Page 25 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 25
UNANIMĂ APROBARE, DEPLINA SATISFACŢIE fAŢĂ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
DE HOTĂRjREA PLENAREI C.C. AL P.C.R. PRIVIND
REALEGEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
ÎN FUNCŢIA SUPREMĂ
M M U S M i n DE SECRETAR GENERAL ĂL PARTIDULUI
Profundă recunoştinţă şi preţuire pentru conducătorul iubit
Ilotărlrea plenarei C.C. de maşini. Industria socia cu toate condiţiile nefavo
•al P.C.R. privind realege listă ne-a sprijinit cit pro rabile ale acestui an, fru
rea, . tovarăşului Nicolae duse chimice, erbi-cide ş.a. moase şi promit producţii
Ceauşescu, la Congresul al Noua revoluţie agrară — agricole record.
XIII-lea, în funcţia supre iniţiată de tovarăşul Nicolae Pentru tot ce s-a înfăp
mă de secretar general al Ceauşescu, proces profund tuit în România — în in
partidului a stîrnit în ini şi multilateral — îşi ara dustrie, agricultură, în ce
mile şi conştiinţele comu tă roadele în producţiile lelalte domenii ale vieţii
economico şi sociale — sîn-
Costurile de producţie — niştilor din comuna Gura- tot mai mari ce le obţinem tem profund recunoscă
la hectar. Traducând în
sada deplină şi unanimă
aprobare. viaţă orientările şi indica tori tovarăşului Nicolae
în anii ce s-au scurs de
barometru al eficienţei economice la cel de-al- I-X-lsa Con ţiile secretarului general Ceauşescu, care conduce
al partidului, preşedintele
cu înţelepciune naţiunea
gres al P.C.R., de cînd în Republicii, cooperatorii şi noastră pe drumul socie
O analiză recentă, efec doar trei repere de strung lelor — cu o tehnologie de fruntea partidului şi sta mecanizatorii ce muncesc tăţii socialiste multilateral
tuată de consiliul oameni care au „slăbit" ca ur debitare modernizată — tului se află t o v a r ă ş u l la C.A.P. Gurasada se dezvoltate şi al comunis
lor muncii de la I. M. mare a aplicării metodelor contribuţia lor va spori. Nicolae Ceauşescu — cel preocupă de sporirea rod mului. Cu sentimente de
Orii ştie, a reliefat că - pe propuse de oameni: batiu, „Va existe posibilitatea — mai iubit fiu al poporului niciei pământului, de creş neţărmurită dragoste şi
perioada care a trecut din de Ia 203 leg la 181 leg, sublinia tovarăşa ing. Ana nostru, revoluţionar înflă terea producţiei vegetale preţuire pentru activitatea
190-!. la costurile totale carcasa, de Ia 380 Ia 345 Braia, din compartimen cărat, conducător cuteză şi animaliere. în cursul a- ce o desfăşoară în fruntea
de producţie planificate leg, iar placa bază a ajuns tul proiectare — ca fie tor — România a parcurs cestui an agricol, în uni partidului şi statului, sus
s-a obţinut o economie de la 144 leg de la 175 leg. care bucată de mata! ce un drum de istorice înfăp tatea noastră s-a muncit şi ţin din toată inima propu
477 000 lei, iar lă chel Economisirea, pe 6 luni, a rămîne să fie utilizată la tuiri în toate domeniile de se munceşte cu hărnicie şi nerea ca tovarăşul Nicolae
tuielile materiale în sumă 56 tone de fontă cenuşie alte repere de dimensiuni activitate. în această pe răspundere. Ca urmare a Ceauşescu să fie reales, la
de 2163 000 lei. Practic, şi 12 tone cocs metalurgie mai mici. Vor fi elaborate rioadă — cu mîndrie şi re acestui fapt, avem culturi cel de-al XIII-lea Congres
cheltuielile materiale la .se datorează tot acestor în acest sens cataloagele cunoştinţă numita „Epoca frumoase. La orz, de e- »1 P.C.R., în funcţia da se
fiecare 1 000 lei producţie oameni. pentru materialele refo- Ceauşescu" — agricultura xemplu, unde campania de cretar general al partidu-i
marfă au fost micşorate losibile ce pot fi utilizate, românească a cunoscut seceriş se află în plină lui, fiind convinsă că în
cu 12,9 lei. 'Sînt rezultate planuri concrete pentru profunde transformări. E- desfăşurare, preconizăm o acest fel România va urca
