Page 23 - Drumul_socialismului_1984_07

O • SÎMBĂTÂ, 7 IULIE 1984 Pag. 3

Hărnicia colectivului - o deviză „convertibilă”

/IZIUNE d e n s u ş O comună care îşi poate
in calitate, promptitudine, diversitate
privi trecutul... de sus !
l tle silptii-
rţial color)
a politică (Urmare din pag. 1) deal, numit astăzi „Şe- Am intilnii semnul seni. (Urmare din pag. 1)
a programu- ciplinate. Magdalena Reitz, bileşte destinaţia pieilor
suri", pe care locuitorii l-au nulul (deci, al noului!) pe Maria I-Ierman, Raveca după model, mărime şi
1 (parjia’ co- deocamdată legănată sub părăsit (din motive pierdute chipul oamenilor: Marinca Vulpe, Ida Bercea şi Maria culoare, dirijîndu-le în
ipiii noştri soare în spice grele, pe ca­ în pulberea vremii), mu- VasiJonj şi Leoniţa lorgoni I-Ianca sînt doar cîteva mod corespunzător către
a meleag en re oamenii satului le ascul­ tîndu-şi casele ceva mai (aflate in cîmp la strînsul formulate de secretarul ge­ dintre ele. Calitatea ope­
lor). Melodii tă zilnic cu atenţie, aştep- jos Aşa că ei au venit baloţilor), loan Cmioi şi neral al partidului privind raţiilor executate la croit o secţie sau alta".
lopertia 11 nd acel sunet curat, de aici „de sus“ întemeind Ida llion (îngrijitori) ; la tî- dezvoltarea continuă a sau cusut este ireproşa­ „Cît priveşte atelierul de
ecretul eifru- aur, pentru a le muta în satul Densuş. S-a intîmplat nărul inginer Nicolae Boşo- schimburilor comerciale, bilă". Secţia huse, condusă creaţie — ne-a relatat,
tlucţie a stu- hambare. In „Luncă“, Au- aceasta cu multe secole în rogan, şeful fermei zooteh­ extinderea colaborării şi de maistrul Paraschiva şeful atelierului, ing. Ma­
•inematografic urmă (denumirea aşezării nice (cele 568 vaci şi 864
. Regia Lu- retian Cazaca, inginerul şef apare in documente numai cooperării în producţie. Golea, are, la rîndul său, riana Ştefan, conducerea
atu. Prima al cooperativei, ne-a măr­ de oi sînt, orice s-or spu­ Ne-am lărgit de la un an o mulţime de femei har­ întreprinderii i-a acordat
turisit: „Am terminat acum din anul 1360), deoarece ne, un prilej de bucurie
dc umorului e dovedit că biserica-mo- perpetuă), la profesoara la altul pieţele de desfa­ nice : Tudoriţa Poştei, Ana un spaţiu de producţie
ilui (color) 0 oră recoltatul orzului de nument istoric are în zidu­ cere pe toate relaţiile, atît Stoica, Aurelia Meteşan şi propriu, fapt ce imprimă
1 (parţial co- pe cele 20 ha care le a- de biologie Amalia Predoni în ţări socialiste cît şi pe altele. Cu modestie, mun­
vem. După cum vedeţi, rile sale lespezi şi frag­ (spirit viu al învăţăturii a- acestei activităţi şi un ca­
I melodiilor tractoarele întorc deja braz­ mente de statui romane plicate pe lotul şcolii de devize convertibile, în citoarea Maria Roşu, de la racter de cercetare".
