex

15,05 Dialog orei
15.20 Ecran «le vi
loU -Y "fa eu Un
15.30
REPREZENTATIVĂ A MODERNIZĂRII INDUSTRIEI CARBONIFERE 15.30 ne pentru;
La volan
Emisiune
10.00 rii auto
/ * germană (]
lor)
„Sper ca prin eforturi comune să faceţi din uzina dumneavoastră o puternică S Adunare festivă 10.30 închiderea
Evoluţie unitate constructoare de utilaje miniere". ® } 20.00 lui. Telejurnal
Mîine, la ora 11, la
NiCOLAE CEAUŞESCU Teatrul de stat „Valea lor)
® Dacă în 1938, pro­ 20.20 Actualitatea
ducţia unităţii era de (cu prilejul vizitei la l.U.M. Petroşani, în 9 noiembrie 1977) s Jiului" din Petroşani, mie
6 milioane lei, ea a a- ______________________ _____________________________________________ ___________ \ va avea loc adunarea 20,35 împliniri şi
juns azi Ia 750 milioane festivă consacrată ani­ ve. Azi, jud
lei. versării a 75 de ani de ţa-Năsăud
atestare documentară a 21,10 Cadran moi
o Suprafeţele de pro­ întreprinderii. de utilaj 21.30 Eroi ai: r. .
ducţie sînt în acest an Secretarul genera! al din cadrul secţiei maşini minier din localitate. La socialiste
jubiliar de 60 de ori partidului, preşedintele Re­ RĂSPUNSURI SI RĂSPUNDERI de abataj şi prototipuri : ora 13, formaţiile artis­ românesc
mai mari decît în 1909 publicii, tovarăşul Nicolae M-am încadrat în această tice ale unităţii sărbă­ 22.20 Telejurnal
— data înfiinţării între­ Ceauşescu, a efectuat în re, instalaţii şi echipamen­ combinele de abataj CA-1 uzină în anul 1948, deci la torite vor susţine un ior).
prinderii — si de 15 ori ultimii şapte ani trei vizite te de mare productivitate, şi CA-2, instalaţia de per­ patru ani după eliberarea spectacol omagial.
mai mari faţă de 1965 de lucru în întreprinderea adaptate la condiţiile de forat cu două braţe, tip patriei şi pot spune că am Astă-seară, un co­
— anul Congresului al de utilaj minier Pet-oşani, zăcămînt din Valea Jiului, IMP-2, complexul mecanizat parcurs fiecare etapă a de­ lectiv al teatrului de
5X-Iea a! partidului. ^ conturînd cu claritate di­ a execuţiei acestora în sis­ pentru strate cu înălţimi venirii unităţii. Cea mai stat al minerilor va
recţiile de dezvoltare şi fertilă a fost în mod firesc ; RADIO
® In perioada 1965— modernizare ale unităţii tem modular, încît trans­ pînă la 2,2 m SMA-P 2, „Epoca Ceauşescu", adică prezenta pentru frun­
1984, producţia de utilaj pînă în anul 1985. portul, montarea şi demon­ alte instalaţii şi echipa­ anii de după Congresul al taşii în producţie de la
minier a crescut de 16 Cum au răspuns con­ tarea în subteran să se mente miniere. în prezent IX-lea al partidului. La in­ I.U.M.P. un spectacol BUCUREŞTI 1:
ori. structorii de utilaj minier poată face rapid, uşor, cu avem în fază avansată de dicaţiile secretarului gene­ cu piesa „Un bărbat şi La ordinea zilei
programul
dimii
de aici indicaţiilor date, ce maximă eficienţă. Şi, de asimilare o instalaţie de ral al partidului, secţia mai multe femei". tură; 7,00 Radio
răspunderi le revin în con­ fiecare dată cînd a reve­ rambleat de 150 cm/oră noastră a căpătat o nouă în întimpinarca
tinuare în activitatea pro­ nit in mijlocul nostru, se­ (IRP-150) şi ultimele ele­ fizionomie şi un nume nou 23 August; 8,0
presei ; 8,10 Cur
Deschiderea, în urmă ductivă ? cretarul general al parti­ mente de completare pen­ — după denumirea produ­ Raport «liilor; 9,00 Bulei
