Page 22 - Drumul_socialismului_1984_07

Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

în august lumină

In august lumina are gust de cuvînt : In purpură de steag, pe-aî păcii scut. 13,30Tclcj
13,35La 6
Poate fi respirată sub arbori, spre zori, mi nil
Cînd se trezesc fintinile sclipind Iubiri m-au viscolit şi au trecut ; 10,45Săptî
Ca aerul de sub privighetori Sînt unul din bărbaţii tăi, o, ţară ! 17,00Inchi
Iul.
Surisul tău din august, semn ştiut, ““.,00 Telej
In august lumina are gust de pline Mă însoreşte-n miez aprins de vară lor)
10,20 Noi i
Sub secerişul transilvanie, mănos, 19,40Tara
Cînd Streiul din Columnă încă vine Aici, păstrîndu-mi zestrea din cuvînt, flori
Cu limpezimi de doină, maiestuos Viaţa mea şi cintecul, olaltâ, popu
19,55Teîce
Restituire de lumină sînt 20,25Filmi
Exigenţe calitative îngenunchind cu fruntea-n verbul ţării Luminii tale, patrie înaltă ! lui“.
In august scriu poemul ; te sărut —
dioul
Culoare tutelară, a-nvierii EUGEN EVU Bucu
cian
ire noua etapă a festivalului 21,10 Merii
parte
şi cli
22,10 Telej
Faza de masă a celei Fără îndoială, trecerile Anotimpuri în floare Şi trec ploi lor)
de-a V-a ediţii a Fes­ MARGINALII LA TRECE­ în revistă au evidenţiat şi Satele Şi trec brume. 22,25Ia El
tivalului naţional „Cîn- REA ÎN REVISTĂ A FOR­ unele neîmpliniri ca opţiu­ Puncte neodihnite (coloi
tarea României se aflu în MAŢIILOR ARTISTICE DIN ne repertorială şi ţinută Nestinse pridvoare, Satele, , , 23,00tnelii
11
lui.
plină desfăşurare. în ulti­ interpretativă. Ne referim, Ne-ntoarse cărări Fîntîni nesecate Temple de lumină
ma parte a anului de învă- ŞCOLILE GENERALE în special, la unele forma­ De aduceri aminte. Unde părinţii
ţămînt, în întregul judeţ au ţii corale care nu au încă Sărutate de fascinante- m
avut loc treceri în revistă fixat un repertoriu de nserări. Taine ale firii Uită să plece,
ale formaţiilor artistice şi nerale nr. 4 şi 5 Deva, 1 concurs adecvat. Uită să vină.
Crişcior. Sunete dulci începuturi de lume
bucuri
ale interpreţilor individuali Genurile cu cea mai fru­ Montajele literar-muzical- programul
pe unităţi preşcolare, gim­ eoregrafice au. în unele Adunate-n cuvinte, Peste care trec ninsori MIRON ŢIC La ordine,
moasă prezenţă au fost
naziale sau liceale. Ce au montajele literar-muzical- cazuri, o notă acută de tură; 7,00
In întîmp
relevat aceste treceri în coregrafice şi recitalurile hieratic, de excesivă reci­ ££ Viaţa literar- 23 August
tare, utilizînd elementele
revistă? de poezie, fapt explicabil artistice devenite deja ma­ „Patruzeci de raze presei ; 8;
•liilor; 9,00
O primă remarcă se şi prin audienţa lor. dar nieră (fluturare de eşarfe, Versuri EUGEN BURZA Muzica ŞTEFAN RĂDUT 9.05 Audie
cuvine orientării reperto­ şi prin cerinţele politice aplauze consonantice cu artistică Buletin dc
riale a formaţiilor si inter- ale etapei. mărşăluirea ete.), fapt ce vista Uter
Orchestra
• Lansare de carie. Li­ Iară „Criş
impune, o nouă viziune de 11.00 Bulei
interpretare scenică. Şi dJtaesic. brăria „Mihai Eminescu" Un univei
din Deva a găzduit lansa­
mai este ceva : genul „bri- fc=£=p=*= h k = P = = *..... rea noului volum al lui dan; 12,00
12.05 Atlas
'găzi artistice" este încă 3S —s, Vinieiu Gafiţa „Sînteţi oas­ Din como;
O
sărac reprezentat, avînd în peţii mei", prezentat de 13.00 De 1
Meridian i
