Page 35 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 35
ERCURI, 11 IULIE 1984 Pag. 3
Practica în producţie — reală, Adeziune deplinei, susţinută nerale şi pentru preşcolari,
Pentru elevii şcolilor ge
prin fapte de muncă
vacanta verii înseamnă
bucurii oferite Uc taberele
instructivă, eficientă (Urmare din pag. 1) cii din Cooperativa agrico rc, de drume(.ii şi expe
tic la munte şi tle la- ma
lă de producţie Leşnic, ţă
garanţia sigură că între rani, mecanizatori şi spe diţii, excursii şi jocuri in
axă sn- Latură esenţială a pro a structurilor organizato rui loc de muncă. Ceea ce gul nostru popor, strîns cialişti, traducînd în viaţă neasemuitul decor al natu
rii. 8000 dc elevi liunedn-
— Coor cesului de instruire şi for- rice, eficienţa conducerii fac ei acum, aici, le este unit în jurul partidului, îşi orientările şi indicaţiile reni vor beneficia in a-
donării formare a viitorilor spe brigăzilor, raporturile de de un real folos în forma va continua cu dăruire şi date cu diferite prilejuri c casta vacantă de frumu
seţile taberelor de la Buc-
i limba cialişti pentru industria muncă şi întrajutorare ale rea lor ca specialişti mi cutezanţă efortul amplu de t o v a r ă ş u l Nicolae şoaia (Suceava), Buciumcni
arţial co- pentru dezvoltarea multi (Galafi), Păuliş (Arad), 're
extractivă, activitatea prac membrilor acestora. Desi neri, pentru că au fost în Ceauşescu, ne concentrăm
(Prahova),
artial co tică a studenţilor Institu- gur, sînt şi unii studenţi cadraţi în asemenea bri laterală a României socia eforturile pentru sporirea lega de Aramă, Sulina,
Avram
Baia
tllui de mine Petroşani se care s-au implicat mai pu găzi în care mineritul îşi liste. producţiilor la hectar, pen Iancu, Poiana Mărului, dc
lii eco- Ca membru cooperator tru obţinerea a tot mai în
desfăşoară, în această pe ţin în activitatea practică, spune cuvîr.tul. Cred însă cele de pe litoral — Turla,
jce rcvo- rioadă, în numeroase uni dar am convingerea că Ur- că împreună cu coordona am simţit permanent pro semnate producţii anima Năyodari, Delfin, „Cravata
roşie" şi dc multe altele.
cumentar tăţi de profil din ţară. în mînd exemplul majorită torii de practică e necesa fundele transformări pe liere. Ca urmare, în acest In aceste zile s-au reîntors
„Dru- întreprinderile miniere din ră o analiză — aici sau la care le-a trăit agricultura an am reuşit să avem cul din prima scrie a tabere
>ănă" (co- ţii colegilor lor se vor mo patriei, a judeţului nostru lor dc la Cheia (Prahova),
tlucţic a Valea Jiului îşi desfăşoa biliza mai mult. Pentru că, institut — privind integra turi frumoase de pe care Ştefeşti (Argeş), Bucşoaia,
mo Patru ră practica studenţii anu se poate aprecia; practica rea responsabilă a tuturor în perioada care a trecut preconizăm să obţinem re Năvodari, peste 400 de pio
arţial co- lui IV mine şi anului III productivă de acum dă bu studenţilor în această ac de la Congresul al IX-lca colte bogate. La orz, de nieri din judeţ şl se află
— exploatări la zi. De re ne rezultate, la fiecare sec- tivitate. Spun aceasta pen al P.C.R., de cind în frun exemplu, de pe suprafeţele
levat că mai mult de ju tru că am avut studenţi tea partidului şi statului secerate pînă acum am ob
mătate dintre studenţii a- care după o zi sau două se află tovarăşul Nicolae ţinut producţii de peste Album
flaţi în practică în Valea REPERE au părăsit brigada, practi CeaUşescu — revoluţionar 5 000 kg la hectar. De a-
Jiului au încheiat contrac ca în sine. Faţă în faţă înflăcărat, conducător cute semenea, ferma zootehnică de vacantă
te de încadrat în numeroa UNIVERSITARE cu studenţii care au o con zător, cel mai iubit fiu al a predat pînă acum la fon
se brigăzi din subteran. duită ireproşabilă — şi sînt poporului român — bărba dul de stat 381 hl lapte de Ia start alte citeva sute.