da sub care vom semăna care au atras atenţia că­ circa 2 ha, în mica fermă primul rînd prin atinge­ croit, spunea : „Ne dăm si­ In volumul produselor
a programu- lătorilor încă de acum 200 de iepuri, viermi de măta­
porumb şi floarea-soarelui rea ynor parametri caii- linţa să confecţionăm pro­ exportate de întreprinderea
pentru siloz. în prezent, de ani. „Alături de istoria se ele.), ia învăţătoarea O- tativi mondiali şi, apoi, duse de calitate. Dar, pen­ „Vidra", 95 la sută îl con­
obiectivul nr. 1 care ne stă sa veche - ne spunea to­ Umpia Udilă (sibiancă get- prin onorarea promptă, tru export, cele mai im­ stituie hainele de velur,
în faţă este Plinea. Aşa varăşa Teodora Trancă, vi­ beget, de cinci ' generaţii, chiar în devans, a con­ portante sînt secţia de pre­ iar restul husele auto şi
cum ne cere secretarul ge­ cepreşedinte al biroului e- care a ales scitul Densuş tractelor de export. La lucrare piei de ovine şi a- mănuşile dc velur. Gama
neral al partidului, vrem xecutiv al consiliului popu­ ca pe un destin definitiv sortimentală pentru export
I: 6,00 Radlo- lar — satul nostru şi-a clă­ al profesiei), Io Antonia acestea se adaugă diversi­ telierul de creaţie. Ele ne
nineţii ; 6,30 ca piinea şi tot ce recol­ dit în cei 40 de ani de Farcaş, subofiţer la postul tatea modelelor expediate dau şi concepţia produ­ cuprinde intre 600—800
ci în agricul- tăm în 1984 să întreacă
iiojurnal; 7,30 orice recoltă anterioară". libertate o istorie nouă, bo­ de miliţie (motiv: aici sînt beneficiarilor externi. selor şi semifabricatele". modele. Secţia din Hune­
ca zilei dc - De la ce „cotă" afi gată in realizări, îndeosebi oameni paşnici, cu care se Am străbătut împreună Cum am aflat — în secţia doara, condusă de ing.
8,00 Revista de cind sîntem conduşi poate munci!), Io contabi­ Bia Heger — alături de
:urierul mclo- pornit în ascensiune ? cu tovarăşul Emil Romcea, condusă de maistrul Ilie
lctin de ştiri; — Acum zece ani recol­ de t o v a r ă ş u l Nicolae lul lanăş Bogdan („în 20 directorul adjunct al între­ I-Ier — muncitori ca Ma­ numărul mare de personal
radio; 10,00 tam în mod curent circa Ceauşescu, cel mai iubit de ani de ev socialist, bu­ (peste 800) şi dc volumul
iri ; 10,03 Re- fiu al poporului român. getul comunei a crescut de prinderii, secţiile de pro­ ria Dreptate, Emilia Mar-
radio ; 10,40 1 400 kg de griu la hec­ ducţie pentru export. Două ton, Petroi Geza, Emil producţiei — începînd din
muzică popu- tar. in 1983 am a [un- la S-ou construit la şcoală noi 4 ori") şi la toţi oamenii 1984 adaugă tendinţei sale
“ din Oradea; 2 600 kg, iar in acest an săli de clasă, cămine cul­ pe care i-am putut intîlnl secţii sînt profilate pen­ Pipili şi Ludovica Bogdan
de ştiri; 11,05 turale în satele comunei, intr-o singură zi la Densuş. tru executarea confecţiilor realizează numai semifa­ de a căpăta statut de
ntr-un ghioz- putem atinge 2 800 kg, a- cose mari, unele şi cu două destinate exportului. Mais­ bricate de calitate pentru fabrică, încă un argu­
letin dc ştiri; dică dublul Iul 1974, >cînd Tot ce-am văzut, lucruri şi
iltural; 12,33 am devenit locuitor al Den- nivele, au apărut unităţi oameni, poartă amprenta trul Viorica Micu, şefa întreaga producţie. „Apoi. ment : export în devize
folclorului ; economice de agricultură secţiei velur. afirma :
1 la 3 ; 13.00 suşului. Drumul către pro­ noului - în substanţă (cu­ există lin nucleu de dis­ convertibile. Există deja
■ ; 16,00 Bule- ducţiile mari n-a lost uşor. De lingă soclul ce poar­ rent electric, asfalt, peste „Avem muncitoare bine pecerat — sublinia direc­ comenzi ferme pentru
6,03 Solişti de Cunoştinţele din manuale­ tă bustul lui Ovid Densu- pregătite profesional, dis­ torul adjunct — caro sta­ cîteva mii dc articole.
