Page 3 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 3
t DUMINICĂ, 1 IULIE 1984 Pag. $
Sărbăiorirca Zilei învăţătorului şi a Zilei pionierilor
VIZIUNE Ziua constructorilor de maşini
Şcoala — angajată durabil In opera
‘MICĂ A intrat în tradiţia clasei noastre muncitoare ca cia şi dăruirea în muncă
Jui August în fiecare an, în prima duminică a lunii iulie, să se ale metalurgiştilor din O-
sărbătorească „Ziua constructorilor de maşini" — ex răştie se concretizează,
'îljlici de formare a tinerei generaţii presie a preţuirii pe care partidul şi statul o dau ac după primele şase luni
' Xl tivităţii şi realizărilor acestui destoinic detaşament ale anului, în importante
muncitoresc.
depăşiri de plan la toţi
j toţi în acest an, în prima zi a lunii iulie, constructorii indicatorii fizici şi de e-
mior în climatul înălţător al mîntul din municipiu îl o- ticipantii au adresat C.C. de maşini din judeţul nostru — de la I.U.M. şi ficienţă. Producţia globa
•sca (lo ghiof-
ruiatul. Epi- manifestărilor cu care po cupă în reţeaua şcolară a . al P. C. R., tovarăşului Î.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, de la f.M„. Orăştie şi lă a fost depăşită cu 12 la
ţcolor) porul nostru întâmpină ju judeţului. Procentajul bun Nicolae Ceauşescu o tele U.U.M.R. Crişcior, din secţiile producătoare de uti sută, producţia marfă cu
bileul libertăţii patriei, ieri la promovabilitate, în con gramă prin care — susţi laje siderurgice de Ia Hunedoara şi Călan — îşi săr 7 la sută, producţia netă
iminical: Din nând din inimă Ilotărîrea
muzică şi s-a sărbătorit, în întreaga diţiile reducerii continue a bătoresc ziua, asemenea constructorilor de maşini din cu 14 la sută, iar produc
enc animate, ţară. Ziua învăţătorului şi it ediocrităţii, roadele in recentei plenare a C.C. al întreaga ţară, într-un climat de însufleţitoare angaja tivitatea muncii calculată
imagini, rc- Ziua pionierilor. Omagie tegrării învăţământului cu P.C.R. privind realege re pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, climat ge pe baza producţiei marfă
îsemnări (lc rea tovarăşului Nicolae
„De Ziua rea oamenilor şcolii şi a cercetarea şi producţia, lo nerat de documentele adoptate la recenta plenară a — cu peste 8 la sută. în
şi a inv.l- purtătorilor cravatelor ro curile de frunte obţinute Ceauşescu, la Congresul al C.C. al P.C.R. şi Ia forumurile democraţiei şi unităţii aceeaşi perioadă, planul
vubricile şii cu tricolor a fost aso pe ţară la concursurile pe XlII-lea în suprema func socialiste, de Hotărârea privind realegerea tovarăşului la piese de schimb a fost
“ şi „Sec- ţie de secretar general al
■■etatoru- ciată şi în judeţul nostru discipline de învăţămînt şi Nicolae Ceauşescu, la Congresul al XÎIÎ-lea al parti depăşit cu 1,6 milioane
cu serbările de sfârşit de pe meserii, participarea partidului — se angajează dului, în funcţia supremă de secretar general al Parti lei, iar cel al S.D.V.-îsti-
in Burundi an şcolar pentru învăţă- merituoasă în întrecerile • cu ’ întreaga capacitate şi dului Comunist. Român. • eii cu 3 milioane lei. j
t'ilm jnspi- putere de muncă la opera
isodia a II-a mîntu] primai' şi gimna din „Cintarea României" ■ Producţie marfă
jor opus 11 zial, momente de referinţă şi „Daeiada" au relevat durabilă de formare a o- Utilaje miniere te hune în producţie. Ast
Encscu pentru cei ce veghează cu preocupările susţinute ale inului' de mîine, de înde fel, pe primul semestru suplimentară
canadiene, colectivelor din şcolile ge plinire exemplară a sarci peste plan
ir răspundere^ la formarea al anului, planul fizic a Şi constructorii de ma
ri schimbului de mîine, pen nerale nr. 1, 4, 5, 7 şi 8, . nilor educative pe care Amplul proces de me fost realizat în procent şini de la U.U.M.R. Criş
(parţial co- tru pionieri şi elevi. din liceele „Decebal", pe-- forumul comuniştilor le va canizare a lucrărilor mi de 100,4 la sută la utilaj cior îşi sărbătoresc ziua
'ânici tră- La Deva, Ziua învăţăto dagogic si industrial nr. 2, pune în faţa şcolii. niere în unităţile carbo minier şi de 103,4 la sută cu realizări deosebite în