6,00 Ra- tul care a declanşat ener vacă, depăşindu-şi sarcini Dc taberele speciale vor
incţii; 7,00 Un raid Întreprins la mi mulţi aceştia — sînt Con beneficia elevi şi pionieri
In intîm- nele Paroşeni şi Livezeni tor se simte prezenţa acti vins că îşi vor corija ati giile creatoare ale întregii le cu 61 hl. din Deva, Lupeni şl Bu-
3 August; ne-a relevat modul de in vă a studenţilor, activă şi tudinea. naţiuni, propulsînd patria Sînt rezultate care ne ccş. La festivalul „Omagiu
ei ; 8,10 noastră pe noi culmi de bucură şi care ne stimu patriei şi partidului" de Ia
3r ; 9,00 tegrare al studenţilor în în ce priveşte instrucţia şi în aula Institutului de Năvodari va participa, in
9.05 Răs- programul de practică sta în ce priveşte producţia. mine Petroşani s-au întîl- progres şi civilizaţie. lează la o activitate mai aceste zile, formaţia de
rilor; 10,00 bilit de decanat şi condu nit zilele acestea studenţii Iniţiată de secretarul ge susţinută în continuare, de estradă a Casei pionierilor
10.05 în La I.M. Livezeni aflăm neral al partidului, noua monstrând astfel adeziunea şl şoimilor patriei dc la
că popu- cerile unităţilor miniere, că practica in producţie a repartizaţi în practică în Lupeni, la Poiana Pinului
ţările so- locul şi rolul acesteia în studenţilor e un cîştig „de Valea Jiului, coordonatorii revoluţie agrară îşi arată noastră deplină, bucuria (Buzău) vor pleca cel mai
ogram de instruirea viitorilor specia lor, reprezentanţi ai între roadele prin creşterea an nemărginită faţă de reale buni creatori literari şi dc
ulctin de ambele părţi" — după cum de an a producţiilor agri gerea tovarăşului Nicolae artă plastică din Deva, iar
ocaruselul lişti, eficienţa sa. apreciază ing. Ion Diaco- prinderilor miniere şi con apicultorii de la Şcoala
bun spre — Avînd în vedere speci nu, directorul întreprinde siliul A.S.C. Analiza mo cole vegetale şi animalie Ceauşescu în fruntea parti generală din Buccş îşi vor
11,35 Pu- ficul unităţii noastre, gra dului în care se desfăşoa re. Noi, toţi oamenii mun dului şi naţiunii noastre. dovedi măiestria in tabă
uletin de rii- „Prin studenţii aflaţi ra de profil do la Horezu.
secolului dul de mecanizare, teh în practică şi mai cu sea ră practica a pus faţă în în timp ce la munte şi
loara fol- nologiile complexe de lucru mă prin cei care au dorit faţă — aşa cum se propu Urmînd luminosul exemplu de muncă la mare sute dc copii hu-
anpremic- şi ţinînd seama că ne-au nea la I.M. Livezeni — an nedoreni se bucură dc fru
,00 De la de la bun Început să par şi viaţă al iubitului conducător museţile vacanţei, la Şcoa
ibul l»wi- fost repartizaţi studenţi din ticipe în calitate de inca- gajarea responsabilă a ma la generală nr. 1 Haţeg, e-
in dc anul IV. am considerat drat, ne-am completat efec jorităţii studenţilor şi ca (Urmare din pag 1) rile încredinţate, cu con Ievii s-au încadrat în echi
maţi. - utilă şl necesară plasarea zurile de superficialitate, sumuri specifice reduse la pe pentru a "răbi lucră
; 16,35 co- lor în colectivele cu cei tivele cu forţă de muncă rile dc repari*'! si rcamc-