TA; 17,00 Bu>e- sianu (1873—1938) — ai că­ 500 televizoare, cinemato­
17,05 Calcido- le de agronomie mi-au fost grafe, 147 autoturisme, com­
tăţencsc: 18,00 înzecite, pot spune, prin rui părinţi sînt originari din plexe comerciale) sau în
* Săptămîna lecţiile primite de la să­ Densuş — am văzut clădi­
lă şi interna- teni, care nu numai că au rea zveltă a noului dispen­ fizionomii■" (seninul ome­ late în articol au fost
i • Muzică, m- nesc !). Iotă, de ce viaţa discutate cu reprezentan­
ieă; 20,00 Ra- acumulat ştiinţa pămîntu- sar uman unde lucrează fa­
Seară Itu- lui, dar au şi verificat-o milia medicilor Maria şi statornicită în cei 40 de ţii întreprinderii comer­
ngesti.' ... ; printr-o practică seculară, Emil Crişan. Se asigură ani de libertate la Densuş ciale de stat mărfuri in­
nai; 2 ,vlu-
; 23,00 Bule- de chd au prins rădăcini prin asistenţa medicală a- ar putea fi numită simplu dustriale Hunedoara. Ca
‘3,30—6,00 Non pe aceste meleaguri. cordată la dispensar nu „Viaţa nouă" — asemeni Oficiul judeţean de difu­ lîrzierii difuzării ziarului urmare, s-a luat măsura
lată-ne, deci, ajunşi la numai sănătatea oamenilor, unei reviste întemeiată toc­ zarea presei din cadrul din data de 22 aprilie a.c. să fie schimbat progra­
densuşeni şi la istoria' lor. ci şi un... zîmbet frumos, mai de fiul acestor melea­ Direcţiei judeţene de poştă în municipiul Hunedoara, mul unităţii de desfacere
De unde au venit şi, mai Maria Crişan fiind medic guri, Ovid Densuşlanu — iar şi telecomunicaţii Hune­ rezultă că aceasta s-a
ales, de cînd ? O ten tati­ stomatolog. Ne este nece­ în faţa oricărei înfăptuiri a doara—Deva, mergînd pe datorat defectării cursei a presei din autogară, iar
vă de monografie a lui Va- obştei se poate rosti tot urmele articolului „Ziarul poştale auto, atît la ple­ în zilele liliere şl conce­
slle Udilă, gospodarul de sar azi, mai mult ca ari­ „de azi" nu se poate vinde... dii ale lucrătorilor să fie
ntori rănit din cind, acest zîmbet metafo­ titlul unei tipărituri (din care, care a întîrziat cu
iaţă (Patria); la casa cu nr. 33 - care anul 1770, descoperită la mîine", apărut în 18 mai peste două ore, cît şi pe asigurată vînzarea presei
>staă urgenţă este şi ghid pentru monu­ ric, ca pentru o efigie a
CIOARA: Fără mentul istoric din localita­ noului instalat definitiv la Densuş), format diotr-un a.c., constată şi ne răs­ traseu în localitatea prin unităţile din ime­
rog (Modern, te — emite ideea unui mic casa Iul, numită Densuş. singur cuvint: straşnic 1 punde : Cristur. diata apropiere a chioşcu­
ala curajului
*n, sala B); „Cercetînd cauzele în- Toate aspectele semna­ rilor de ziare".
ice (Flacăra);
liei (Arta) ;
■ Domnişoara
8) 5 Artista,
Jelenil (Uni- Semifinalele — punctul culminant al turneului
a gafe (7 No- CAMPANIA AGRICOLĂ' DE VARĂ
?EN1: Ringul * WkV ' "• • • • ■ •••-•
ÎLCAN: Rin­ Deşi multe meciuri din zgomotos, mai entuziast chiar Oricum, meciul de la Marsi­ tism datorat marilor-' ratări
ul); LONEA: turneul final al Campiona­ decît pe Parc des Princes lia — „Teribil pentru car­ ale danezilor, sau deosebi­
orlKor (Mlnc- telor intervenţii ale portaru­
SA : Capcana Secerişul, eliberarea terenului tului european s-au situat — cum aveom să ne dăm diaci" sau „Fantastica re­
lluncitoresc) ; la un nivel tehnic, calitativ seama după finală. Cei montare", cum titra articolele lui Arconadav Nici prelun­
IO, aterizează şi spectacular ridicat, mo­ 56 468 de spectatori plăti­ a doua zi ziarul „Le Meri­ girile n-au depăşit această
( R e t e z a t ) ; şi semănatul culturilor duble tori, care au totalizat înca­ dional Dimanche" —, rămîne caracteristică şi abio- lovi­
afacere mur-. mentul de vîrf l-au consti­ ?
