Page 2 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 2
i 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nk
\ Beli cOliduceire® partidi ului — 41 J ele ai ii de pro funde pre fac eri ssseialiste
hr.Ţj
m i| D 0 ai ri12 I Ş i t i nereţi Î8 SC ici ai isl :ă al el Jă li nu Iu
N
Trepte,
® Te vatra pe care se înalţă astăzi Călanul anului
■10 al libertăţii patriei şi al Congresului al XÎII-lea împilări,
al partidului s-au găsit urme care atesţă existenţa
aşezărilor omeneşti aici încă din perioada neoliticu semnificaţii
lui vechi (5500—3500 î.e.n.).
© In perioada Daciei romane s-au format pe te 1 944 ---------------------
ritoriul oraşului Călan aşezări atestate prin urme ma
teriale găsite în localităţile înconjurătoare cu ocazia ® Se realiza un volum ,
săpăturilor arheologice şi a descoperirilor întîmplă- de piese turnate din fontă
toare, acest pămînt străbun românesc păstrînd, ase de 3 500 tone.
menea unei imense arhive, urmele vieţii lungului şir © Producţia de fontă
de generaţii ce au trăit pe suprafaţa lui. brută eră de 20 625 tone.
• Locuitorii Călanului şi ai satelor din jur au © Populaţia dispunea de
luptat în ostile lui Iancu de Hunedoara împotriva in două şcoli, două unităţi co
vaziilor turceşti. merciale, 15 aparate de
® Există dovezi de netăgăduit că ţăranii din aşe radio. Activau 4 cadre me
zările de pe Valea Streiului au participat acum două dicale, 9 cadre diactice, 10
secole la Răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan. cadre cu studii superioare.
® La 25 mai 1869, acum 115 ani, au început lu Numărul total al locurilor
crările de construcţie a primului furnal de la Călan. de muncă era de 784, iar
Furnalul, de 82 metri cubi, a intrat în funcţiune în al elevilor de 186.
anul 1870. în jurul lui a luat fiinţă o colonie munci
torească — nucleul Călanului de astăzi — formată 1 984 ---------------------
din... 10 case.
® In anul 1875 s-a pus în funcţiune al doilea fur ® Oraşul Călan arc 3 058
nal de la Călan. Peste un an, în 1876 a început con de apartamente, 4 şcoli, li
strucţia turnătoriei, iar un an mai tîrziu s-au încheiat ceu industrial metalurgic,
lucrările la hala de formare-turnare, la curăţătorie 5 grădiniţe, creşă, casă de
şi depozitul pentru piese turnate şi a început exploa cultură şi club.
tarea cubilourilor. ® O reţea comerciali
® Prima şcoală a funcţionat la Călan din anul formată din 50 de unităţi
1890, iar prima clădire cu destinaţia „şcoală" a fost şi 97 unităţi prestatoare de I
ridicată în 1900. servicii stă la dispoziţia
• în anul 1918, numărul familiilor din colonia populaţiei oraşului.
muncitorească ajunge la 78, iar în 1926 sînt aduşi la • Numărul cadrelor di
Călan muncitori de la Nădrag, pentru care se mai dactice a ajuns lă'82,~''ia'
construiesc 22 de locuinţe în colonie. al celor medicale la 103.
® In 1927, uzina din Călan avea, după cea din • 1911 aparate de radi
Nădrag, cel mai mare efectiv: 671 muncitori şi 10 şi 2961 de televizoare fum
maiştri, funcţionari şi ingineri. ţioncază în casele oame
nilor.
' 2 538 de elevi învăţ
Călan-cronică în timp în şcolile oraşului de as
tăzi.
• Pentru locuitorii ora- ,
şului sînt asigurate 8120
• Salariile mici, mizeria, neacordarea concediilor locuri de muncă.
de odihnă, lipsa oricăror forme de protecţie şi secu « Organizaţia orăşeneas
ritate a muncii, nerespectarea zilei de muncă de 8 că de partid numără 4120
o exploatarea femeilor şi minorilor au determinat de comunişti — adevărată
...uiicitorii Călanului la greve repetate, cea mai lungă forţă vitală a oraşului, în
fiind în perioada 12 februarie — 20 mai 1929. Conce toate întreprinderile şi in tt
dierile în masă, ameninţările de tot felul nu i-au in stituţiile, la toate locurile di„
timidat pe muncitori, care au continuat greva pînă la de muncă.
dobîndirea unor îmbunătăţiri ale condiţiilor de viaţă ® în anul 40 al libertă
şi de. muncă pentru ei şi familiile lor. ţii noastre, la Călan se vor Zi.
