Page 26 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 291 <
Sub conducerea partidului - 40 de ani de profunde prefaceri socialiste
URICANI. Din subteran - spre nni 8,30 Tcicvac
DUMINIC
9,00 Almanj
D® str;
.lO.vO Vlafa «
color)
verticale de lumină IZ,40 Telefilm
11,13 Muzica
u,4S Lumea
(lan:
episodul ,
13.00 Telex
13,05 Album
Istoria este săracă in do „Epoca Ceauşescu" — Uri. (parţial
cumente care să ateste cu Un oraş cu vocaţia dezvoltării rapide capiul devenea oraş. Un gram i
şoară ş
precizie începuturi le exis oraş cu vocaţia rapidităţii. versuri
tenţei aşezărilor omeneşti nic, apoi definitiv, aceste te, aibinăritul, pescuitul şi curi, o istorie indisolubil mai accelerate. Oameni Pentru că, dacă în urmă mate *
stabile pe aceste meleaguri locuri bogate in păşuni. vmăioarea. Mai tirziu au legată de cărbune. din întreagă Valea Jiului, cu aproape 20 de ani, „ra suini ir
mc Uc
atît de pitoreşti de la poa apărut meşteşugurile, lu Sint mindri uricănenii de din diferite colţuri de ţară pid" însemna parcurgerea, secvenţa
lele munţilor Retezat, pe lor Sint mindri de originea crul la pădure... ceea ce sint ei astăzi — au venit aici, la mină. Dar pe jos, în 2—3 minute a rului
astăzi.
uricănenii
de
Jiul de Vest. Cert este că, făptuitori ai unei noi is Uricaniul era doar o comu ceea ce se chema „oraş" 17.15 Telcspor
aşa cum arată cercetările Pentru cel care ia cunoş Au trecut acele „ci te va torii a locurilor in care nă. A început, firesc, con (cîteva blocuri în cartierul masculin
Ungaria,
arheologilor, începuturile tinţă cu aceste minunate secole in urmă", timpuri in trăiesc şi muncesc. ■ Ince- vechi), astăzi, „rapid" se no direc
sînt nemijlocit legate de' ex .meleaguri şi oamenii săi care şi in acest colţ de pind cu anul în care Româ strucţia de locuinţe. Un traduce prin noile cartiere dea
Micul c
pansiunea economică şi este uşor cfe sesizat plăce ţară transformările in mun nia devenea Republică, bloc, apoi altul, un maga Bucura şi Sterminos, prin 18.30 cei mici
demografică a Ţării Haţe rea cu care locuitorii Uri ca şi viaţa oamenilor au patrie în care fiii ei îşi zin, o şcoală... Şi, din nou, ritmul cel mai accelerat — 18.50 1001 de
gului, de vremurile in care, caniului isi relevă sorgintea. fost lente şi puţin semnifi clădeau liberi un nou des fericită coincidenţă, în 1965 din întreaga Vale a Jiului 19.00 lor) Tclcjurn.
veniţi pe poteci de munte, Da, „cu secole in urmă", cative. Au venit, insă, şi tin, la Uricani lua fiinţă — anul celui de-al tX-lea (după municipiul de reşe 19.20 Cintarea
păcurarii cu ciopoarele lor ocupaţia de bază a locui vremurile unei noi istorii, întreprinderea minieră care, Congres al partidului, în dinţă) — de ridicarea a noi (color)
Film ar
de mioare au luat în sfă- torilor de aici era păsto- dinamice, fără precedent. ou fiecare an, creştea tot ceputul unei noi epoci, Pe blocuri de locuinţe, creşe, 20.00 tificare.V
pînire, la inceput vremel ritul, agricultura de mun- Pentru oamenii acestor lo mai mult, în ritmuri mereu care cu mîndrie o numim grădiniţe, şcoli, magazine... tară. Pr<
diourilor
Regia Lc
21.30 Varietăţi
tractivc i
Ştafeta nevăzută continuă! Repere economico- 21.50 lor) Telejurm
închidere
22.00
sociale lui.