a roşiei ; o- (Urmare din pag. 1) La Cooperativa agricolă tuit semifinalele. La Marsilia sări de 4 090 840 franci — marea finală, punctul culmi­ turile de la 11 metri au
lecretuf iul şi Lyon s-au desfăşurat cele dublu record, de spectatori nant al lui EURO ’84. trimis Spania tn faţa Fran­
ia) : j G Uo- din Banpotoc, din cele 50 mai disputate şi dramatice şi încasări, al stadionului — Sărbătorirea succesului co­ ţei. Ratarea uimitoare a
(FR ,a) ; de ha cultivate cu orz. au meciuri : Franţa — Portuga­ şi cei 1 620 de ziarişti şi coşului galic nu s-a oprit unuia dintre cei mai buni
1 : Scuzaţi, fost recoltate pînă în pre­
3 vedeţi fot- La Cooperativa agricolă zent 20 de ha. Combinerii lia şi Spania — Danemarca. oficiali parcă au presimţit toată noaptea la Marsilia... jucători danezi, Elkjaer Lar-
de cultu- La Marsilia — ţara soa­ că vor asista la cel mai mare Duminica, după o plajă sen, a confirmat că depar­
3 : Naufra- de producţie din- Bîrsău Cornel Magda, Octavian relui şi zîmbetului lui Fer- meci al turneului EURO ’84 ! la Medi.terana, ne îndrep­ tajarea prin penaltiuri aduce
BRAZI: Nea- secerişul orzului a început Sava şi Gheorghe Cornea cu jocul de... table, unde
tilor — seriile- j luni după amiază, cînd în au lucrat cu ’-ăspundere nandel, cel mai mare port A fost un meci între agonie tăm spre Lyon, la a doua
Omul pă- 1 francez şi al treilea din Eu­ şi extaz, dar sublim prin ca­ semifinală, Spania—Danemar­ zarul, decide, şi nu fotba­
îtoarce (Casa tarlaua „Jugăre" au intrat la seceriş. Recolta obţinu­ ropa —, ajungem de la Paris lul practicat.
SIMBRIA: A- în lan şase combine Trei tă a fost expediată spre cu T.G.V. (tren de mare vil Dar, cu această ratare s-a
(Mureşul) ; au fost aduse de la C.A.P. baza de preluare cu ma­ teză — 275 km/oră), pe lun­
*i (Lumina). Hărău. Celelalte trei au ximum de grijă să nu se gul văii Rhonului, în peste calificat Spania şi cronica­
rul nu-şi poate reprima gîn-
venit de la C.A.P. Leşnic, r'sipească nimic. în urma 3 ore... Oraşul, scăldat în duil că prezenţa ei — egala
la volanul acestora aflîn- combinelor au intrat în soare şi bătut puternic de noastră în întâlnirea direc­
du-se Aurel Cătălin. Gheor- funcţiune presele conduse Mistral, este dominat de tă — mai . atenuează din
de mecanizatorii loan Cîzu
ghe Rusu şi Lucian Bo- colina de 162 m faţă de ni­ insatisfacţiile pricinuite de
«trase la tra- şi loan Moldovan, Mircea velul Mediteranei, pe care se
iulie 1984 : bar. Intr-o jumătate de zi Onea, inginerul şef al coo­ JURNAL EURO ’84 (I!) prestaţia echipei române.
68, 56, 64, 57, s-a strîns recolta de pe 14 perativei agricole din Ban­ află bazilica Notre Dame Gîndul iniţial că în ori­
ha din cele 40 ce le are potoc, care coordonează de la Garde, în stil romano- care dintre semifinale putea
: 3, 38, GG, 77, bizantin. De aici, deşi mai litatea fotbalului, în care ca, fără a bănui măcar juca şi România nu mai este
ÎS. ocupate cu orz unitatea a- îndeaproape lucrările, apre­ îndepărtată decît de la ma­ n-au existat pase greşite, ci că şi aici dramatismul des­ atât de persistent şi acum
■de cîştiguri : gricolă din Bîrsău. Toată cia că secerişul merge bi­ lul mării, mica insulă albă numai acţiuni ofensive de prinderii finalistei va costa
1 care 163 974 recolta obţinută a fost ne şi sînt asigurate toate cu castelul D’lf se apropie ne-am fi mulţumit cu ceva
categoria I. mare viteză, construite cu nu numai prelungiri, ci şi mai mult în grupă, căci din
predată la baza de recep­ condiţiile pentru ca recol­ cu ajutorul unei lunete ce toate mijloacele : pase de penaltiuri. Cel mai... fran­ meciurile de la Marsilia —
agBMHigjggB ţie. De remarcat că la bu­ ta de orz .să se strîngă cît funcţionează, pentru 2 franci, pe extreme, reluări precise cez oraş al Franţei, Lyon, cel mai apropia* la o adică
na desfăşurare a secerişu­ mai repede şi să se treacă 3 minute. Privind insula cu capul sau din voleu, întemeiat pe colina Fouvriere, de echipa noastră — şi Lyon