pozitive pentru atingerea I. M. ORĂSTIE debitarea economicoasă a dificatoafe din acest punct producţie de peste 3 300 kg mereu spre culmile civili
cărora a acţionat întregul materialelor de diverse di de vedere este dezvoltarea îa hectar. Ferma zootehni zaţiei socialiste şi comu
colectiv de oameni ai mun mensiuni". agriculturii hunedorene. în că a predat, pînă acum. niste. t
cii . Tu rnătorii-formatori Frezorul Aurica Murg, Şeful serviciului finan ultimii 19 ani, la dispoziţia la fondul de stat 241 hi
ilie Ocolişail, Aurelia Cîn- toată formaţia condusă de ciar, Nicolae Cîndea, ne-a agriculturii din judeţul lapte de vacă. 88 hl lapte EUFIMIA NICULA
dea, Ilona Gomboş, Dumi Silvestru Bălan, strunga comunicat şi alte rezulta nostru a fost pusă o pu de oaie ş.a. Griul, porum preşedinta
tru Cucuruz, Elena Piper, rul Gheorghe Poenaru, te obţinute în efortul co ternică şi diversă sistemă bul şi celelalte culturi sînt, C.A.P. Gurasadu A
Maria Costai'. şi, Ioan Mo- maiştrii Aurel Milan şi lectivului pentru micşora-
raiţi, . maistrul Gheorghe Silviu Bora, subinginerii rea cheltuielilor de pro Dovada adeziunii noastre — faptele concrete de muncă
Glăvan sînt numai cîţiva Dumitru Popa şi Nicolae ducţie : „Au fost reduse unităţii, incit ca să devină, mîndrie patriotică despre
din colectivul atelierului Cositor şi-au înscris nume normele de consum cu Tuturor celor care lu pînă la sfîrşitul actualului I-Iotărîrea plenarei C. C. al
de turnătorie, .condus de' le între cei care con 11,1.9 la sută la energie crăm la întreprinderea de cincinal, o puternică uzi P.C.R. privind realegerea
sing. Mircea Bota, care au tribuie decisiv la micşora electrică şi cu 10,75 la utilaj minier Petroşani ne
v
a
l u
i
Nicolae
u
r
ă
ş
contribuit substanţial la rea costurilor de produc sută la combustibil conven sînt vii în memorie vizi nă constructoare de utilaj t o Ceauşescu în funcţia su
minier, sprijinind astfel tot
reducerea costurilor de" ţie prin folosirea raţio ţional, s-au diminuat chel tele de lucru pe care se mai susţinut creşterea pro premă de secretar generai
producţie. Cum ? Prin îm nală a metalului în cadru] tuielile de aprovizionare cretarul general al parti ducţiei dc cărbune în Va al Partidului Comunist
bunătăţirea tehnologiilor de atelierelor de confecţii cu 914 000 lei, iar cele dului, tovarăşul Nicolae lea Jiului. Român — opţiune justifi
turnare şi diminuarea re metalice şi de reductori. indirecte eu 91 000 lei. Ceauşescu, le-a făcut în cată a tuturor comuniştilor,
buturilor. prin reducerea Ei au economisit pînă în Toate acestea au condus la unitatea noastră în anii Noi am înţeles deplin
adaosurilor de prelucrare prezent 81,5 tone laminate obţinerea unui beneficiu 1977, 1979 şi 1982. Cu încrederea pe care ne-o a ţării întregi. Ne expri
măm deplina adeziune I»
şi a reperelor supradi din oţel, aplicînd metoda suplimentar de p e s t e aceste prilejuri s-a inte acordă partidul şi am pus această hotărîre istorică şi
mensionate din fontă, re croirii combinate. Prin 600 000 lei. Sarcina noastră resat de munca şi de via vîrtos umărul la treabă, o susţinem din adîncul
vizuirea şi corectarea re introducerea în funcţiune, de viitor este sporirea ţa noastră, ne-a dat orien maferializînd- exemplar in fiinţei noastre, .prin fap
perelor din lemn, forma în trimestrul III 1984, a continuă a eficienţei eco tări şi îndemnuri deosebit dicaţiile date de tovarăşul tele concrete de muncă
rea si uscarea corespun noului atelier pentru debi nomice a unităţii". de preţioase privind dez Nicolae Ceauşescu. Azi pe care le semnăm zi de-
zătoare a formelor. Iată tarea centralizată a profi- MARIN NEGOITĂ voltarea şi modernizarea sîntem în măsură să-i ra
portăm iubitului conducă zi în activitatea de pro
tor de partid şi de stat ducţie.