de aur rului a fost prefaţată de 4, 5, 3 şi 1. Adunarea festivă din nifere din Valea Jiului la echipament hidraulic, activitatea productivă. Pe
-ol fes- vernisajul expoziţiei „40 Un moment emoţionant a municipiul Deva a fost este susţinut prin eforturi a fost depăşită producţia primul semestru al anu
„Tatăl de ani pe treptele unui creat prezentarea mesajului impresionant întregită de perseverente de colectivul netă, pe cinci luni, cu 6,5 lui ei au realizat peste
. Pro- Învăţământ modern" — or de salut din partea Minis spectacolul „De la partid I.U.M. Petroşani, care la sută, cheltuielile la prevederile de plan o
ourilor terului Educaţiei şi învă- primim şi dăm lumina", produce o gamă diversă 1 000 lei producţie au fost producţie marfă în va
e „Bucu- ganizată la liceul pedago tămîntului şi a Uniunii realizat de ansamblul vo- de utilaje, echipamente şi
gic. Expoziţia este o su reduse cu 4 la sută, iar loare de 2,7 milioane lei,
nuzical-dis- gestivă trecere în revistă a Sindicatelor din învăţă cal-simfonic şi orchestra instalaţii, adecvate la con cele materiale cu aproa o producţie marfă vîndută
ilor) mînt, Ştiinţă şi Cuîtu- • de cameră ale sindicatului diţiile specifice, de zăcă- pe 8 la sută. şi încasată, pe cinci luni,
"arţial co- evoluţiei învăţământului ră. în cuvintele de re- învăţămînt Deva (dirijori mînt din acest mare ba
hunedorean în deceniile Cu toţi indicatorii de aproape 5 milioane
libertăţii patriei, împlini cunoştinţă faţă de partid Gheorghe Bercea, Elena zin’ carbonifer al ţării. depăşiţi lei, au produs suplimen
rile fără precedent pe care şi de secretarul său gene Bogariu, Octavian Negrea- Muncind cu abnegaţie şi tar piese de schimb de
•rţial co- e-a cunoscut şcoala de ral şi de angajare în no nu, Doina Hoţea), şi reci dăruire, folosind raţional La I.M. Orăştie, între 1,3 milioane lei şi au e-
în econo- oate gradele din judeţul bila muncă de formare a tatorii Gcorgeta Nicoară, dotarea tehnică şi forţa cerea socialistă în cinstea xecutat un volum de re
l o s t r u în „E p o c a generaţiei de mîine rostite Mariana Bele, . Gheorghe de muncă,' această unita celei de a 40-a aniversări paraţii în plus de 2,8 mi
iigoarca şi leauşescu". de . educatoarea Aurelia Mihuţ, loan Sterea, după te constructoare de maşini a eliberării patriei şi Con lioane lei. La producţia
tţiunii Bele, învăţătoarea Ana Is- un libret şi în regia lui reprezentativă a judeţu gresului al XlII-lea al
i pă- Casa de cultură a găz fizică au realizat peste
mu- duit apoi, adunarea festi- trate, profesorul Paraschi- Gligor I-Iaşa. lui nostru raportează, în partidului cunoaşte rit plan 677 tone utilaje teh
în fiecare oraş şi centru
cinstea „Zilei constructo
' -dedicată Zilei învăţă va Deak, ing. Nicolae Ciu- de comună din judeţ, ca rilor de maşini", rezulta muri intense în toate sec nologice pentru lucrări
ceanu, maistrul instructor
torului la care au partici Gheorghe Moroşan s-au re drele didactice au trăit ţiile şi atelierele. Hărni minierei
pat numeroase cadre di levat devotamentul şi res ieri clipele înălţătoare ale
dactice din municipiu, re ponsabilitatea cu care ca omagierii muncii lor, în
prezentanţi ai organizaţii drele didactice din munici fiecare şcoală hunedorcană începînd de astăzi, noi categorii de oameni
lor revoluţionare de copii
co- piu slujesc: nobila cauză a manifestările de sfârşit de
şi tineret, ai organizaţiilor educării şi instruirii tine an au fost împlinite de ai muticii vor beneficia de retribuţie majorată
de masă şi obşteşti. rilor. frumuseţea sărbătorii pur
Au luat parte membri ai La sărbătoarea Zilei în tătorilor cravatelor roşii cu Potrivit prevederilor De tul general mediu de 5 la’ aceeaşi unitate, de aseme
birourilor comitetelor jude văţătorului a luat cuvintul tricolor, dintre, care peste cretului Consiliului de Stat sută, la care se adaugă nea îmbunătăţit cu procen
ţean şi municipal de partid, tovarăşul Radu Bălan, prim 19 500 au fost distinşi ieri privind eşalonarea majoră cota procentuală pe tran te de pînă la 5 la sută.