vedere posibilităţile de scriitorul Gligor Haşa. Ma­ tiu de ştir
preţilor, - care, valorifieînd Trecerile în revistă — realizare şi eficacitatea u- Jfetd HH M p i=M r=H N p F=b nifestarea, desfăşurată în muzică po;
—8
tin de ştii
emulaţia politică a anului mai cu seamă la nivelul nor astfel de formaţii în < = * = 4 bJ prezenţa autorului, s-a scop socia
jubibar 1984. anul sărbă­ municipiului Petroşani — majoritatea unităţilor şco­ Orele seri
politică in
toririi a 40 de ani de la au remarcat şi o creatoare lare. Sînt încă puţine for­ transformat într-o caldă tională:
marele act istoric din Au­ maţii de teatru, în schimb întâlnire a scriitorului cu formaţii, i
gust 1944 şi al celui de-al competitivitate între oraşe abundă prezenta recitatori­ publicul tînăr. Au fost f 'turnai;
ţ. ★ L
XlII-lea Congres al parti­ şi chiar între unităţile de lor, cu repertorii adesea acordate autografe. JRadic
dului, au dat substanţă, învăţămînt din aceeaşi lo­ neadecvate şi cu tonalităţi Iti î-ral-tă cîn - tec cu su-fle-tul se-nin zică de d
mesaj patriotic cu încărcă­ calitate. -b -b - • Teatrul „Ţăndărică" al tin de ştir
stop muzi
tură emoţională multor A impresionat pe toată interpretative mimînd adul­
genuri artistice. durata acestor spectacole ţii. ceea ce denotă o slabă Casei de cultură din Hu­
Apreciabilă este calita­ prezenţa de ţinută a şco­ îndrumare în această di­ S ă fii mat fru-moa şă în a - nit ca — re vw. nedoara a susţinut două ci*
tea unitară a spectacole­ lilor cu program supli­ recţie. Formaţiile coregra­ t REFRBH spectacole cu piesele pen­
lor, intenţia de scenarizare mentar de muzică, forma­ fice — dans nou cu temă tru copii „Ridichea uria­
a acestora, ceea ce a per­ ţiile şoimilor patriei, pre­ şi dans modern — utili­ şă" şi „Ţapul, lupul şi DEVA : ;
mis evitarea unor discre­ cum şi unele case ale pio­ zează prevalent melodii din Ja-ra mea frumoa să, scumpăRo-mă-n-e vulpea" în regia Elenei dragoste c
e
Stejar,
panţe interpretative, ca şi nierilor şi şoimilor pa­ repertorii străine, foarte Bărboni şi Madinei Ioniţă. (Arta); Ht
panică,
prezenţa claselor I—VIII triei (Deva, Petroşani, Lu- ritmice, e adevărat, dar Spectacolele — de o alea­ sala A) ; '
— în ideea posibilei parti­ neadecvate mesajului pe — III (I
peni. Brad). oare vor să-l transmită. să ţinută artistică — s-au
cipări a aceloraşi formaţii De o calitate relevantă Zică ce vc
Cartierul (■
şi interpreţi în fazele supe­ • Puţine sînt ansamblurile * bucurat de un binemeritat PETROŞAl
a fost spectacolul prezen­ folclorice şi colectivele succes.
(I»
rioare ale festivalului, pre­ de obiceiuri populare care Noorle şp
dolarii
cum şi â evitării supra­ tat de Şcoala generală nr. «J r—*■... • Simpozion. întreprin­ rea); Atcn
încărcării elevilor din cla­ 7 Deva — cu tot profilul să prezinte specificul etno­ » ** /• ' ierabrie) ;T
(Cultural);
sele. terminale. . special al unităţii — prin grafie al judeţului, şi doar derea cinematografică ju­ gul (Lucit
în actuala ediţie ni s-a diversitate tematică şi in­ este recunoscută varietatea deţeană a organizat, la Povestea *
relevat pregnant diversita­ terpretativă, prin angaja­ şi bogăţia tematică, frumu­ Lupeni, simpozionul cu rul); AN»
tea formaţiilor, excluderea rea tuturor elas&lor la ac­ seţea inedită a zonelor Pd- fru zeci de ra ze, pa-tru-zeci de sie-te. tema „Copilărie, adoles­ neobişnuiţi
URICANI!
