Page 30 - Drumul_socialismului_1984_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 2'

Rezultatele
La atelierele centrale de tru conducător, tovarăşul Activitate neîntreruptă la
reparaţii auto şi utilaje, Din biografia Nicoiae Ceauşescu, mi-a a-
aparţinătoare I.A.C.R.S. Hu­ cordat înaltul titlu de Erou muncii Teli
nedoara, îl căutăm pe al Muncii Socialiste. Sini recoltatul şi întreţinerea legumelor!
maistrul Constantin Diaco- unui erou clipe ce nu se pot uita.
nescu, Erou al Muncii So­ Mi-a strins' mina şi a spus; (Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) şeful fermei, se aflau la 15.00 Telex
cialiste. „Aţi muncit bine pe şantie­ recoltatul verzei de vară 15,05 Pe urr
— Hunedorean, nea Cos- contemporan re, la Hunedoara. Vă feli­ dezvoltare a producţiei şi a cepei. „Deşi vremea gust 23.
fiică 7 cit călduros.. Am convinge­ agricole în gospodăriile Eugenja Lungu, Ioana Tu- n-a prea ţinut cu noi — 15,25 Ecran
- Sînt liv al Hunedoa­ rea că veţi munci şi mai populaţiei, comuna con­ dorică, Florica Rădulescu, arăta inginerul — totuşi Desene
rei din 1951. Fiind elev la — Munca pe şantiere s-a bine. Să facem Hunedoara, tribuie zilnic la fondul de Ana Istrate, Mariana Iaco- avem recolte bune. Am 15,45 Laurca
lui naţi
Dorohoi, vara, in vacanţe, mecanizat, avem tot telul România tot mai puternice". stat cu circa 700 1 lapte buţă ş.a. Din faţa solarii- livrat în această perioadă Român
veneam la Hunedoara. Lu­ de utilaje. De buna lor îndemnul acesta înseamnă de vacă, şi-a depăşit pla­ lor lăzile cu legume erau 20 tone de ceapă verde, lfi,10 Civica
cram, ci şti ga m bani să am funcţionare depinde ritmul sensul vieţii mele. De a- nul perioadei la laptele de adunate operativ şi duse 10 tone de varză, 8 tone 16.30 închide
pentru viitorul an şcoior. în şantiere. Eu nu-s sănătos tund m-am mai intilnU de oaie, a livrat din gospo­ în magazie de Frăguţa Pri- de gulioare şi 2 tone căp­ lui.
Eram o familie cu 9 copii. cînd văd o betonieră, un multe ori cu tovarăşul dăriile populaţiei 40 din cei cope, conducătoarea mini- şuni". 20.00 lor) Telejui
De unde putea să ne ţină buldozer, un autocamion, Nicoiae Ceauşescu. Am 82 porci contractaţi. tractorului şi fetele de la Deşi ploua, la ferma de 20.20 Ctitorii
tata ? După terminarea şco- un excavator că stă. Orice stat cu fruntea sus. Pentru Sectorul cooperatist, de „transport". Iar de aici, legume a C.A.P. Simeria miluirii
că mi-am făcut datoria. asemenea, are rezultate tot operativ, acestea sînt cele 30 de cooperatoare din 20,50 Rezona
— După care vin şi îm­
V t o H ie in s p a f a u i m u n c ii. plinirile... bune. C.A.P. Mărtineşti expediate spre unităţile echipa condusă de Silvia muzica
neasefi
Iordate nu au încetat lu­
comerciale.
livrează zilnic la fondul
de can
— Port carnetul roşu de de stat circa 1 200 1 lapte crul. Eie lucrau la prăşitul Fclix -
membru al partidului, înal­ de vacă, depăşind planul în ferma legumicolă a vinetelor. Un alt grup de 21.00 Teatru
tul titlu de Erou al Mun­ perioadei cu 300 hl. C.A.P. Rapolt se * acţiona, femei — din echipa con­ cum n-a
cii Socialiste. Băiatul ce] Mari investiţii, peste 4 de asemenea, la prăşit şi dusă de Ana Medrea — 22.20 Telejm
mare este inginer metalurg recoltat. Peste 20 de coo­ efectua praşila manuală a lor).