Azi, când colectivul nos
că şi cea de a doua etapă tru aniversează 75 de ani
de dezvoltare a întreprin
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ derii noastre este pe ter de la înfiinţarea întreprin
derii, ne angajăm în faţa
minate, că ultimul obiec
tiv din această etapă — partidului, a bravului nos
turnătoria de oţel, cu o tru conducător, tovarăşul
Cu toate forţele la întreţinerea culturilor şi recoltatul furajelor capacitate de 2 000 tone pe Nicolae Ceauşescu — co
munist vizionar şi înţelept,
an — a intrat în’ produc
Pe ogoarele C.U.A.S.C. cele 230 ha de pe raza nuală la culturile de po executase lucrarea pe mai ţie, cu prima linie la 27 patriot înflăcărat, luptător-
neobosit pentru apărarea
Geoagiu activitatea lă în consiliului. rumb, cartofi şi sfeclă. mult de 60 ha. Iar la car iunie a.c., că ne preocu păcii în lume — să nu ne
treţinerea culturilor şi re O activitate intensă am „Dc fapt — arăta Mircea tofi mecanizatorul Ioan păm stăruitor de încheie precupeţim forţele şi ener
coltatul furajelor continuă întîlnit în ferma legumi Pătrînjan, inginerul şef al .Turj încheiase rcbilonatul rea acţiunii de asimilare
să se desfăşoare în ritm colă. Se efectuau, în pa cooperativei — noi âm în III pe toate cele 25 ha integrală, pînă la sfîrşitul gia creatoare pentru a ob
ţine noi şi importante suc
susţinut. La C.A.P. Geoa ralel lucrările de între- cheiat două praşile tneea- cultivate. în urma lui a acestui an, a elementelor cese în muncă, convinşi că,
giu, după ce a încheiat intrat la aplicarea celui hidraulicii miniere de co avîndu-1 în continuare în
praşila a Il-a mecanică la de-al doilea tratament mandă, că avem perma frunte a partidului şi statu
porumb, Ioan Mihăilă, spe C.U.A.S.C. GEOAGIU împotriva manei şi gînda- nent în atenţie ridicarea lui pe cel mai de seamă-
cialistul unităţii Ia această cului din Colorado meca calităţii produselor pe
cultură, a intrat cu cul nizatorul Petru Cosmoiu. care le executăm, a în fiu al poporului nostru,
naţiunea va urca încreză
ţinere a culturilor, reeol-
tivatorul la cea de a treia tarea legumelor şi plan nice şi manuale pe întrea Dintre cooperatorii care tregii noastre activităţi. toare şi demnă treptele
praşilă, efectuînd pînă tarea verzei de toamnă. ga suprafaţă cultivată cu zilnic s-au aflat în frun Noi, cei care lucrăm în socialismului şi comunis
acum peste 50 ha din su porumb şi cartofi, iar la tea celorlalţi locuitori ai secţia prelucrări la cald,
prafaţa prevăzută. Un mare La această din urmă lu sfecla furajeră am efec satului la întreţinerea cul asemenea întregului colec mului în România.