specializării unor şcoli în- hunedorene. cenţă, maturitate", inspirat străbunica
tul ai’tistie, la realizarea BRAD :
tr-un. anume gen artistic. Sigur, observaţiile pot realizat pe marginea fil­
dară
Semnificativ ne apare ge­ dezideratului educaţiei es­ fi detaliate, mai eu seamă mului „Prea cald pentru F (St
:
tetice (montaj literar-mu-
niu „estrada pionierească", în ce priveşte relaţia in- Să-ţi fie cununa împletită-n spice luna mai". Au colaborat, I ’/ „ (I
abordat de această dată şi zical. grup vocal, brigadă terpretare-creaţie. Dar des­ Puse peste fruntea-ţi, de braţe voinice V Z -loo
GEOAGIU-
de alte unităţi de invăţă- artistică, dansuri populare pre aceasta cu alt prilej. De flăcăi -şi fete cu suflet candid la reuşita manifestării, dumneavo:
(Ci
bai 7
mînt decît cele cu care şi moderne, recitatori, so­ Ţară în lumină, lumină de partid. prof. Mar ia Crişan şi prof. ră) ; HZ
ne-am obişnuit: şcolile ge- lişti, gimnastică artistică). Prof. IOAN F1LIP Emilia Mita. giul (Daci;
mul Şoim;
I-II : CAI
lanjen s
VINICIU GAFIŢA asemenea, din universul pentru copii. „Surprinse", delungată, un frate mai Povestea acestei copro­ de culturi
infantil, avînd însă drept „Ospeţe", „Schimbarea" mic (Raphael Gandia) ducţii hispano-argentinie- facerea Pi
ILIA ; Gr
// cadru de desfăşurare a şi alte povestiri părăsesc traversează oceanul — ne are — precum se vede
Sînteţi oaspeţii mei relatarea subiectivă a fap­ plecînd din Spania spre — tot felul de ingrediente
rr evenimentelor, mediul ci­
tadin. telor, pentru a dezvălui Argentina — ca să-şi gă­ atractive, plus un final
Zestrea literaturii pen­ tenticitatea retrăirilor şi „O zi din viaţa lui crîmpeie din viaţa unor sească fratele mai mare, înduioşător pe potrivă. UkS
tru copii a sporit prin prin emoţia cu care um­ Făt-Frumos cel mic", re- personaje — copii cu as­ Miguel, pe care-1 ştia Peste toate tronînd o voce
apariţia, la Editura Ion plu inima autorului un curgînd la unfrle proce­ piraţii care pot deveni muzician de succes. Lui neobişnuită : vocea de aur Numere!
Creangă. a volumului plus de candoare şi de dee specifice basmului realitate. îi datora întreţinerea la a lui Raphael. Se remar­ gerca din
Extr. I :
„Sînteţi oaspeţii mei" al ingenuitate. Este evoca­ (personificarea, numele Scriitorul este un fin şcoală, pregătirea şi for­ că. de asemenea, actorul 37, 35, 11,
scriitorului Vinieiu Gafi- tă lumea celor mari. cu personajului principal), observator, neocolind a- marea lui ca interpret Ignacio Quiros. care in­ Extr. a )
ţa, cunoscut cititorilor complexitatea probleme­ precum şi la o subtilă şi devărul şi găsind expre­ vocal. Miguel e de ne­ terpretează cu convingere 1, 76, 71,
prin numeroase lucrări lor care-i făceau răspun­ fină ironie, este o bună sia şi situaţia exactă care găsit. De ani de zile nu-1 şi har o partitură inte­ Fond to
dedicate vîrstelor mici. zători de existenţa copii­ lecţie de morală practică să comunice acest adevăr. mai văzuse nimeni. Pînă resantă : rolul lui Miguel. 845 627 lei,
dintre care amintim lor. dar, mai ales. a celor Prof. MARIA TOMA la finele filmului (iată, Şi în momentele cînd lei report
