Page 29 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 29
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI- UNANIMA APROBARE, PfcPUNA SA 1 Dl-Al fit: i’AjA
DE HOTĂRÎREA PLENAREI C.C. AL P.C.R. PRIVIND
REALEGEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
C I M J S M U L DE SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI
lU FUNCŢIA SUPREMĂ
Cea suaâ Gindurî luminoase pentru
concludenta
adeziune — Minerul de Onoare ai tării
rezultatele
Anul XXXVI, nr. 8 292 MARŢI, 10 IULIE 1984 4 pagini — 50 bani întreprinderea noastră plin avantajele pătrunderii
minieră a apărut pe harta progresului tehnic, intro
muncii economică a Văii Jiului în ducerii şi experimentării
anul proclamării Republi metodelor şi utilajelor mo
Comuna Mărtineşti nu
Puls accelerat la toate obiectivele este una dintre aşezările cii, în zorii unei epoci ca derne. în toate acestea ve
rurale mari ale judeţului. re avea să aducă profunde dem oglindite grija, deose
Şi, totuşi, s-a bucurat, de-a transformări în munca şi bita preocupare a secreta
Constructorii de pe a- pede şi de cît mai bună secundare Rîuşor-Rade.ş — lungul anilor, din plin de viaţa minerilor, ale între rului general al partidului,
raenajarea hidroenergetică calitate". unde realizăm avansamen- binefacerile socialismului. gului nostru popor. Minerul do Onoare al ţă
'Rîu Mare-Retezat au mun — Ce mai e nou la cen te medii lunare de 80 m Dovadă stau transformări Drumul pe care a por rii, pentru munca noastră.
cit bine de la începutul a- trala subterană, la centra la lucrările de excavaţii — nit atunci colectivul de Iată de ce, împreună cu
cestui an, hotărîţi să a- la Clopotiva, la Rîuşor- şi Rîu.şor-Nuc.şoara, la ex le profunde petrecute în mineri al întreprinderii a ortacii din brigada pe care
propie cît mai mult data Nucşoara, în celelalte cavaţii şi betonări radier viaţa oamenilor ca şi faţa cunoscut, dc la an la an, o conduc, noi, toţi -minerii
total întinerită a satelor
punerii în funcţiune a cen puncte de lucru din cadrul — lucrare de asemenea sale. o viguroasă ascensiune. Un Uricaniului transmitem de
tralei subterane, cu cele Brigăzii complexe de an prevăzută să o terminăm Trăiesc şi muncesc aici înseninat punct de referin aici, din adîncurilc do căr
două turbine de cîte 167,5 trepriză nr. 1 pe care o îi acest an. Cu oamenii peste 1 800 de oameni în ţă în devenirea minei noas bune, cele mai luminoase
MW. Colectivele tuturor conduceţi, tovarăşe inginer pricepuţi şi harnici pe ca- tre l-a constituit anul isto gînduri iubitului nostru
celor şase brigăzi comple Ioan Dănilă ? re-i avem, între care se fruntea cărora se află co ricului Congres al IX-lea, conducător şi ne alăturăm
xe de antrepriză — de la — Se lucrează intens pe remarcă Ignat loja, Jenică muniştii. Cu bucurie şi anul în care partidul, ţara voinţei întregii naţiuni de
nr. 1 centrala subterană şi ste tot. La centrala subte Creţu, Ionescu Rotam, satisfacţie au primit IIo- întreagă l-nu ales drept a "transpune în. faptă I-Io-
plnă la nr. 6 foraj-injecţii rană am terminat canalul Viorel Radii, Ion Botriar, tărîrca plenarei C.C. 'al cîrmaci pe t o v a r ă ş u l tărîrea plenarei Comitetu
Vaier Rus, Costin Radu, P.C.R. de realegere a tova Nicolae Ceauşescu, vizionar lui Central al P.C.R. pri
răşului Nicolae Ceauşescu
Emil Miron. Nicolae Giur- în funcţia supremă de se înţelept, patriot înflăcărat, vind realegerea tovarăşului
Ritm şi calitate în realizarea canu, Gheorghe Ionescu şi cretar general al partidu model de gîndire şi faptă Nicolae Ceauşescu în func
alţii, sperăm să ne înca revoluţionară. începînd de ţia supremă dc secretar
INVESTIŢIILOR drăm cu - toate lucrările în lui. în această I-Iotărîrc atunci, în cei aproape 20 general al Partidului Co
este exprimată şi dorinţa
graficele planificate. fierbinte a comuniştilor de ani care au trecut, mi-, munist Român —- garanţie
Cu intensitate sporită se din Mărtineşti de a şti neri'tul a. cunoscut o dez sigură a mersului patriei
noastre înainte, spre. noi
Antrepriza de construcţii hidrotehnice acţionează şi la baraj, la mereu în fruntea partidu voltare fără precedent, de culmi de civilizaţie, bună
depunerea de anroeamentc
Rîu Mare-Retezat şi argilă.. Ploile aproape lui pe cel mai devotat venind una dintre cele mai stare si progres.