număr de cooperatori am crare erau antrenaţi me tuat trei praşile manuale, turilor, preşedintele coo tiv al întreprinderii, ase TITUS PEŞTENARU, i;
întâlnit în cîmp cu sapele, canizatorii Simion Trosan, în momentul de faţă me perativei îi amintea pe menea întregului popor, maistru principal,
prăşind porumbul. Adrian Şerban, la pregătit canizatorii şi cooperatorii Maria Cristea, Aurelia am luat la cunoştinţă cu şeful atelierului turnătorie,;-
terenul, Petru Perţa şi Ioan efectuează cea de a treia
Cei mai avansaţi — Bacsi, la plantatul răsa praşilă mecanică la pri Ocolişan, Maria Raicz, So- nemărginită satisfacţie şi I.U.M. Petroşani
aflăm de la Ioan Igna, durilor. mele două culturi şi tra fiea Ştefan, Anuţa Jurj,
preşedintele unităţii — Pe ogoarele C.A.P. Ro- tamentele fitoşanitare". Teodor Ordean, Gheorghe 75 DE ANI DE EXISTENŢai A CONSTRUCŢIEI
sînt cooperatorii din bri mos se aflau, de aseme într-adevăr, Herman Zeii, Basnrab, Cornel Drăgolea
gada Gelmar, conduşi de nea, numeroşi .cooperatori care începuse praşila a şi Aron Bucur. DE MAŞINI TN VALEA JIULUI
Stela Ilomorodcan, care au care efectuau praşila ma- treia mecanică ia porumb. mircea lepadatu
încheiat lucrarea pe 100 ha Sărbătoarea jubiliară
din cele 120 cultivate.
Printre coi mai Vrednici
se dovedesc a fi Ana Moţa, a colectivului I.U.M. Petroşani
Elena Budoi, Susana Fini-
şan şi Elena Drăgoi.
La cartofi, în urma me Suita manifestărilor meni trecerea în revistă a celor
canizatorului Inel Aron — te să cinstească aniversarea mai însemnate evenimente
care a executat în condiţii a 75 de ani de atestare do din eroica epopee o con
de calitate deosebită rebi- cumentară a I.U.M. Petro structorilor de utilaje minie
lonatul III pe cele 30 ha şani a continuat in diminea re, subliniindu-se profundele
cultivate —, a intrat me ţa zilei de ieri, în foaierul transformări în dezvoltarea
canizatorul Vasile Cosma- Teatrului de stat „Valea Jiu întreprinderii, a conştiinţei
lui", prin vernisajul unei ex
ru, pentru al doilea tra poziţii cit panouri, grafice, oamenilor muncii, petrecuta
tament împotriva manei ş.i în anii socialismului, îndeo
machete şi fotomontaje, care sebi în perioada de cînd in
gîndacului din Colorado, evocă istoria bogată în îm fruntea partidului şi a ţării
în ce priveşte praşila ma pliniri a meseriaşilor, care se află tovarăşul Nicolae
nuală, ea se execută pen
au înălţat „Coloana brâncu- Ceauşescu.
tru a treia oară atît la şianâ", a fiilor şi nepoţilor Participanţii la adunare
cartofi cât şi ia sfecla de lor, demni şi entuziaşti con şi-au manifestat cu acest
zahăr şi furajeră — cultu structori ai societăţii noastre prilej adeziunea deplină la
ră pe care mecanizatorul socialiste.
Nicolae Mărgineanu a în Imediat după eliberarea şi pregătirea terenului, la C.A.P. Deva s-a trecut la în- Adunarea festivă, desfăşu ION VULPE
cheiat cea de a treia pra samînfarca culturilor duble. rată în sa-la de spectacole a
şilă mecanică pe toate teatrului minerilor a prilejuit (Continuare în pag. a 3-a)