„Şoaptele pămîntului". care-şi formau • primele atît pentru părinţi cit şi avem şi suspense !). nu personajele nu eîntă. fil­
„întîmplările Marianei", impresii, iniţiindu-se în ni se va spune de ce. mul găseşte obişnuitele
„Alfabetul năzdrăvan". nebănuitele trepte care (Miguel, blazat din cauza modalităţi de a fi „mu­
Structurată în două urmau să le parcurgă insatisfacţiilor profesio­ zical". Chiar şi priveliş­
părţi („Amintiri" şi „Po­ („ A fost odată", „Ci­ nale şi a alcoolului, a- tile oraşului — exterioa­ Timpul
vestiri"', cartea reînvie, reşele" ). junsese la închisoare). La rele filmate la Buenos azi, 7 inii
eu justificată emoţie, co­ Cu mare încărcătură el acasă găseşte doar pe Aires, de o frumuseţe set. îenţin
CC.A-S pei
pilăria, limanul mereu emoţională face autorul n Bianca, secretara şi iubi­ plastică remarcabilă fl schimb;
tentant al reveriilor, pur- investigarea complexă^ a Zică ce vor zice ta lui. în timpul pe care-1 sînt „comentate" şi sus­ noros. Vo
cale şi at
tîndu-ne. apoi. în lumea realităţii satului copilă­ // petrec împreună în lungi ţinute de partituri execu­ însoţite p<
mirifică a povestirilor atît riei "în amintiri ca „Mă­ Filmul ne aminteşte de fermecătorul Raphael plimbări prin oraş şi prin tate orchestral, menite descărcări
de dragi „vîrstei între­ seaua", „Nici măcar cu de o altă peliculă de suc­ — aflat, atunci în mare împrejurimi, Raphael se să dea peliculei marca va sufla
bărilor". gîndul", „Bocancii". Alt­ ces — beneficiind de pres­ vogă. apropie de Bianca, între de „muzical". cu intensi
pînă la 55
Scriindu-şi cu sensibili­ fel. strecoară reflecţii taţia mai mult decît ono­ Film muzical — po­ ei înfiripîndu-se o fru­ Creaţie a regizorului torul norc
moasă poveste de dra­
tate şi har „amintirile", asupra vremurilor grele, rabilă a aceluiaşi eîntă- vestea dragostei şi sacri­ goste. Dar misterul se Mario Camus, pe un sce­ le minime
între 7 şi
scriitorul înşiră, parcă, muncii („hîrleţul în mina reţ Raphe Raphael şi ficiului unui tînăr cîntă- va risipi curînd. Aflînd nariu semnat Antonio cele maxii
pe un imaginar fir „boa­ lui săpa singur"), a izvo­ datînd aproximativ din reţ pentru fratele său, Gala şi Miguel Rubio, grade, loc
Local se
bei® de mărgăritar," ale rului fericirii eroului, a aceeaşi perioadă, deceniul compozitor şi pianist ta­ adevărul, înţelegînd sufe­ producţia se înscrie eu tă dimine;
celei mai frumoase şi faptului că trebuie „să şapte — „Cînd tu nu lentat, pe care vrea să-l rinţa lui Miguel, Raphael onorabilitate' în linia pe­
sacrifică
îşi
dragostea
inocente etape din exis­ fii rău ca să fii bun", eşti". salveze de la o existen­ liculelor de gen agreabile, La mun
cu cerul
tenta sa. într-un ton cald. a vieţii de elev. a felului „Zică ce vor zice" — ţă ratată. Vă oferim cî- pentru tînăra femeie — cu o mare aderenţă la Vor că dec
renunţînd la ea în fa­
confesiv. în care seria Sadoveanu. titlul deci. e traducerea teva detalii ale acţiunii. public. de ploaie
întîmplări nesemnifica­ Povestirile'din partea a cuvînt cu cuvînt a unui voarea fratelui, pe care-1 VERONICA PALADE cârcări ele
tive dobîndesc. prin au­ doua sînt inspirate, de refren cîntat cu patimă După o despărţire în­ îndeamnă s-o recîştige. prezenta i.
la 60 lrm/<