Povestea adevărată a mi ceputurile exploatării cărbu • Valoarea producţiei LUNI, S
neritului în Uricani este gata nelui de la suprafaţă, în globale industriale prevă 20.00 Telcjuma
să o depene oricare dintre 1840... zută a se realiza în acest 20.20 lor) Actualita!
rr
membrii activi ai noului club Foştii mineri, actualii mi an este de 1,2 miliarde Ici. 20,35 < .i, vi
• Numai în 1984, pen
din oraş — clubul minerilor neri, viitorii mineri, cu toţii tru dezvoltarea economico- eţea n
pensionari. Dar, aceleaşi lu socială a Uricaniului a fost portaj
cantonează începuturile mi 20.45 A patriei
cruri le poţi oricînd afla de alocată de Ia bugetul sta 20.55 File din
neritului „de-adevărat" la gostei de
la minerii de zi, cei din U- tului suma de 1 miliard
Uricani în 1947, anul în care Iei, reprezentînd valoarea giu dăltu
ricani, Cîmpu lui Neag sau în coasta dealului Balomir investiţiilor industriale şi 21.15 pietrei
Tezaur f
Valea de Brazi. Mai mult, a fost deschisă prima gale sociale. lor). Pe
adevărurile despre munca rie. Silviu lovan, Mihai Tu- • Numărul de locuitori 21.45 cimpie
Stop-cadr
minerilor de pe aceste me ai oraşului depăşeşte cifra mond (co
doran, Bartha Ludovic, loa- de 11560, iar al aparta 21.55 Orizont
leaguri sint tot atît de bine ţific
chim Mateş, zeci de alţi mentelor în blocuri — 2 150
cunoscute şi de copiii aces eroi ai activităţii de pionie (în 1965: 7 120 locuitori, 22,2f 'elejurna)
/or)
tora, mulţi dintre ei elevi în rat al mineritului uricăoean 960 apartamente). 22.30 închidercr
şcolile cu profil mineresc. au început de la tîrnocop, • Pe harta economică a Iui.
Este cit se poate de firesc, lopată, riznă, roabă. Ţara localităţii, alături de între
mai cu seamă dacă avem avea mereu mai multă ne prinderea minieră Uricani
(37 de ani de Ia înfiinţare),
în vedere că - fapt indu voie de huilă cocsificabilă de in mai puţin de 20 de ani
bitabil, unanim recunoscut — Uricani. Şi minerii de aici au apărut: Cariera de căr DEVA : Să rr
cărbunele se află, atît Ia au muncit cu dîrzenie. A- bune Cîmpu lui Neag, ex dragoste de vi
Stejar,
cxlrei
propriu cît şi la figurat, la ceeaşi dîrzenie au transmi ploatarea şi preparaţia de (Arta); HUN EH
cuarţ — aflate în funcţiu
temelia devenirii Uricaniului, s-o celor ce îi urmează, lui' ne, întreprinderea minieră panică, vă r
sala A) ; Şeo:
a împlinirii oamenilor săi. Gheorghe Nistor şi Petru Valea de Brazi, preparaţia — III (Mode
Zică ce vor zii
Din povestirile localnicilor Mandriş, Ştefan Baciu şi Pop de cărbune — în diferite Cartierul vesel
1
am aflat că străbuni lor, Troian, tuturor celor ce as stadii de execuţie. PETROŞANI:
• Din anul 1970 şi pînă
Noor-
'parîng
păstorii, aprindeau focul cu tăzi, cu ajutorul complexe în prezent, zestrea edilita dolai S ard
cărbuni din aflorimentele de lor mecanizate de mare pro ră a oraşului a fost în rea); .eirţie la
iembrie);
LUP
la suprafaţă, că în veacul ductivitate, utilajelor şi insta tregită cu : o şcoală gene (Cultural); VU
rală cu 24 săli de clasă, gul (Luccafăru
al XVIII-lea, grănicerii au laţiilor moderne, înalţă din Povestea călăto
0 creşă, o grădiniţă, un rul); ANINOAS
vestit intrarea în ţară a subteran noi verticale de lu cinematograf cu 350 de lo neobişnuită (M
trupelor turceşti aprinzînd mină. Iar ei transmit fiilor curi, un club muncitoresc. URICANI: Ale
(I
străbunica
cărbunii din hotarul Urica- lor acelaşi entuziasm, aceeaşi ® La această dată, spa BRAD: o a