ai comitetelor executive a- secretar al Comitetului ju cu insigne — însemne ale
Ac- le consiliilor populare ju rii retribuţiei personalului şe de vechime în învăţă De spor de continuitate în
uite; deţean de partid, preşedin strădaniilor lor de a-şi o- muncitor în actualul cin mînt, diferenţiată după aceeaşi unitate vor benefi
ţate- deţean şi municipal. tele Comitetului executiv nora titlul de pionier, 850 cinal, începînd cu 1 iulie cum am arătat mai sus. cia, începînd de la data
igazi" liini- Bilanţul activităţii des al Consiliului popular ju de grupe, 300 de deţaşa- vor beneficia de retribuţie în felul acesta se realizea majorării retribuţiei. şi
c de ttali- făşurate de-a lungul anu deţean. mente şi 25 de unităţi de
■ă; ‘ De majorată oamenii muncii ză un echilibru mai bun persoanele încadrate, cu o
toţi; Ita- lui şcolar a relevat locul în atmosfera caldă şi pionieri onorate cu titlul care desfăşoară activitate al retribuţiei cadrelor di vechime între 3—5 ani,
15 lore- prestigios pe care învăţă- solemnă a festivităţii, par- de fruntaş. în sectoarele de învăţă dactice în comparaţie cu
hestreinu- beneficiu pe care nu l-au
a Efelo- mînt; cultură şi artă şi celelalte categorii de oa avut pînă acum.
-.0 iRaţga- :il| cei din unităţile sanitare, meni ai muncii. Care va fi, în felul a-
în total, în judeţul nostru, în ceea ce priveşte per cesta, creşterea retribuţiei
se vor majora retribuţiile sonalul muncitor din cele
M1 unui număr de peste 17 000 nominale a unui medic în
/ lalte sectoare — sănătate, cadrat în clasa de retri
de persoane încadrate în cultură, artă — la majo
aceste activităţi. rarea medie a retribuţiei buire 30, cu o vecnime
Nou în această etapă de se adaugă sporul pentru neîntreruptă în aceeaşi u-
majorare apare, la cadrele vechime neîntreruptă în nitate de peste 20 de. ani ?
didactice, cota procentua
lă asupra retribuţiei tari Pînă Ia majorare După Diferenţe
fare pe tranşe de vechime majorare
-a- în învăţămînt: 3 la sută retribuţia tarifară = 3 810 4 030 + 190
—_<ftnt pentru vechime de 3—5 spor de continuitate
art me-
i>jurnal; ani, 4 la sută pentru 5—10 10 la sută = 384
sportiv ; ani, 5 la sută pentru 10—15 spor de continuitate
tragerii ani, 6 la sută pentru 15— 15 la sută =
izică de 604 -1- 220
de ştiri; 20 de ani şi 7 la sută pen TOTAL: 1 224 4 634 -|- 410
p rauzi- tru vechime de peste 20
de ani în învăţămînt. A- Dar al unei surori de ocrotire, încadrată în ela-
vînd în vedere că în sis sa a 10-a de retribuire, cu 3 ani vechime neîntre-
ruptă ?
temul de. alcătuire a retri
buţiei cadrelor didactice Pînă la majorare După Diferenţe
exista deja o diferenţiere majorare
şi în funcţie de vechimea retribuţia tarifară = 1 825 1 920 + 95
în învăţămînt, creşterea spor de continuitate
nominală a retribuţiei res 3 la sută = 58 58
Aspect din expoziţia „40 de ani pe treptele învăţămîntului modern". pectivei categorii de per TOTAL: 1 825 1 978 + 153
sonal rezultă din procen-
La întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor - fiecare oră bună de lucru folosită din plin!