esswjwoaasBSSS lui îşi aduce contribuţia la eliberarea terenului şi şi castelul, gîndul zboară la pătrunderi individuale, ac­ se distinge prin armonia din­ cu greu am fi scăpat. Au
şi Exploatarea, minieră Co- însămînţarea culturilor du­ contele de Monte Cristo... ţiuni colective cu şarje ofen­ tre vechi şi nou şi impre­ fost meciuri de ofensivă sus­
OaOil pentru
184: Vremea randa-Certej — unitate ce ble. în legătură cu desfă­ Nici gîndul şi nici pito­ sive în 4, 5 şi 6 oameni, sionează prin... fluxul conti­ ţinută. totală şi nu ştim cum
>ce pr tru a- patronează C.A.P. Bîrsău şurarea lucrărilor, . loan rescul vechiului port, cu mii ca emoţii la fiecare fază, ia nuu al automobilelor croind am fi rezistat... Spiritul tur­
dă. C‘st „l va Dîmpu, secretarul comite­ de ambarcaţiuni la cheiuri, fiecare poartă, pigmentate şi coborînd colina pe stră­ neului EURO '84 n-a fost
, mal mult — care a asigurat trei mij­ nu obturează însă interesul şi de evoluţia scorului : duţe late cît o maşină. Im­ pe placul jucătorilor noştri,
idea ploi lo- loace pentru transportul tului comunal de partid,
e- de ploaie primarul comunei Hărău, faţă de meciul ce va avea Domergue 1—0 în min. 25 ; presionează şi mai mult prin a fost ceva nou pentru ei,
ocuri şi de recoltei. Luni au intrat în. loc peste puţin timp pe Jordao 1—1 (min. 74); Jordao curăţenia lui, comparativă pentru antrenor, care ne-a
otrice. Vîntul lucru şi presele de balotat? ne-a spus ; 2—1 (min. 97) ; Domergue cu a Parisului, prin elegan­
la moderat, — S-a lucrat bine pînă stadionul „Velodrome" — a surprins. De aceea, credem
ri locale de dar nu s-au eliberat de cărui pistă de ciclism a fost 2—2 (min. 115!); Platini 3—2 ţa femeilor şi chiar a băr­ că dacă mai realizam încă
i/oră din sec- paie decît trei hectare. acum la seceriş, dar s-ar acoperită cu tribune şi (min. 119 ! !). baţilor, eleganţă contrastînd un punct în grupă era des­
Temperaturi- putea munci şi mai orga­ peluze pentru mărirea capa­ tul, echipa noastră aflîn-
>r fi cuprinse — Ploile din ultimele nizat. Biroul comitetului O cursă de urmărire în cu moda „fiecare umblă
grade, iar zile au întîrziat secerişul cităţii, de la 45 000 la 56 300 care au excelat Domergue îmbrăcat cum vrea", din me­ du-se, acolo, desigur meri­
Intre 18 şi 23 orzului — ne spunea To­ comunal şi consiliul popu­ şi, la nevoie 60 000 locuri. şi Jordao, cîştigată de fran­ tropolă, sau mai ales cu tat, prin eforturi deosebite,
mai ridicate, Stadionul e un vulcan. în locul Italiei, Suediei, sau
produce cea- nta Lenghel, inginerul şef lar vor acţiona pentru cezi datorită... adversarilor oribila modă „punk".
al cooperativei. Sîntem micşorarea decalajului din­ Apropierea echipei Franţei lor, cărora nu le-a trecut Meciul de pe „Stade Ger- Cehoslovaciei, ceea ce a
vremo rece, însă pregătiţi ca iniediat tre seceriş, eliberarea te­ de prima sa finală conti­ nici un moment prin cap, land" a fost dramatic, spec­ însemnat foarte mult. Dar
mult noros. ce vremea se va ameliora renului, pregătirea patului nentală, corolar al activi­ cînd se aflau în faţa unei de acolo, din grupă în sus,
loi şi averse tăţii selecţionerului Michel finale pe care ar fi meritat-o taculos doar din acest punct desfăsurareo turneului, va­
oţite dc des- să reluăm lucrarea pe care germinativ şi semănat — Hidalgo, urmaşul lui Ştefan loarea echipelor au demon­
ce. Vîntul va o vom încheia în maximum în aşa fel îneît aceste lu­ Covaci la conducerea echi­ (şi ei, ca şi francezii şi de vedere, pentru că nu a
nsificărl pînă spaniolii), să închidă jocul avut calitatea prestaţiilor din strat niveluri net .sup’"<~are.
din nord. o zi şi jumătate de lucru crări să se desfăşoare în pei cocoşului galic, este K
în plin. ritm mai rapid. salutată Io Mcrstlla mai pentru păstrarea avantajului. cel de la Marsilia. Drama­ NICOLAE STANCIU