dului a constatat că orien­
tru hidraulica minieră de
cu peste un secol, a mi­ Ing. Nicolae Lobonţ, şe­ tările pe care ni le-a dat comandă. La acest capitol selor de bazo asimilate — 9.05 Răspundem
lor; 10,00 Bulctii
nelor Petrila şi Lupeni, ful biroului organizarea le materia-lizâ.m exemplar. al răspunsurilor se înscriu maşini de abataj şi proto­ DEPĂŞIRI 10.05 Ştiinţa şi
apoi a celor de la Lo- producţiei şi a muncii, se­ şi halele noi şî moderne tipuri —, a fost echipată LA INDICATORII Atlas folcloric;
nea. Vulcan şi Aninoa- cretar adjunct al comite­ Nicolae Biro, inginer şef de montare a complexelor cu maşini-unelte moderne, dul, inima ţării,
de versuri; 11,00
sa a impus, după destul tului de partid din între­ cu pregătirea fabricaţiei : şi combinelor de abataj, munca ne-a devenit mai DE EFICIENŢA Ştiri ; ii,05 Vrei
timp. necesitatea înfiin­ prindere: în timpul celor Ca răspuns la indicaţiile cea de hidraulică minieră uşoară, mai spornică. Nici — La producţia netă 12.00 Buletin de
ţării şi a unei unităţi trei vizite m-am aflat în date de tovarăşul Nicolae şi, fireşte, cea mai recentă nu se compară cu cea pe — consemna Gheorghe La zi in public
teratura
‘ecolog
care să le asigure mi­ preajma tovarăşului Nicolae Ceauşescu, am reuşit să a- realizare - turnătoria de care o făceam eu aici a- Stan, şeful biroului fi­ Din r
nimum de scule, piese Ceauşescu şi am reţinut tot simiîăm şi să livrăm uni­ oţel, cu o capacitate de cum 3ă de ani. De nanciar — s-au reali­ 13.00 r ,,-i ,a :
,16,00
şi echipamente cu care ceea ce ne-a indicat să tăţilor carbonifere şi unora 2000 tone pe an. aceea, răspunsul şi răs­ zat în plus faţă de pla­ dent „ 'An 1
ştiri ;
să se lucreze în subte­ facem, periodic şi metodic, din bazinul Gorjului com­ punderea noastră sînt de a nul pe cinci luni din bertătli noastre
ran, precum şi repara­ în vederea extinderii şi mo­ plexele mecanizate de sus­ Alexandru Demeter, mais­ urma neabătut partidul, de an 9,4 milioane lei, pro­ temelia revoluţi
rea acestora. dernizării întreprinderii, a ţinere şi tăiere a cărbu­ tru principal, şeful atelie­ a munci mai bine, mai e- ducţia marfă vîndută gust 1944. Romi
România de ni
Aşa au luat fiinţă. în asimilării de utilaje minie- nelui SMA-1 şi SMA-2, rului prelucrări mecanice, con ornic. şi încasată a fost depă­ Buletin de ştiri
anu' 1909. Atelierele şită cu peste 21 milioa­ tru patrie; 17,45
centrale P°t>'oşani. cu o ne lei, cheltuielile ma­ clorio Laura L
Orciv scrii; in­
zestre tehnică mai mult In cinstea celei de a 40-a terialo la 1000 lei pro­ ternaţională ra
decît modestă. aniversări a eliberării pa­ ducţie marfă au fost re­ Muzică, informa
triei, de la 23 August 1014, 20.00 Radiojurn:
şi a Congresului al XlII-lea duse cil 37,4 lei, se în­ culturală; ★ L
al partidului, cu prilejul registrează însemnate <lv. ; 22.00 O zi
„I.U.M.P. 75“ „Zilei constructorilor de economii la metal şi e- 23.00 Rezultat
Loto ; 23,05 B
maşini" şl al împlinirii a
75 de ani de existenţă a nergie electrică, . s-au zicale; 23,30—3,(
unităţii noastre, comitetul obţinut beneficii supli­ muzical.
de partid, consiliul oame­ mentare de 3,6 milioa­
m ib.3/, ta A.C.P. se nilor muncii, comitetul sin­ ne lei.
reanzeaza o lucrare, pe, dicatului şi comitetul U.T.C.
