Page 21 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 21
UNANIMĂ APROBARE, DEPLINĂ SATISFACŢIE FAŢĂ
DE HOTĂRiREA PLENAREI C.C. AL P.C.R. PRIVIND
REALEGEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEĂUŞESOJ
jN FUNCŢIA SUPREMĂ
S O C I A L I S M U L DE SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI
„Epoca Ceauşescu" ne-a dat demnitate
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C Asemenea întregului po zaţiei U.T.C. nr. 3, o con ve însufleţitoare, care a
por, tînărul colectiv de tribuţie deosebită. Ne-am dat ţării şi tuturor fiilor
lăcătuşi, strungari şi fre mobilizat cu tot elanul ei o nouă demnitate.
zori de la atelierul meca pentru a executa în avans Realegerea tovarăşului
nic al întreprinderii „Mar şi de foarte bună calitate Nicolae Ceauşescu în cea
Anul XXXVI, nr. 8 290 S1MBĂTĂ, 7 IULIE 1984 4 pagini - 50 bani mura" Simeria a luat cu piesele de schimb necesa mai înaltă funcţie a parti
noştinţă cu profundă satis re reparaţiilor utilajelor dului nostru este un act
facţie şi legitimă mîndiric tehnologice. în felul acesta dorit din toată inima, este
patriotică de propunerea sîntern şi noi autori ai di garanţia progresului nos
reînvestirii, la cel de-al verselor produse din mar tru continuu. Exprimîn-
CAMPANIA AGRIC< XIJI-lca Congres al parti mură ce se execută în a- du-ne totala adeziune faţă
dului, a. t o.y a r ă ş.u 1 u,i teliprele de producţie, şi de Hotărîrea plenarei Co
Nicolae Ceauşescu în înal care, prin intermediul în mitetului Central al Parti
ta funcţie de secretar ge treprinderilor de comerţ dului Comunist Român, nu
Secerişul, eliberarea terenului si semănatul culturilor neral al partidului. Aceas exterior, au purtat peste vom precupeţi nici un e-
hotare numele întreprin
fort pentru a ne îndeplini
tă propunere reflectă pc
7
? * deplin voinţa întregului derii, al oraşului. Este o- în bune condiţii sarcinile
duble să se desfăşoare in flux continuu! partid şi popor. Conducă raşul în care ne-am năs ce ni se vor încredinţa în
cut, în care ne-am format
continuare.
torul nostru iubit, care, de
aproape două decenii se ca adevăraţi comunişti.
află în fruntea destinelor Pentru că epoca pe care o ADRIAN ŞUTEU
ţării, n-a precupeţit nici trăim asigură toate condi frezor,
un efort pentru progresul ţiile înfloririi personalită secretarul organizaţiei
societăţii româneşti. ţii, în spiritul unui profund U.T.C. nr. 3,
La realizarea sarcinilor umanism revoluţionar, este atelierul mecanic
de plan ale întreprinderii epoca unor înfăptuiri stră al întreprinderii
avem şi noi, tinerii organi lucita şi a unor perspecti ..Marmura" Simeria
Vom veghea consecvent la formarea omului nou
în aceste zile, cînd ecoul rii şi iniţiativei bărbatului este împlinit, duminică de
Hotărîrii plenarei C.C. al uftat în fruntea ţării — îşi duminică, de spectacolele
P.C.R. cu privire la reale relevă cu prisosinţă rolul lor, pentru că acţiunea
gerea tovarăşului Nicolae educativ, rostul său în for „Scena vă aparţine" a de
Ceauşescu, la cel de-al marea conştiinţei înainta venit la noi o realitate ce
XIII-lea Congres, în su te, socialiste a oamenilor însufleţeşte, recreează, e-
prema funcţie de secretar muncii. De cînd se mate ducă. Este un motiv de
general al partidului, face rializează generoasele idei mîndrie pentru toţi cei car-
să vibreze de o intensă ale acestei ample manifes re avem menirea de a ve
bucurie milioane de inimi tări a spiritualităţii româ ghea cu grijă la educarea
şi noi, cei ce lucrăm pe neşti, viaţa politică şi cul- oamenilor muncii, de a sus
tărîmul educaţiei, al for turat-artistică a oraşului ţine prin fapte Hotărîrea
mării omului nou, ne ex nostru a cîştigat noi ca plenarei C.C. al P.C.R. pri
primăm cu profundă sa rate, însoriindu-se fericit vind reînvestirea tovarăşu
La C.A.P. Siraei'ia, secerişul orzului se află in actualitate. tisfacţie deplina aprobare în peisajul citadin al că lui Nicolae Ceauşescu în
faţă de actul de voinţă al rui chip a devenit de ne înalta funcţie de secretar
partidului, al întregului general, văzînd în aceasta
în cele trei cooperative — Se munceşte cu hăr Koroşi Rudolf au balotat recunoscut în anii ce poar
agricole de producţie din nicie şi răspundere, cu gri paiele de pe mai bine de nostru popor. tă emblema „ E p o c a chezăşia succeselor viitoa
comuna Hărău a început jă maximă să nu se piar 10 ha, iar la arat s-a intrat în unităţile economice, Ceauşescu". Formaţiile ar re ale poporului nostru.