ce; 16,55 serioasă. Acest fapt e manifestate de o parte din de muncă şi viaţă al iubi toate materialele, pentru najare a unttătll in care
17,00 Bu- mai buni mineri şi la lo tre aceştia. Oportună, cu tului nostru conducător, să ca secţia pe care o coor învaţă, în f' , - , 'ra (le mun
,05 Pe te- curile de muncă unde se confirmat şi de cantităţile măsuri concrete, analiza nu precupeţim nici un e- donez să se situeze pe un că patriotica organizată
din Au- aplică tehnoLgii noi de lu de cărbune ce ies, zilnic, şi-a relevat cu prisosinţă aici înscriindu-se B40 de
ia de azi, la suprafaţă. Dincolo de fort spre a ne amplifica loc de frunte în întrecerea pionieri. Cu tragere de
. Radiore- cru — ne spune Ion Dă- rolul, eficienţa sa remar- succesele înregistrate pe cu celelalte 53 de secţii ale inimă s-au încadrat în ta
Apuseni ; buleanu, inginer şef la aceste rezultate, care fără cîndu-se în zilele următoa primul semestru al anului, băra de m"nră patriotică
eîntcce ; I.M. Paroşeni. Am încer îndoială ne bucură, prin re în întreprinderile mi cooperativei, cinstind cu cu activitate nermanentă
nane; 18,00 perioadă în care ne-am rezultatele muncii noastre Ia lucrări'" din legumicul
adiojurnal cat, deci, ca la nivelul încadrarea studenţilor s-a niere, prin modul în care depăşit planul cu 500 000 cele două mari evenimente tura şi el"vi' de Ia Şcoa
maţională cunoştinţelor teoretice în urmărit în primul rînd a- studenţii îşi onorează sta la generată n'e Dobra, iar
că, infor- suşite în anii de studii să plicarea în practică a cu tutul în practica produc lei. Ne angajăm şi în con politice alg acestui an — colegii lor d" la Vulcan,
ojurnal * tinuare să înregistrăm de a 40-a aniversare a revo în număr dc 570, s-au con
la suge? C le oferim un corespondent noştinţelor teoretice dobîn- tivă. păşiri lunare la indicato luţiei de eliberare socială stituit în ccb'ne pentru ea.
zi într-o al realităţii procesului de dite, implicarea lor reală pe tot narencsol verii, să
aţele tra- producţie. Studenţii cu re în formaţiile de lucru, in LUCIA LIC1U, rul producţie marfă şi glo şi naţională şi cel de al fie în fruntea acţiunilor
la Prono- bală, să executăm în ter XIII-lea Congres al parti de reco'tnrr a plantelor
i şi duete gim de încadrat au şi po procesul tehnologic, în pro ION GLUGA, men si de calitate lucră dului. medicinale al a fructelor
i—5,00 Non sibilitatea urmăririi directe blematica majoră a fiecă corespondent dc pădure.
La muncă pe ogoare să ia parte toţi Localitatea - oglinda spiritului cetăţenesc
iocuitorii satelor, fără excepţie!
; vor zice (Urmare din gag. 1) C.A.P. Peştişu Mic, Peş ! Un cartier nou, îngrijit cu traiste
iul tren
ARA: Afa- tişu Mare, precum şi în zo
lern — sa- Peştişu Mic, Răeăştie şi al nele de munte, deoarece „Ansamblul 188" — aşa siliului popuiar orăşenesc.
: şi trei tele. Conducerile coopera iarba este mare, a ajuns este numit de către local Au răspuns chemărilor con
- sala T nici noul cartier de locuin siliului popular, ale asocia
căra); tivelor, consiliile populare numai bună de tăiat.