puternice ramuri purtătoa
zilnice din ultima vreme fiu al României socialiste, re de progres ale economiei PETRU MANDRIŞ,
— şi-au amplificat lună şi galeria de cabluri, sta au dereglat însă ritmul de revoluţionarul dăruit cu noastre naţionale. Şi noi, miner şef de brigadă,
de lună ritmurile de lu ţia de 220 kV, în această punerilor de a r g i 1 ă. întreaga viaţă poporului minerii uricăneni. ara cu sectorul II-A,
cru, încheind primul se lună vom finaliza şi blo Pe masa lui Viorel Vss- său, pe tovarăşul Nicolae noscut si cunoaştem din I.M. Uricani
mestru al anului cu rezul cul de comandă, acţionăm nea, inginerul şef cu me Ceauşescu.
tate pozitive. „La activita-, la finisaje. Precum se ştie, canizarea pe amenajare, se Cum cea mai convingă
tea de bază, de construcţii- am predat de mult la mon află permanent un caiet toare dovadă a oricărei
montaj — ne. spunea Mi-, taj galeria forţată, la ga de bord pentru maşina de adeziuni -sînt rezultatele campania AGRICOL* DE VARA
hai Teleanu, şeful birou leriile de fugă şi de avarii forat Ia secţiune plină. „De muncii, şi comuna Mărti
lui plan al Antreprizei de facem ultimele injectări, eînd lucrează mici, instala neşti aduce o seamă de
construcţii hidrotehnice iar oamenii coordonaţi de ţia aceasta complexă, ex fapte-dovezi grăitoare. în
Rîu Mare-Retezat şi secre inginerul Florin Mandai trem de preţioasă, a per baza programului unic de Activitate neîntreruptă
tar adjunct al comitetului au terminat de curînd be- forat aproape 7,5 kilome NICOLAE CÎNDA,
de partid — planul pe cele tonarea ultimului inel la tri de galerie pentru aduc- secretarul Comitetului la recoltatul şi
şase luni din acest an a galeria centrală de la Clo- ţiunea principală, ne spu comunal de partid,
fost depăşit cu peste 13 potiva, de 14 MW, pe ca ne interlocutorul. Zilele a- primarul comunei
milio; ne lei, iar producti re o terminăm pînă la DUMITRU GHEONEA Mărtineşti întreţinerea legumelor!
vitatea muncii cu aproape sfirşitul anului, precum şi
4 000 lei pe fiecare lucră la tronsoanele aducţiunii {Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) Deşi vremea răcoroasă ziu. Astfel, am reuşit ca
tor. De fapt, se poate spu pentru această lună a întîr- pînă acum să livrăm uni
ne că lucrările din acest ziat dezvoltarea normală a tăţilor C.L.F. 40 tone
an simt hotărîtoare pentru legumelor, totuşi, în gră tomate, 3 tone ardei gras
punerea în funcţiune a hi dini trebuie executat un şi 4 tone castraveţi, dar
drocentralei do la Rîu Ma apreciabil volum de lucrări recoltatul acestora este ia
re, a „centralei mari", cum la întreţinere şi recoltat. început. Am mai livrat 13
i se spune aici, şi toţi La ferma de solarii a Aso tone de ceapă verde şi
constructorii noştri, în ciaţiei economice de stat şi 250 toiic de varză timpii-'
frunte cu comuniştii, depun cooperatiste horticole' Deva, ric, depăşindu-ne sarcinile
eforturi stăruitoare pentru se livrează zilnic unită ia toate sortimentele amin
a le termina cît mai ro O unitate reprezentativă ţilor C.L.F. din oraşele ju tite şi îndeplinindu-ne pla
deţului însemnate cantităţi nul de venituri aferent
a activităţii sanitare : de tomate. castraveţi, primei jumătăţi din an.
PRODUSE FIZICE ardei şi alte legume proas Cu afirmaţiile şefului de
PESTE PLAN pete. fermă au acoperire în fap
Colectivul muncitoresc — Am intrat eu lucră te ne-am dat seamă cînd,
de Ia întreprinderea Spitalul de la Hunedoara rile în perioada de maxi împreună cu inginerul Mir-
1
„Marmura" Siineria ac mă intensitate — sublinia cea Muzicaş, - _ ăip făcut
ţionează cu hărnicie şi mai cu seamă calitatea ei cronici, secţie de chirurgie inginerul Liviu Ardean, şe un tur printre zecile de
răspundere pentru a — este contribuţia noastră ful fermei. Concomitent cu solarii, amplasate p-e 30 ha
cinsti ziua de 23 August la fonta, cocsul şi oţelul ortopedică şi de neurapsi- recoltatul legumelor se teren. Era trecut de ora 16
hiatrie - afecţiuni care ne
şi Congresul al XlII-lea de Hunedoara, la alte pro efectuează întreţinerea şi şi se muncea din plin. ' Sub
al partidului cu noi rea duse pe care oamenii mun cesită multe zile de spi plantatul culturilor succe conducerea şefelor de echi
zile
Cite
talizare.