şi se desfăşoară cu inten dă nici un bob. Combime- cu trei pluguri. sociale, de învăţămînt şi tistice create în fiecare u- Prof. MARIN STAN
sitate secerişul orzului. rii Gavrilă Cajvan, Iosif cultură din oraşul Brad, nitate economică şi cultu preşedintele Comitetului
Lucrarea a debutat, mai Ţîr şi Pavel Popa şi-au do TRAIAN BONDOR festivalul muncii şi crea rală din oraş desfăşoară orăşenesc de cultură
întîi, la C.A.P. Hărău, unde vedit şi de această dată ţiei „Cîntarea României" — un permanent dialog edu şi educaţie socialistă
în două zile de lucru în priceperea şi măiestria (Continuare in pag. a 3-a} ce poartă amprenta gîndi- cativ, iar sezonul estival Brad
plin — muncindu-se cu profesională. Paralel cu
trei combine — s-a strîns secerişul se munceşte la
recolta de pe 20 din cele eliberarea terenului şi la
35 ha ocupate cu această pregătirea patului germi
cultură. Andrei Dima, in nativ în vederea însămînţă- (3 HQIIiîil-ctitorii mărete
ginerul şef al Unităţii, ne ri'i culturilor duble. Meca
spunea: nizatorii Vasile Varga şi 5)
ACTIVITATEA DE EXPORT DENSUŞ O comună care îşi
calitate * dinamism • eficienţă
poate privi trecutul ... de sus !
Hărnicia colectivului — o deviză Se ajunge la Densuş (din rie vegetală" reprezentată florire a livezii. Producţia dezvolţi, să iubeşti profe
Haţeg) ori „pe Toteşti“, prin 148 ha cultivate inten valorică realizată în 1983 sia de a-4 întreţine şi creş
cale de 15 km, or! „pe U-
77
„convertibilă în calitate, nirea", r educind distanţa la siv, acum 10 ani, cu meri a fost cea mai mare din te". Răminînd în perimetrul
din soiurile Gol den, Star-
judeţ. „Grija faţă de pomii
12 km. Ne-am convins că kinson şi Ionatan. Ne-a e- fructiferi te răsplăteşte din „viului" din cîmp, ni s.-au
promptitudine, diversitate indiferent de itinerariul a- numerat aceste denumiri plin" - ne-a declarat ingi înfăţişat ochilor cele 110
Ies, india podoabă a aşe inginera Georgina Cazacu, nera, Apoi, a adăugat : ha cu pîinea DensuşUlui,
întreprinderea „Vidra" cu care sînt dotate aceste zării, intilnUă in drum o ainu'J care şi-a asumat res „Ca şi fiinţele, toate plan
Orăştie este un nume cu spaţii — se datorează poli constituie livada cu meri a ponsabilitatea pentru des tele au un adjectiv comun, MARIN NEGOIŢĂ
C.A.P. Nu este un simplu
noscut întregii ţări şi, ticii clarvăzătoare şi revo tinul concret al merelor parfumul lor numii vivus.
putem spune — privind luţionare aplicată cu con lat, ci o adevărată „ctito din Densuş de la prima în Trebuie doar să ştii să-l (Continuare în pag. a 3-a)
dinamica exportului său—, secvenţă de tovarăşul
şi peste hotare. Dar, care Nicolae Ceauşescu, secre
este această dinamică ? tar general al partidului,
Iată, volumul exportului pe vlăstarul cel mai de sea
3 ani diferiţi (în mii lei): mă pe care l-a dat poporul
1971 — 31 219, 1975 — român din tulpina sa mi
32 420 şi 1984 — 103 000. lenară. Mă fac ecoul miilor
— Din aceste cifre rezul de muncitori, al comuniş
tă că numai în ultimii 9 tilor din • întreprindere,
ani volumul exportului cu mulţuiriind tovarăşului
produse marca „Favior" a Nicolae Ceauşescu pentru
crescut de peste trei ori. izbînzile la care ne-a con
Cum a foşt posibil acest dus în epoca pa care noi
salt ? am denumit-o, din neţăr
— Anul 1984 — ne-a răs murită dragoste, cu nume
puns tovarăşul ing. Ioan le său, asigurîndu-1 că
Probsdorfer, directorul în Hotărîrea Plendrei C. C.
treprinderii —, ne va per al P.C.R. privind realege
mite, datorită condiţiilor rea sa în funcţia supre
pe care le avem, să ajun mă de secretar general al
gem cu exportul la peste partidului ne-a încălzit
200 000 000 lei, deci aproa inimile de bucurie, s-a
pe dublu faţă de nivelul întîlnit într-un liant de
contractelor şi de peste neclintit cu dorinţa noas
6 ori nivelul de acum tră fierbinte de a-1 avea
9 ani. Vorbind d&spre con mereu în frunte.
diţiile de fabricaţie ale Colectivul întreprinderii
întreprinderii noastre, nu noastre a răspuns întot
putem uite nici o clipă deauna prin fapte de mun
că tot ce avem aici, în că prestigioase sarcinilor
curtea unităţii — halele
noi şi spaţioase de pro B. ROSCARIU
ducţie, atelierele de con
cepţie, utilajele moderna (Continuare în pag. a 3-a)