«ie la întreprinderea de u-
cate istoria puternicei tilaj minier Petroşani fe­ TURNĂTORIA Id 1NEIV
uzine de azi o conserii- licită călduros întregul co­ DE OŢEL PRODUCE
nează ia loc de cinste, lectiv pentru rezultatele — In plus, în cadrul
deosebite obţinute in pro­
şi pe care o va trans ducţie pe primul semestru secţiei prelucrări Ia cald
r
;
DEVA : Să m
mite. cu plăcere şi res­ al acestui an jubiliar şi îi — sublinia maistrul dragoste de vi;
pect generaţii.or viitoa­ urează noi succese ! principal Titus Peşte- Stejar, extrer
exprimăm
Totodată,
ne
re. Fostui inginer şef al feri mi convingere într-o naru. şeful atelierului (Arta); HUNED
vă
panică,
ti
atelierelor, .a acea vre colaborare continuă, susţi­ turnătorie — s-a con­ sala A) ; Şcoa
r
mo, inginerul Ştefan nută cu minerii Văii Jiu­ struit o nouă şi moder­ — IU (Modei
Georgescu-Gorjanu dis­ lui; cu proiectanţii, cerce­ nă turnătorie de oţel, Zică ce vor zic
cu
tătorii
şi
specialiştii,
.veseli
cută cu Constantin toţi colaboratorii noştri în unde s-a elaborat prima Cartier:! ‘MI:
PETÎ
Brancuşi, la Paris, posi­ vederea dezvoltării şi per­ şarjă în ziua de 27 iu­ Noot. aring
bilitatea realizării mo­ fecţionării permanente a nie a.c. A fost adeziu­ dolari, şi . ard
producţiei de utilaje pen­
numentalei creaţii a ma­ tru industria carboniferă nea noastră faptică la rea); Atenţie la
iembric);
LUP
relui artist român — din Valea Jiului, din în­ h o t ă r î r c a realege­ (Cultural); VU
„Coloana infinitului — treaga ţară. rii tovarăşului Nicolae gul (Luccafăru
Povestea călătc
în Atelierele centrale Activitate susţinută în moderna hală de montat combine de abataj. Ceauşescu, la cel de-al rul); ANINOAf
Petroşani. Se ajunge la XlII-lea Congres, în neobişnuită (IM
înţ .degere şi în iulie— funcţia supremă de se­ URICANI: Al.
august 1937 Brancuşi va Adeziune cretar general al Parti­ străbunica (B
RAŞTIE :
S.
locu, în casa inginerului Colectivul - stilpul neclintit al devenirii uzinei dului Comunist Român. Baelius (Patri:
şef, pe strada Cloşca rul Hooper
din Petroşani, conducând Sărbătorind cei 75 de într-o întreprindere cu lă a devenirii uzinei noas­ bui spus — adaugă ingi­ PENTRU „EREN ’84“ GEOAGIU-BAI
direct, cu extraordinară ăni de existenţă a uni­ o vîrstă de 75 de ani se tre. Ei, toţi, atent coor­ nerul şef Ionel Botoroa- — Pentru „EREN ’84“ dumneavoastră
(Casa
bal ?
răbdare şi meticulozita­ tăţii într-un climat de poate vorbi cu deplin donaţi de organizaţiile de gă — că. în ultima vre­ ră) ; I-IAŢEC
te, lucrările de turnare, însufleţitoare angajare a temei despre consolidarea partid răspund mereu me, se acordă credit de­ . — releva ing. Mircea giul (Dacia);
Munteanu, şeful atelie­
mul Soimăreşt
prelucrare şi montare a întregului popor pentru unei tradiţii muncitoreşti prezent la chemările u- plin tinereţii şi valorii, rului proiectare —, I-II : CALAN
elementelor . din fontă. a cinsti cu rezultate de pricepere, hărnicie şi zinei, la sarcinile pe care respectiv unor tineri care I.U.M.P. a pregătit un ianjen se in
Atelierele centrale deosebite în producţie abnegaţie patriotică, ele­ ni le trasează partidul, şi-au probat convingător complex mecanizat de de cultură); f
facerea Pigot
Petroşani vor lua o aniversarea a 40 de ani mente care conferă stră­ cu ei, cu toţi mergem calităţile: bună pregătire susţinere şi tăiere a căr­ ILIA : Gozlan
nouă înfăţişare după e- de la eliberarea patriei lucire acestui colectiv de ferm pe drumul împlini­ profesională, iniţiativă, bunelui, pentru strate GHELARI: Sr
liberarea patriei, de la şi Congresul al XIII- constructori de utilaj mi­ rilor de mîine. dăruire, spirit revoluţio­ subţiri, S M A — P 2, o pustiului (Min
23 August 1944. mai e- lea al partidului, oa­ nier. Aceste frumoase cuvin­ nar şi moral în muncă combină de abataj CA-1,
xact spus după actul menii muncii de la — Azi se poate spune te ale maistrului princi­ şi în viaţă. Aşa se face o instalaţie mobilă de