ţiile comerciale existente clară (Steaua ro
niului, locul numindu-se as pricepere şi abnegaţie. Pen BARZA : Pov
însumează 3 800 mp. In
tăzi Valea Arsă. Se păs tru că, şi la Uricani, şta viitor se vor adăuga alţi toriilor (M i n i
Se
RAŞTIE :
trează amintiri despre în feta nevăzută continuă ! Cu străluciri de diamant 4 500 mp prin darea în fo Baehus (Patria
losinţă a unui mare maga rul riooper
GEOAGIU-BAI
„Aşa-i, ca într-o po zăcământului, mineri se tică, sticlă cristal, pentru zin general, a altor spaţii dumneavoastră
numesc. Mineri au fost
siliciu tehnic, feroaliaje,
bal ? (Casa
Iulie T984 veste frumoasă sînt aces cu toţii şi înainte de emailuri, porţelanuri, comerciale ce se vor des ră) ; HAŢEG
chide la parterul blocurilor
te locuri, ne întîmpină
maistrul minier Ioan punerea în funcţiune — le-am cunoscut pe Viori de locuinţe. giul (Dacia); B
mul Şoimăroştil
Tot ceea ce reporterul a relatat în rândurile acestei Maftei. Dar de basm este 1980 — a carierei. La TJ- ca Groza, Antal Irma, Ni- • Locuitorii Uricaniului I-II ; CALAN:
pagini sînt aspecte surprinse în luna iulie 1984. Con numai peisajul, pentru că ricani, la alte mine din c-ulina Iordache, Elena s-au angajat ca în acest ianjen sc înt.
siderăm necesară această precizare deoarece, în rit munca noastră aici, la Vale au lucrat şeful de Grigore, Mărioara Iuşan, an să contribuie la progra de cultură); SI
facerea Pigot
murile în care evoluează viaţa economico-socială a cariera de cuarţ, este echipă Dumitru Argeşan alte şi alte soţii şi fiice mul de autoaprovizionarc ILIA: Gozlan
Uricaniului, cele prezentate vor fi, în scurt timp, „de cum nu se poate mai... şi minerii Dionisie Ianoşi, ale minerilor uricăneni. şi la fondul centralizat al GHELARI : Pin
rul).
domeniul trecutului". Pentru că, aşa cum se pre reală. Şi nu este deloc Constantin Bîrlea, Drago- Mîinile lor străluceau. statului cu 187 tone carne,
•» muncă uşoară. Minerit mir Toma“. O strălucire de diamant. 1 100 lil lapte de vacă,
vede în planyi de dezvoltare economică şi socială a 180 hl lapte de oaie ş.a.
curat! La "suprafaţa pă La banda de claubaj Cealaltă strălucire, a hăr ;$PECT'i
localităţii, la "sfîrşitul viitc5>-ului cincinal, într-o pagină niciei acestor mîini, se
mântului, dar tot minerit din carieră, la preparaţia
dedicată oraştîlktl Uricani şi oamenilor săi se va scrie vede, se simte în produ Pagină realizată de
se cheamă. De fapt, oa de curăţ, acolo unde mi O Petroşani.
despre liceul minier, două noi grădiniţe, moderna sele realizate la Bucureşti, MIRCEA DIACONU
menii pe care îi vedeţi nereul brut este sortat Tulcea, Mediaş, Tîrgu Jiu, stat % Valea Jiul
sală de sport şi multiplele activităţi ale celor... 23 000 lucrînd la trepte, găuriri şi apoi pregătit pe sor Azuga, Turda, Alba Fotografii de şani prezintă,
piesa lui Victoi
de locuitori ai urbei ! şi puşcări, la exploatarea turi — pentru sticlă • op Iulia... NICOLAE GHEORGH1U „Ciuta", in reg
cel Şoma.
IVRemi
85.ZfSBEWtl
Timpul proba
azi, 8 iulie 198
se va îmbunat,
se va încălzi tri
va fi variabil,
cădea precipitai
mă de ploaie, t
vea şi caracter
şi vor fl însoţi
cărcări electric
va sufla modett
Temperaturile t
£i cuprinse înt
grade, iar cele î
tre 20 şi 25 de
mineaţa. izolat
La munte, vr<
rece, eu cerul vi
cădea precipita
sub formă de
ploaie şi lapov
va sufla modera-
locale de 40—GO
vest. (Meleorolo
viciu: L. Proncc