pentru
lizări în producţie, în - Tovarăşe ci ador. Ale cii, aflaţi în plinătatea să producţie s-au ciştigat da sive, alte lucrări. Dar, în- pă Dorica Bublc, Silvia
îndeplinirea sarcinilor xandru Marinescu, condu nătăţii lor, le realizează a că intr-un, an trec prin trucît recolta de roşii, cas Ghireău, Georgeta Pană,
de plan şi a angajamen ce fi de mulţi ani această de zi. Cu cit calitatea ac traveţi şi ardei este foar
telor asumate în între mare şi modernă unitate tului medical pe care-! spital circa 24 000 de bol te frumoasă, cele mai mari Romiţa Topor, şi Georgeta
’ .
navi ?
cerea socialistă. Bilanţul spitalicească a municipiu realizăm noi in spital şi forţe sînt concentrate acum Tălmaciu numeroase femei
Am
început
reporiajul
primului semestru de lui Hunedoara, recunoscu policlinică este mai . ridi despre una dintre cele mai la recoltat, pentru a' livra recoltau roşiile, ardeii şi
muncă este deosebit de tă in tot judeţul pentru cată, cu atit mai repede şi populaţiei • produse proas castraveţii sau executau lu
prestigioase
spitali
unităţi
bogat. La producţia calitatea actului medica! temeinic redăm producţiei ceşti din judeţ prin discu pete, de calitate şi în can crările de întreţinere. No
marfă sarcinile au fost ce se săvirşeşte aici. Cum oameni deveniţi o vreme ţia cu directorul ei, nu Iară tităţi cît mai mari. Avem tăm pe cele mai harnice :
îndeplinite în procent de apreciaţi, după atiţia ani, inapţi pentru ea. Un exem motiv, Omul căruia ne-am în această perioadă 160 dc MIRCEA LEPADATU
101,46 la sută, exportul munca pe care o desfă plu matematic: am redus oameni la lucru. Ei încep
— 132 la sută, iar la şoară in cadrul spitalului timpul mediu de spitaliza adresat a pus, de-a lun activitatea dimineaţa în
dale mozaicate s-au rea Hunedoara corpul medico- re, pe bolnav şi an, de la gul anilor, in munca sa zori si o înclieie seara tîr- (Continuare în pag. a 2-a)
lizat în plus 140,5 metri sanitar pe care-! condu 12,7 zile la 10,5 zile. A-
pătraţi. Succese impor ceţi ? ceasta, în condiţiile în ca ION CIOCLEI SARCINILE LA EXPORT
tante s-au înregistrat şi — Mun'ca noastră - şi re spitalul are o secţie de (Continuare în pag. a 2-a)
la fabricarea mozaicu REALIZATE EXEMPLAR
lui, a produselor abrazi
ve şi prafului de mar Consemnam la sfîrşitu] cu un plus la realizarea
mură, precum şi la ate primului trimestru din exportului de peste 60
lierul de cioplitorie. acest an că siderurgiştii milioane lei. „Oţelul de
Dintre lucrătorii care combinatului hunedorcan Hunedoara" îşi face astfel
se disting zilnic prin, centenar îşi depăşiseră loc tot mai mult în cir
cuitul de valori, participă
hărnicie şi realizarea sarcinile Ia export cu
unor produse de cea peste 41 milioane lei. în condiţii competitive pe
mai bună calitate se Aciionînd în continuare piaţa mondială, fiind cău
numără Ilie Manea, Ioan cu răspundere şi dăruire, tat şi cerut în peste
Ţăpîrlan, Olilia Cine, pentru a cinsti cu noi şi de ţări de pe toate
Olga Butnaru, Viorel importante succese în ridianele globului,
Dehelean, CQnstantin Să- muncă împlinirea celor cu îndelungată tradiţie
man, Negoiţă Frăţilă, patru decenii de la eli şi înalt potenţial siderur
Elisabeta Toma, Maria berarea patriei şi Con gic, cum sînt U.R.S.S.,
Ciolna, Leontina Toma, gresul al XlII-lea al R. F. Germania, Marea
Sabina Cioba, Laura O- partidului, siderurgiştii Britanic, Franţa, Suedia,
prean, Magdalena Popa, liunedoreni au încheiat R. S. Cehoslovacia, Aus
Septimiu Cosma şi mulţi Asistenţa medicală dispune de unităţi spitaliceşti noi, moderne, bine încadrate şi uti cel de-al doilea trimestru tria şi altele.
alţii. late, precum spitalul din Hunedoara,