Cooperativa agricolă de campania agricolă de vară? canizatorii Petru Vişoi şi pe cele opt ha cu lucerna, tor mobilizator, oferind °- producţie din Boşorod are
producţie din Boşorod are — Aş vrea să remarc, Costică Trif au finalizat întreaga recoltă obţinută xemple bune de urmat ie 408 ha fineţe, la care se
culturi cu o bună dezvol ca un element deosebit al aplicarea primului trata fiind depozitată. marea masă a cooperatori adaugă întinsele suprafeţe
tare. Ieronim Grecu, se campaniei actuale, nume ment pentru combaterea Marioara Băluş, secreta lor. Mar ia Vişoi, Susana ce trebuie cosite în livezi.
cretarul comitetului co roasa participare la muncă gîndacului din Colorado. rul comitetului de partid Petric, Saveta Fămş, Mă Pînă în prezent au fost)
munal de partid, primarul a cooperatorilor. Prip acti S-a încheiat, de asemenea, al cooperativei agricole de riţi Măriunţi, Victoria Crin- recoltate doar în jur de 45
comunei, ne spunea : „Sta vitatea depusă de comite prima praşilă mecanică — producţie, ne-a spus : toaie, Leoniţa Mazăre. Stela ha. ceea ce înseamnă
rea bună de vegetaţie a tul comunal de partid, de Dănceascu, Marioara Bon- foarte puţin. Conducerea
culturilor — are la bază cbnsiliul popular, de orga tea, Marioara Buciuman, cooperativei, cu sprijinul
strădania depusă de orga nizaţiile de partid din IN COMUNA BOSOROD Marioara Dăniloi şi alţii consiliului popular. are
nele şi organizaţiile de C.A.P. am reuşit să-i mo şi-au prăşit primii supra datoria să organizeze ac
partid, de cooperatori, me bilizăm la munca pe o- feţele de cartofi şi porumb ţiuni susţinute la recolta
canizatori şi specialişti goare pe toţi cooperatorii, lucrare executată de Lazăr — Ţinînd seama de con repartizate şi au ajutat la rea finului, la adunatul,
pentru materializarea che pe toţi locuitorii satelor. Tămăşoi — şi cea manuală diţiile. atmosferice din ul mobilizarea la sapă a ce transportul şi depozitarea
mării secretarului general în discuţia ce am avut-o pe cele 232 ha cultivate tima vreme — am orga lorlalţi cooperatori. în tu acestuia în cel mai scurt
al partidului, tovarăşul cu Mihăilă Adam, ingine cu porumb şi a început cea nizat în aşa fel munca în- rele libere vin la prăşit şi timp. Subliniem acest lu
Nicolae Ceauşescu, pentru rul şef al cooperativei, am de a doua praşilă, pînă cît să folosim din phn fie bărbaţii care lucrează în cru deoarece iarba este
a executa în cele mai bune abordat stadiu] lucrărilor în prezent realizîndu-se care oră bună de lucru. industrie, ca şi elevii din mare şi trebuie cosită cît
condiţii lucrările de între de întreţinere a culturilor. circa 120 ha. — Ce rol au în buna clasele mai mari. De aceea, mai repede pentru a se
ţinere şi a se obţine în a- Pînă în prezent, cele 30 Din situaţia la zi mai crea condiţii să se obţină
cest an producţii agricole de ha cu cartofi au fost desprindem că s-au însi- desfăşurare a lucrărilor de după-amiază avem la pră producţii bune şi de otavă.
record. prăşite mecanic şi manual lozat 190 tone secară. că pe ogoare comunişti’ "• şit 300—350 de oameni.
— Oum se munceşte în de două ori, iar me s-a efectuat prima coasă — Ei sînt principalul fac Cooperativa agricolă de TRAIAN BONDOR