Iii, am venit şi m-am înca­ defecţiune ar avea trebuie la laminoare, soţia lui pro­ milioane lei, au fost alo­ peratoare din formaţia con­ verzei .roşii,...Şi tot în acea 22.30 închide
drat la I.A.C.R.S. Hunedoa­ să-i dăm de capăt. Înlo­ fesoară, lata studentă în cate., comunei peritru reda­ dusă de Victoria Nuţiu zi se recolta pătrunjelul, lui.
ra. cuim, asimilăm, adaptăm, anul III ia secţia sudură rea circuitului agricol a prăşeau manual vinetele şi care era livrat unităţilor
— Au trecut repede anii, găsim o soluţie. Noi nu aş­ a I.P. Timişoara, soţia lu­ unor terenuri pînă acum ardeii. Praşila mecanică o de legume-fructe din Sime­
au trecut greu ? teptăm de la alţii să ne crează cu mine in secţie. improprii pentru agricultu­ efectuau Ion Filimon şi ria. „In două zile — pre­
— Anii începutului au iost dea. Facem noi. Sînt co­ Nu-mi vine să cred citeo- ră. Comuna noastră îşi fi­ Ion Mert, cei doi specialişti ciza Laurenţiu Coleeriu, itAf
toarte grei. Barăci, noroaie, munist de un sfert de veac datâ, dar asta-i realitatea nanţează prin venituri pro­ în astfel de lucrări. Alţi preşedintele cooperativei —
roabă, tîrnâcop, hîrleţ, lo­ şi aşa m-a învăţat partidul: vieţii familiei Diaconescu, prii acţiunile economico- cooperatori, împreună cu terminăm aici şi începem
pată... Eu m-am ocupat de faptele de muncă să vor­ plecat acum trei decenii sociale, anul trecut predînd inginerul Viorel Cornea, recoltatul verzei de vară". BUCUREŞ
utilajele şantierelor din 1954 bească. Ele dau adevărata din marginea Moldovei, la bugetul judeţean peste dioprogram
Radiojurnal
pînă în 1962, Jnd mi s-a măsură a omului. Aşa pro­ pentru a-şi tace un rost în 300 mii lei. pinarea zile
dat in primire secţia de cedez eu, aşa ii învăţ şi viaţă. Şi cite asemenea mi­ în aceste rezultate se ABSENŢI LA EFECTUAREA PRASILEI 8.00 Revista
producţie industrială, mai pe tovarăşii mei. Pentru că lioane de familii sînt astăzi află munca fără preget a Curierul m
precis construcţiile metali­ la noi se munceşte numai in România ! Este un ade­ tuturor locuitorilor comu­ Pentru a asigura mo­ mări lucrătorii de la con­ Buletin de
prindem as<
ce. Nu ştiu cum s-a întim- în echipă. văr rostuit pe pâmintul nei în fruntea cărora se bilizarea la întreţinerea siliul popular, cooperati­ Buletin de
plat, dar unde se încurcau — Munca băiatului plecat României de Partidul Co­ situează zi de zi comu­ culturilor a tuturor locui­ va de producţie, achiziţii registrări c
lucrurile, unde era mai greu din Dohoroi a fost cinstită munist Român în anii de niştii. Dîndu-şi adeziunea torilor comunei, comitetul şi desfacerea mărfurilor, cîntecele şi
apăream şi eu. Peste 15 cu ce! mar înalt titlu de libertate a patriei. Ca buni la Hotărîrea privind rea­ comunal de partid Bo- dispensarelor uman şi ve­ poar-r’ •; 1(
et
■
vist»
1