uri ale .. au datoria să organizeze începînd de ieri, în a- ţe conturat în zona din ve ţiei majoritatea celor Care
rtusia (Ar- transportul recoltei într-un tenţia lucrătorilor din agri cinătatea centrului oraşu ocupă apartamente în noile
II; îndră- lui Brad, pe locul unde în blocuri ridicate in această
i dorinţă timp cit mai scurt, mobili- cultura zonei Hunedoara urmă cu cîţiva oni era un parte a oraşului. Mereu în
Măriei (U- zînd la această lucrare toa stă şi o altă lucrare de o
î şi regina te mijloacele. în unităţile d e o s e b i t ă însemnătate: iaz. Gt de mult s-a schimbat fruntea acţiunilor organiza
LUPENI: din zonele mai joase a în strîngerea recoltei de orz. faţa ansamblului in mai te au fost locatori ai blo
trie (Cul- Ieri după-amiază au intrat puţin de trei luni, cînd curilor 1 şi 2 co Voicu
N: Limita ceput şi prima coasă la încă erau vizibile urmele Faur, Nicodim Coteţiu, mi
ceafărul) ; fin. Ileana Ştefan, ingine combinele în lan la coo
ilnut, acea rul şef al cooperativei a- perativa agricolă din Boş. de şantier, cînd încă unele nerii Sabin °işcan şi Va-
1); PETRI- ! Referindu-se la modul cum zone nu erau conturate şi sile Şichet. electricianul
e pădure ! gricole din Nandru, ne spu este organizată recoltarea multe spaţii din vecinăta loan Bucur, maistrul tîmplar
ANINOA- ] nea că unitatea are 235 ha cerealelor păioase, Ştefan tea blocurilor înălţate aici Mihai Simedreo.
-e (Munci- fineţe. unul după altul erau îm- — Tot aici. pe aleile Plo
I: Aleargă I — Cit s-a cosit pînă a- Şerban, preşedintele consi
t); BRAD: - liului unic agroindustrial, pînzite de pietre şi moloz, pilor şi lazului — subliniază
i roşie) ; cum ? arăta : cînd maşinile erau parcate Nicolae Stoca, administra
îrHîmplăiî j — Vreo 10 hectare. Pu ne organizat ! torul asociaţiei de loca
’ien Yun ţin, e adevărat. Ameliora — Am început secerişul Pomi fructiferi de talie tari — au fost conturate şi
i); o- bine pregătiţi din toate mică au prins rădăcini în amenajate cinci parcări
irerde (Pa- rea vremii ne permite şi punctele de vedere şi cu faţa blocurilor 33, 26, 25, pentru autoturisme, în jurul
soţiel pic- ne obligă să luăm măsuri hotărîrea de a strînge re
l; GEOA- pentru grăbirea recoltatu colta în cel mai scurt timp 28, iar în zonele verzi a- cărora cetăţenii ou plan
naţia (Ca- lui. Am trecut la mobili menajate de locatarii apar tat perdele de plop* în
HATEG : şi fără pierderi. Avem tamentelor blocului nr. 29, scopul umaririi şi menţi
zarea cooperatorilor la condiţii ca în 2—3 zile bu
mare (Da- daliile şi gladiolete au îm neri! purităţii aerului. Este
escendenţă coasă, astfel că lucrarea ne de lucru să strîngem prumutat parcă din soare foarte impozant co fiecare
: Tatăl re- îşi va spori ritmul. tot orzul şi să trecem cu
cultură) ; Clădirea primăriei din Ilia. cele mai calde culori, posesor de maşină să par
Recoltarea finului tre operativitate la însâmînţa- Foto N. GHEORGH1U în aceste locuri
Le la gafe rea culturilor duble. semn că cei care le-au cheze
: Dragos- buie mult intensificată ia plantat le îngrijesc zi de zi prestabilite si nu în preaj
:ub (Lu- cu dragoste de frumos. Pe ma zonei vei zi sau o blocu
întinsul înconjurat de blo lui. Subliniez acest aspect
curi a fost amenajat un pentru că se mai găseşte
Angajare responsabilă, unanimă scuar. N-a fost uitat.. nici cîte un cetă'ean care par
locul de joacă pentru cei chează exac. lingă zona
(Urmare din pag. 1) tative şi de eficienţă ale în 1983. Am constituit e- rezultate in această di mici, iar îrT centrul părcu- verde, nesocotind strădanii
acestor ramuri prioritare chipe „service" în subteran, recţie. leţului o salcie pletoasă, le pentru f'jmos ale colo
in tare la lucrările de pre ale economiei naţionale. care. asigură asistenţa teh Aş vrea să subliniez că plăpindă încă, se leagănă catarilor lui
iii pentru
: V_. ..nea gătiri de la minele Dîlja, Ce măsuri preconizaţi, în nică a utilajelor, intervin la toate minele Văii Jiu uşor în bătaia vintului. ...Încă un a-msamblo de
se incâl- Petrila-sud, Livezeni, Ani- acest sens ? operativ cînd este cazul. lui, comuniştii, toţi minerii Au plantat-o iubitorii de blocuri şi-a încheiat con
fi variabil. noasa, Bărbăteni, Uricani. — Cu sprijinul direct al Acţionăm pentru a face noştri înţeleg că ţara are pe nada oraşului,
vor sem- nevoie de mai mult căr frOmos- în ideea ca, peste turul
e de des- în cariere şi microcariere Biroului Comitetului jude din problema îmbunătăţi ani, să se recreeze !a um întregind fon„al de locuin
:
Vîntul va avem avansuri însemnate ţean de partid şi al con rii calităţii cărbunelui o bune. Sînt mobilizaţi şi ac bra ei toţi cei care, după ţe cu 51»0 oe apartamente.