naţionalizării principa­ l.U.M. Petroşani îşi .în­ că avem la l.U.M. Petro­ pal Ioan Predoi, secreta­ că în fruntea unor secţii perforare tip I.M.P. 2,
lelor mijloace de pro­ dreaptă gîndurile o!ine şani un nucleu solid de rul comitetului de partid de bază avem cadre ti­ care va lua apoi dru­
ducţie din 11 iunie 1948. de recunoştinţă spre meseriaşi destoinici, cu al întreprinderii, se cer nere, de nădejde, cum mul întreprinderii mi­
conducătorul iubit al multă experienţă profe­ completate cu numele u- sînt Ioan Dărăban — la
Dar adevărata faţă a nor asemenea tineri har­ prelucrări la rece, Ioan niere Uricani, o gamă Timpul pro
întreprinderii de azi, partidului şi statului, sională şi pasiune arzîn- nici, cu suflete curate şi Dobre — la hidraulică, diversă de dispozitive azi, 0 iulie 1
profilul actual al acti­ t o v a r ă ş u l Nicolae dă pentru meserie — şi minte cutezătoare: soţii chiar Filip Alicu — la de legare a cablurilor va fi rece p
vităţii sale. ca şi per­ Ceauşescu. pentru grija mă gîndesc la Demeter Agota şi Alexandru Crîs- maşini de abataj şi pro­ şi o instalaţie automată perie', e* a ai
va iî'J.al mi
spectiva au fost contu­ permanentă acordată Alexandru, Titus Peşte- nic, Liliana şi Aurel Pop, totipuri, fără a mai vorbi pentru convorbiri în cal vor cădea
rate în anii de după dezvoltării şi moderni- naru. Andrei Boier, Du­ inginerii Nieu.şor Becea- de unii şefi de ateliere subteran. Majoritatea a- se de ploaie
în
întreprinderii
zării
Congresul al IX-lea al mitru Găgeanu, Nicolae nu şi Florin Sitescu, teh­ ori de formaţii de lucru. cestor utilaje şi insta­ descărcări el.
se va semna
partidului şi. în mod cu care îâîî desfăşoară acti­ Lazăr, Ambruş Martin. nicianul Marcel Ioniţă, Şi încă o completare laţii miniere, realizate Vîntul va su
totul deosebit, după vitatea şi îsi exprimă Kiss Ştefan, Gabor Sa- electricianul Maria Bran- făcută de Nicolae Lobonţ: în urma indicaţiilor da­ cu intensifici
denlina aprobare la ho-
vizitele de lucru ne care moilă, Constantin Pîrjol, ga, muncitorii Aurel Ză- „Dacă am reuşit să avem te de secretarul general de 45—00 km
t o v a r ă ş u l Nicolae tărîrea recentei plenare fraţii Vasile şi Gheorghe pîrţan, Stern Iosif, Svo- o secţie de hidraulică mi­ al partidului, tovarăşul rul vestic,
minime vor f
Ceauşescu le-a efectuat a C.C. al P.C.R. plivind Maghiaru, Ion Raicu, boda Adalbert, Mariana nieră puternică şi moder­ Nicolae Ceauşescu. în tre B şi 11 g
tovarăşului
realegerea
în anul 1972 în unităţi Nîc-'iae Ceauşescu, la al Constantin Petrilă, Le- Fantini, Ileana Bîcoi, Vir- nă, cu rezultate deosebi­ vizitele de lucru pe ca­ maxime între
miniere ale Văii Jiului grand Francisc, Ştefan ginica Predoi, Vasile Fi- te. este şi datorită stră­ re lc-a efectuat în în­ de.
şi în anii 1977, 1979 şi XDT-iea Congres. în Marin, Dumitru Luca, limon. Ileana Maghiar, daniilor, dîrzeniei şi in­ treprinderea noastră, La munte,
n
19 2 în întreprinderea funcţia supremă de se­ Ioan Mara ş.a. — pe care Maria Gherman şi lista teligenţei creatoare a unor funcţionează deja. rece, cu cer
de utilai minier Pet.’-o- cretar general al parti­ s-a grefat corect şi du­ ar putea continua mult, tineri cum sînt inginerii cădea preclp
mă de ploaii
şani. ialonînd cu clar­ dului — garanţie sigu­ rabil elanul şi dorinţa de pentru că, la această oră, Gheorghe Uiescu şi Vir- ploaie, şi izo
viziune şi instete direr- afirmare ale unor tineri, colectivul s-a întinerit gil Briciu, subinginerii ninsoare. Vi
tîi’e Hp dezvoltare gî ră a mersului înainte al ceea ce dă forţă şi vi­ mult, vîrsta medie fiind Ioan Dobre, Viorel Liva- moderat cu )
pînă la 75 k:
extindere a l.U.M. Pe­ ţării pe drumul edifică­ goare colectivului — ve­ de circa 25 de ani. daru, Ioan Colda, a altor Pagină realizată de vest.
troşani. rii multilaterale. ritabilă coloană vertebra­ — Şi poate ar m,ai tre- tehnicieni şi muncitori". DUMITRU GHEONEA