ani am lucrat nurno tim­ preţuire din ţara noastră comunişti, ca buni Iii ai legerea tovarăşului Nicoiae şorod a hotărît ca praşila terinar ş.a. precum şi 18 eloiv. v,00 1
pi arie metalică. Mi-a plă­ — Erou al Muncii Socia­ ţârii avem înalta misiune să Ceauşescu în funcţia de manuală a porumbului uteci.şti, care au prăşit 11,05 Micri
cut mult sudura. Nu există liste. muncim, să ne punem in secretar general al parti­ semănat după secara 2,7 ha. Nu acelaşi lucru lor; 11,35 I
Buletin de
obiectiv siderurgic in Hune­ — Dacă nu era partidul valoa e întreaga noastră dului, ei o fac cu convin­ masă verde pe o supra­ se poate spune însă des­ huna radio
doara, Călan, Cîmpia Târ­ nostru comunist, care a con­ putere, pentru a cinsti cu gerea fermă că la edifica­ faţă de trei hectare, să pre Trandafir Budriş, moara folcl
zii, Oţelu Roşu, Aiud, Ca­ dus marea bătălie de a- noi şi noi realizări măre­ rea viitorului socialist al fie efectuată de lucră­ Mariţa Tirt, Elena Copo- vnnpremieri
De la 1 la
ransebeş, nu există bloc ori cum 40 de ani pentru eli­ ţele evenimente ale acestui fiecărei localităţi veghea­ tori ai unităţilor econo­ şescu, Angela Stingă, Ro­ curioşilor;
magazin în Hunedoara ca­ berarea scumpei noastre an. Iar pentru ca mer­ ză o minte clarvăzătoare mice şi instituţiilor din chea Irinescu şi Mariana ştiri; 16,05
ţă nouă; 1(
re să nu aibă timplâria Românii, care a adus ade­ sul nostru înainte să Ha ferm şi vizionară, o conştiinţă localitate şi de membrii Barbu. Cînd se vor ho­ trioticc şi
metalică executată de mine vărul şi dreptatea pe pă- şi neabătut susţinem din mereu trează, ce poartă organizaţiei comunale a tărî oare şi ei să intre 16,25 Radio;
şi de oamenii cu care lu­ mîntui patriei, ce soartă îi adincul inimilor şi întărim grijă deosebită dezvoltării U.T.C. Au răspuns cu în rînd cu ceilalţi locui­ fă; 16,55 Si
cram. Prin 1970 am execu­ aştepta pe cei 9 copii din prin laptele muncii noastre promptitudine acestei che­ tori ai comunei ? 17.00 Buletii
tat construcţii metalice pen­ familia Diaconescu ? Ş cîte propunerea izvorî tă din tuturor localităţilor ţării. Partidul —
conştiinţa îi
tru extinderea portului din milioane de familii aseme­ conştiinţa partidului şi po­ 17,30 Atidier
Hamburg şi pentru un com­ nea nouă avea atunci ţa­ porului ca cel mai brav fiu Orele scrii:
binat siderurgic din R.F.G. ra ? Noi n-am avut nimic al naţiunii să fie reales la * Revista ir
di,,,; 19,00 IM
Lucrul ieşit dm mina noas­ mai bun decît munca Prin Congresul al XlII-lea in tii; 20,00 R;
tră , s-a bucurat de cele mai muncă ne-am ridicat cu suprema funcţie de secre­ Memoria pă
calde aprecieri, am primit toţii. La 30 Decembrie 1972, tar general al Partidului nesc; 22.00 i
23.00 Bijut
felicitări. cînd se împlinea un sfert Comunist Român. 23.30—5,00 N
— Apoi din nou la uti­ de secol de la proclama­ cal.
laje... rea Republicii, iubitul nes- GH. i. NEGREA
CM!