VI
® în timpul celui de-al doilea război mondial uzina produce 735 000 tone fontă
a suferit distrugeri mari. Stocurile de materii prime cenuşie, 66 000 tone cocs
şi combustibil s-au epuizat complet, furnalele Căla metalurgic, peste 90 000
nului fiind oprite la 24 decembrie 1944. Focul lor se MWh energie electrică,
va reaprinde la 2 iunie 1945, apoi va cîştiga noi di mari cantităţi de utilaje I
mensiuni în anii construcţiei socialiste — măreaţă Călanul de astăzi. în anii socialismului, construcţia do locuinţe şi obiective social-cul- pentru industria metalur
operă concepută şi condusă de Partidul Comunist Ro turalc în oraşul Călan a cunoscut o dezvoltare impetuoasă. In Oraşul Nou Călan, toate gică, piese de schimb, pro- ,
mân. construcţiile sînt cu adevărat noi, siderurgiştii avînd condiţii să ducă o viaţă demnă şi duse chimice, zgură granu- I
civilizată in locuinţele confortabile. Copiii lor învaţă în şcoli noi, iar activităţile organi lată.
® Primele schele ale reconstrucţiei şi dezvoltării zate la casa de cultură oferă prilejul ca timpul liber al locuitorilor să fie petrecut în
apar în anul 1953. în 1955—1956 intră în funcţiune pri moţi plăcut.
ma şi, respectiv, a doua baterie de semicocs. P Foto: N. GHEORGHIU Pagină realizată de >
GH. I. NEGREA
© 1957. Se pune în funcţiune prima instalaţie pen
tru producerea semicocsului prin fluidizare, concepută
şi realizată de cercetători români.
® 1960. Reconstruit, furnalul 1 îşi începe activita Loto
dans
tea l,a o capacitate sporită — 250 metri cubi. 1944=1984 — patru decenii-lumină 23,3'’
cal.
© 1964. Se încheie o nouă etapă de investiţii pen
tru modernizarea furnalelor. — Sînteţi unul dintre pri şi radio, chiar şi „Dacia
® 1970. Pe frontispiciul uzinei se aşează străluci marii tineri ai judeţului nos Interviu cu tovarăşul VIOREL PĂCURAR, 1300" şi terenuri de joacă...
tor — cu prilejul centenarului uzinei — „Ordinul Mun tru. primarul oraşului Călan Da, voi ştiţi, dragi copii
cii" clasa I. — Am vîrsta libertăţii pa ai Călanului de astăzi.
® 1976. Din indicaţia secretarului general al parti triei. gă să le spuneţi povestea preună oraşul nou. Ne-am Pentru că v-aţi născut şi D
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, începe construirea — Vi s-a încredinţat ma vie a oraşului în care s-au plimba pe străzile frumoa creşteţi în anii de lumină re-
platformei siderurgice pe locul pe care se înălţau rea răspundere de a fi în născut. se, printre blocurile ou a- aprinsă de Partidul Comu <!’■'•
rog
înainte vreme „munţi" de zgură. fruntea unui oraş cu pon — înainte de toate le-aş parta mente confortabile. nist Român, la 23 August Vreau
® în anii următori vor intra rînd pe rînd în cir dere în economia judeţu spune că în anul eliberării Acolo unde locuiesc ei. 1944. Comuniştii au luptat aripi
S-a o
cuitul productiv al siderurgiei româneşti o fabrică lui, cu mari perspective de patriei, acum 40 de ani, Le-aş mai spune că în lim şi luptă, au învins şi în — sal
de aglomerare, două baterii de cocsificare, două fur dezvoltare în anii care vin. oraşul lor era un sat. Au bajul locuitorilor Călanului ving greutăţi, pentru ca bire
ra);
nale de mare capacitate, o turnătorie modernă. De fapt, ce înseamnă Co muncit m-ult şi greu buni sînt multe cuvinte care voi, viitorul patriei, să creş ta);
lanul în anul gloriosului cii şi părinţii lor, cum au n-au avut vreme să se în teţi mari şi puternici, î.n-
® 3 septembrie 1982. Clipe de înaltă semnificaţie, făcut toţi oamenii Româ vechească, pe care bunicii dorin’