Klera.t, cu la descopertă, ceea ce ga ductorii Ministerului Mine acţiune generală, de ma ţionează cu răspundere în schimbul de muncă, vor Un cartie nou, situat în
r
tri tempo- acest sens. Un ecou puter
m/oră din rantează creşterea produc lor/' am stabilit concret ximă importanţă. Vom poposi cîteva ore pe băn centrul vecn. un cartier
Tempera ţiei de cărbune în semes căile de acţiune în ’vede- pune în funcţiune instala nic mobilizator în muncă cile din jur. cu care p-.- drepr cuvînt
ţi cuprtn- trul al II-lea. i’ea realizării integrale a ţiile de presortare a căr il are Hotărîrea plenarei — Curăţenia în jurul blo se pot m. rri proiectanţii
16 grade, — în cuvîntările rostite producţiei de cărbune, cu bunelui la cariera Cîmpu C.C. al P.C.R. privind re
1
5 între 24 alegerea, la Congresul al curilor, săparea zonelor şi constra .. rii, dar şi cei
r
îolat, cea- la recenta sesiune a Con accent pe creşterea mai lui Neag, la minele Uricani verzi, lucrările de împrăş care au ră ' as şi vor rămi-
siliului Suprem al Dezvol puternică a productivităţii şi Lupeni. La toate minele XIII-lea bl partidului, tiat şi nivelat pămint au ne, peste <-■ - să-l gospo
tării Economice şi Sociale muncii în abataje şi pe şi preparaţiile, în centrul a t o v a r ă ş u l u i Nicolae fost - efectuate de către Io - dărească - ocat-cnii. lui.
1
nea se va CeauşescU,' în înaltă func
are. Cerul şi la plenara C.C. al P.C.R., îmbunătăţirea calităţii căr preocupării organizaţiilor catari, membri ai asociaţiei •Şi înfăţişa , v lui, aseme
Izolat vor secretarul general al parti bunelui livrat. Avem în a- de partid, a consiliilor oa ţie de ' secretar general al nr. 8. Valoarea muncii pa nea celorla' ? străzi şi car
averse de dului, tovarăşul Nicolae batajele Văii Jiului 39 de menilor muncii, probleme Partidului ‘ Comunist Ro
e deseăr- mân. Vom susţine şi întări triotice efectuate aici se tiere, vorbe e de vredni
Vîntul va Ceauşescu, atrăgea din nou complexe active, dintre ca le calităţii Sînt prioritare, estimează la 320 000 lei - cie, de d'< aste faţă de
-1
cări pină atenţia asupra necesităţii re 26 cu funcţionare con dezbătute şi cunoscute de această hotărîre prin alese ne spune Ionel Sipoş, şeful casa noa de tot ce o
din vest întăririi bazei energetice Şi tinuă, cu care realizăm, In toţi minerii şi preparatorii, fapte de muncă, prin spo sectorului de gospodărie înconjoare
de materii prime a ţării, medie, producţii de 15 tone la Vulcan, Lonea şi Dîlja ob- rirea necontenită a pro Comunală din cadrul Con E.. BA SENA
cu accent pe laturile cali pe post, faţă de 11,82 tone ţinîndu-se cele mai bune ducţiei de cărbune.