Puls accelerat
' V: Zi
la toate obiectivele (I ■) i
(Aria); HUN
La C.A.P. Simeria, echi­ cerea Pigot
(Urmare din pag. 1) Din spusele interlocuto­ pa condusă dc Ana Medrea, la A); Trei
rului a-m mai reţinut că de pe cele 10 ha cit i s-a nopţi (Mode
repartizat, a recoltat pînă
cestea face ultimii metri există condiţii materiale acum 18 tone de cartofi de Ca-n filme
pe Valea Mare-aval. după corespunzătoare, suficiente cea mai bună calitate. credibilele ;
nor italieni
care îşi va încheia misiu­ mijloace tehnice şi umane, la); PETRI
nea pe Rîu Mare. I-aş evi­ precum şi hotărîrea între­ Foto N. GHEORGHIU goslit ia pr
denţia şi pe cîţiva dintre gului colectiv de a-şi in­ (Paringul);
oamenii care au exploa­ tensifica lună de lună rit­ nirea); Draf
(7 Noiembri
tat-o: inginerii Radu Ţo­ murile de lucru şi a re­ Domnişoara
păi şi Cornel Tarţa. mais­ duce cît mai mult timpul tural); VI
trul Ion Văcaru şi electri­ de finalizare a lucrărilor. dorinţelor
LONEA: c
cianul Andrei Dăneasă. Mai ales că majoritatea Vera (Minei
Dar lucrarea cea mai SA: Hotel :
presantă este la această meseriaşilor buni au rămas Spitalul de la Hunedoara torese) ; UR
oră aducţiunea principală pe poziţie şi sînt angajaţi ta a stabil
— esenţială în punerea în total pentru terminarea ga­ BRAD: Cont
mă (Steaua
funcţiune a hidrocentralei leriei. Am reţinut şi cîteva (Urmare din pag. 1) ratură de specialitate. Hu­ avea posibilitatea să trate­ filaxiei şi al educaţiei sa­ TIE : Valul
nume de asemenea oameni
de pe Rîu Mare. Inginerul harnici, pricepuţi. con­ nedoara avea unul dintre ze cu internare 12 000 de nitare un volum de muncă Portretul so
Mihai Neferu. şeful brigă­ ştiincioşi : Gheorghe Ma- cele mai modeme spitale bolnavi, astăzi la serviciile definitoriu. Controlul pe­ (Flacăra); C
Acolo pc p
zii complexe de antrepriză rinaş. Gavrilă Nuţaş, Va­ multă cunoaştere şi multă din ţară. In cadrul lui s-a lui apelează peste 24 000 riodic preventiv in colecti­ (Casa de cui
nr. 3. vorbeşte cumpătat, sile Bouleanu, Vasile Grec, pasiune organizatorică, a- constituit şi format profe­ de oameni anual. ve de muncă, dispensari- Prăpastia di
cu răspunderea comunistu­ Nicoiae Isărescu, Dorel Ba­ ducînd spitalului — împreu­ sional nucleul de bază al O in 1960, mortalitatea zarea bolnavilor cronici, BRAZI: Vul
lui deplin conştient de sar­ dea, Horia Adam. Gheor­ nă cu echipa pe care o corpului medico-sanitor de infantilă era de 65 la mia instruirea a peste 20 000 tilnire cu ti:
cultură);
dc
cinile pe care le are de ghe Crişan, Ion Roman, conduce — prestigiul de astăzi al Hunedoarei — chi­ de născuţi vii. in 1983 ea oameni ai muncii pentru ten(ie la g:
îndeplinit, măsoară atent Nicoiae şi Ion Grăpinoiu, care se bucură astăzi. rurgul ortoped Alexandru se redusese pînă la 15 la acordarea primului ajutor, ILIA: Drag;
lucrurile şi cuvintele. „Im­ Ir , TipUş. Vasile Vornicu. Ca unitate sanitară, Spi­ Simionescu, cardiologul E- mie, cu tendinţe vădite de educaţia pentru consum şi lakub (Lum
portanţa lucrării se cunoaş­ talul Hunedoara s-a înfiin­ mil Olteanu, chirurgul scădere in continuare. alimentaţie raţională, edu­
te, ne spune el. Ea trebuie Deci, zile bune, de ma­ ţat in 1951 cu 280 de pa­ Gheorghe Fărcaş, ftlziolo- © In medie, prin spital caţia demografică a popu­
terminată cît mai repede xim efort, la toate punc­ turi. Nevoile reconstrucţiei gul Leonida Crocos, medi­ şi policlinică se efectuează laţiei şi multe altele sînt
şi cît mai bine. Mai avem tul de lucru de pe ame­ economiei noastre avînd cul specialist în boli iniec- 450-500 000 consultaţii şi repere trainice ale activi­
de excavat, pe tronsonul najarea hidroenergetică de în Hunedoara acelor ani ţioase Nicoiae Deceanu, of­ tratamente pe an. tăţii profilactice in muni­
Valea Mare-amonte. 700 la Rîu Mare-Retezat, în ho­ un pivot de primă mărime, talmologul Dumitru Jujes- © Numai în spitalul şi cipiu.