de aleasă trăire, de neuitat pentru locuitorii Călanului jubileu al libertăţii Româ niei, conduşi de partidul şi chiar părinţii lor nu le tr-o Românie mare şi pu rile r
şi ai localităţilor învecinate. Tovarăşul Nicolae niei şi Congresului al XIII- comuniştilor, şi au înălţat rosteau. Oraş, apartament, ternică, aşa cum şi-au do O ■■
rit-o bunii şi străbunii noş
Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sosesc în mijlo lea ai partidului ? uzina, care a devenit ma creşă, grădiniţă, liceu, ca tri, aşa cum o ctitoreşte Secre
cul oamenilor Călanului, într-o atmosferă de puternic — Asemenea tuturor lo rele combinat siderurgic să de cultură, club munci astăzi partidul comunist, tural)
mere
entuziasm, în care s-a exprimat direct, cu deosebită calităţilor patriei, Călanul de astăzi. A primit nume toresc, autobuz, radio, te bărbatul din fruntea lui şi-a IX
căldură, dragostea şi preţuirea sinceră pentru cel mai a cunoscut o dezvoltare le „Victoria", numele izbîn- levizor, maşină de spălat, ţării, părintele vostru r
importantă, de neimaginat
iubit fiu al naţiunii noastre. Cu acest prilej, secreta altădată. Am avut marea zii depline şi pentru tot frigider, telefon, bibliotecă, iubit, tovarăşul Nicolae ze
rul general al partidului a tăiat panglica inaugurală cinste să-i primim în mij deauna a puterii celor policlinică, autoturism, ma Ceauşescu, căruia nu-s doi <RT
a începerii probelor tehnologice la furnalul nr. <f, a mulţi şi buni asupra celor gazin universal, cofetărie, ani de cînd l-aţi oferit şi RCv
stabilit amplasamentul pentru^ alte două baterii de locul nostru pe tovarăşul puţini şi răi, adică a mun complex de servire, auto voi aici, la Că-lan, florile
Nicolae Ceauşescu, pe to
cocsificare.
varăşa Elena Ceauşescu. citorilor şi comuniştilor a- gara, mobilă, reţea de apă inimilor voastre curate, de rul);
© 27 iunie 1984. Comuniştii, toţi locuitorii Călanu î-n septembrie 1982. Orien supra proprietarilor îmbui şi canalizare, zonă de a- cînd v-a îmbrăţişat caid pe amin
lui, asemenea întregului nostru partid şi popor, au tările, îndemnurile, sfaturile baţi şi hrăpăreţi, care fu grement, terenuri de joacă toţi... (Patj
primit cu bucurie şi deplină aprobare propunerea Co pe care ni le-a dat secre rau munca lucrătorilor uzi pentru copii, zone şi spaţii Ştiu că nu le-am spus neşti
mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. privind tarul general al partidului nei. Ca-n poveşti, satul a verzi, ştrand, camping, bi tot ce ar trebui să ştie de BAl:
ră) ;
realegerea, la Congresul al XÎO-lea al partidului, a sînt călăuză în activitatea devenit, în cîţiva ani, co let de odihnă şi tratament, spre cei 40 de ani de lu tău
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în funcţia supremă de noastră de fiecare zi. mună, iar de 23 de ani, pensie... mină. A fost doar un crîm- Pău
secretar general al Partidului Comunist Român. Sus — Să spunem că vă a- din 1961, poartă numele Cu ochii lor mari şi lim pei din povestea adevăra Dra;
sa C
ţinerea şi întărirea acestei propuneri va însemna noi flaţi în faţa şoimilor patriei de oraşul Călan, oraş năs pezi şi întrebători m-ar tă a zilelor pe care le O 1<
succese în sporirea producţiei de cocs metalurgic şi de la frumoasa grădiniţă cut în anii luminoşi ai so privii poate miraţi, mi-ar trăim şi noi la Călan, 1LIA
plini
fontă cenuşie, atît de necesare economiei noastre na din Oraşul Nou Călan. Co cialismului. !-aş lua de spune că ei ştiu zice gră laolaltă cu toţi fiii Româ Rărr
ţionale. piii siderergiştilor vă roa mînuţe şi am străbate îm diniţă şi creşă, şi televizor niei socialiste...