Timpul pi
de metri. Credem că în tărîrea unanimă a con­ au determinat şi in reţeaua cu, medicii Julieta Opres- policlinica centrală lucrea­ ...In urmă cu peste 16 azi, io iulie
noiembrie străpungem. A- structorilor de aici de a sanitară transformări ra­ cu, Florea Paţachia, Ion ză 52 de medici specialişti ani, la 3 ani după istori­ va ti în gen
poi vom masa toate for­ urgenta finalizarea impor­ dicale. In 1957 spitalul a- Mălai, cadrele medii Ma­ şi peste 270 de cadre me­ cul Congres al IX-lea al şi se va încă
va fi variab
ţele la betonare. unde vom tantului obiectiv. Alăturîn- vea deja peste 600 de pa­ rfa Radu, Maria Rochin, dii revenind un medic la 15 partidulul,''prin grija parti­ senin noapte;
lucra cu trei instalaţii, pu­ du-şi glasul de al între­ turi şi o policlinică cu ser­ Rotila Moraru, Stratka Bi­ paturi şi un cadru mediu dului şi statului nostru, amlaz" se
ţind realiza avansamente gului popor în aprobarea vicii medicale ce acope­ vol, Maria Cucu, Valeria la 3 paturi. populaţiei municipiului Hu­ avers*’ de p
de. peste 200 m pe lună. deplină a Hotărîrii recen- reau mulţumitor nevoile si- Feher, Floarea Ţinea, Pali Concretizarea in cifre nedoara i se punea la dis­ de descărc
Vîntul va i
în iunie am făcut 250 m. tei plenare a C. C. al derurgiştilor şi constructo­ Sar ol ta şi mulţi alţii. de asemenea mărime a ac­ poziţie un modern spital cu din est şi
Am reuşit, considerăm noi, P.C.JŞw privind realege­ rilor hunedoreni. O statistică a performan­ tivităţii depuse in apăra­ 800 de paturi şi o policli­ peraturile î
cuprinse într
să organizăm mai bine rea 'tovarăşului Nicoiae Saltul cel mare l-a făcut ţelor spitalului şi policlini­ rea sănătăţi! miilor de ce­ nică pe măsură. Ce efecte de, iar cele
munca pe schimburi şi e- Ceauşescu, la Congresul al unitatea sanitară hunedo- cii hunedorene, orkît or tăţeni ai Hunedoarei în­ a avut asupra vieţii şi stă­ 24 şl 29 de
chipe, pregătim din timp XlII-lea. în funcţia supre­ reanâ în anii „Epocii fi de sec limbajul cifrelor, seamnă un efort financiar rii de sănătate a respecti­ pe văl, dir
fronturile de lucru, oame­ mă de secretar general al Ceauşescu“, Peste 68 mili­ vorbeşte totuşi convingător impresionant făcui de stai vei populaţii această gene­ semnala ceaţ
nii s-au specializat pe partidului, oamenii mun­ oane lei au fast investiţi despre dăruirea cu care şi un travaliu pe măsură roasă ctitorie socialistă, am La munte,
genuri de operaţii; am in­ cii care durează puternica la vremea respectivă — anii oii muncii de-a lungul a- al cadrelor medicale. arătat, chiar dacă numai încălzi uşor.
trodus două vagoane la cetate de lumină în Rete­ 1966-1968 - în construcţia nilor cadrele sanitare ale Urnind cu stăruinţă şl sumar. Esenţa acestor efec­ variabil, mai
duipă-amiaza,
transportul betonului de la zat se mobilizează energic şl dotarea noului şi mo­ Hunedoarei, folosind minu­ devotament direcţiile prin­ te este esenţa adevărurilor vor semnal
staţie în galerie, toate per- la muncă în aceste zile dernului spital cu 800 de natele condiţii create de cipale ale politicii sanita­ noastre socialiste Între care ploaie, însoţi
miţîndu-ne realizarea unor pentru a întîmpina cu re­ paturi şl policlinică. 16 mi­ socialism pentru asigura­ re a partidului, corpul me­ grija pentru sănătatea oa­ cări electrice
productivităţi ridicate, re­ zultate deosebite cea de a lioane lei a costat atunci rea sănătăţii oamenilor. dico-sanitar al Hunedoarei menilor se ridică la loc de sufla modera
sificări tempi
ducerea timpilor de beto­ 40-a aniversare a eliberă­ numai dotarea lor cu apa­ • Dacă în 1960 spitalul desfăşoară fn pionul pro­ cinste. km/oră din i
nare dintre inele de la 10 rii patriei şi Congresul al
ore la circa 4 ore“. XlII-lea al partidului.