Page 37 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 37
În cinstea marii sărbători naţionale
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-Vfl!
Apartamente predate peste plan Materiale refractare
Colectivul de muncă al brigăzii nr. 1, cu marc economisite
JUDEŢUL HUNE006RA pondere în cadrul T.A.G.C.M. Deva, raportează în
cinstea măreţelor evenimente din viaţa poporului Acţîonînd perseverent
nostru — aniversarea a 40 de ani de Ia eliberarea pentru reducerea timpului
patriei şi Congresul al XIII-lea a! partidului — şi în de reparaţie a cuptoare
întîjnpinarea „Zilei constructorului" realizări remarca lor de Ia oţelării si la
bile în activitatea de producţie, Printr-o mobilizare minoare, lucrătorii secţi
plenară a tuturor forţelor, folosirea la capacitate a ei cuptoare industriale
maşinilor şi utilajelor, aprovizionarea ritmică cu din C. S. Hunedoara se
materialele necesare, utilizarea eficientă a timpului preocupă şi de recupe
Ş l A l C Q 1\ 1S 1I I U L U I P O P U L A R de muncă pe şantiere, harnicii constructori deveni au rarea şi economisirea ma
predat în primul semestru al acestui an 203 aparta
mente, cu 14 peste sarcinile stabilite acestei perioa terialelor refractare, deo
sebit de valoroase pentru
de. Fină la finele anului alte 369 de apartamente
vor fi predate beneficiarilor. economia naţională. 1 323
Anul XXXVI, nr. 8 294 tone cărămizi bazice şi
1 050 tone cărămizi de
Realizări Şamotă au recuperat şi
reînzidit anul acesta la
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ ale sideruargâştîlor cuptoare, ceea ce înseam
nă peste 1,9 milioane Iei
economii.
hunedorerci
Mobilizare susţinută ia secerişul orzului Suplimenîai - I.F.E.T. Deva
105 000 tone
Zilele trecute s-a de sele cooperatorii Axente lia Fechete, şefa fermei aglomerat 1944 -1984 Depăşiri la toate
clanşat secerişul orzului şi Tisu şi Mircea Florea. vegetale, care supraveghea
în Consiliul unic agroin „Procedăm aşa — arată ca tăierea paielor să se Oamenii muncii de la I AUGUST sortimentele
dustrial Brad. Prima uni Ştefan Moise, Inginerul şef facă cit mai aproape de cele două fabrici de aglo
tate unde combinele au al Unităţii —■ pentru a nu sol. merare din cadrul C. S. Ca şi în 1983, şi de Ia
intrat în lan a fost C.A.P. pierde nici un bob din în locul numit „Peste Hunedoara îşi amplifică începutul acestui an. co
Ribiţa. Pe tarlaua „Bo- producţie". Criş" al C.A.P. Birtin, strădaniile în producţie, fii Socialiste, şeful sec lectivul Sectorului fores
jasca" se lucra, miercuri, •în acelaşi ritm bun se combinerul Sorin Marc toc înregistrând constant în ţiei m e c a n i z a r e a tier de exploatare Hune
în flux, activitatea fiind acţionează pe tarlaua „Bro- mai intrase cu „Gloria" semnate depăşiri de plan. I.A.C.R.S. Hunedoara, de doara se situează pe pri
bine organizată. în urma tuna" a C.A.P. Vaţa de intr-un alt lan, de 3 ha. Prin buna organizare a la începutul anului pla mul loc în întrecerea so
celor două „Glorii", la vo Jos, unde combinerii Pavel Transportul boabelor in muncii, aprovizionarea nul de reparaţii a fost cialistă între colectivele
lanul cărora se aflau com Başa şi Ion Cioază reu.şi- bază îl efectua tractoriştii i ritmică cu materiale şi îndeplinit în procent de I.F.E.T. Deva. De la în
binării Horea Cimpoaie şi Petru Boţea. Pe un teren folosirea la capacitate a 115 la sută. Realizări ceputul anului, oamenii
Andrei Gligor, venea cu alăturat două tractoare in agregatelor şi instalaţiilor deosebite s-au obţinut şi muncii de aici şi-au rea
presa de balotat paiele me C.U.A.S.C. BRAD traseră cu plugul şi disoul din dotare, ei au elaborat Ia recondiţionarea pie lizai prevederile de plan
canizatorul Florin Cristea. la aratul şi pregătitul te Peste sarcinile de plan. selor de schimb, unde
Transportul boabelor în renului pentru cultura du de la începutul anului, planul valoric a fost de la toate sortimentele,
bază îl efectua, cu două seră în câteva ore să sece blă. Inginerul şef al coo o cantitate de aglomerat păşit cu peste 400 000 realizând suplimentar
remorci, tractoristul Mir re orzul de pe mai mult perativei, Vasile Rasovan, fondant de peste 105 000 tei, ceea ce înseamnă că 1 500 mc buşteni răşinoa-
cea Cimpoaie. Prezent în de cinci hectare. Şi aici, care supraveghea ca am tone, materie primă in mai bine de 40 Ia sută se, 2 920 mc buşteni fag,
cîmp, alături de mecani sub coordonarea directă a bele lucrări să se desfă dispensabilă producţiei de din totalul pieselor uzate 1 525 mc buşteni stejar,
zatori, inginerul şef al coo inginerului şef al coopera şoare în condiţii bune din fontă din marele combinat 15 mc lemn de mină, 600
perativei, Ioan Jurcuţ, era tivei, Ioan Fechete, recol punct de vedere al cali siderurgic. se recondiţionează şi re- mc celuloză de fag cojită,
mulţumit de ritmul în ca tatul se derula în flux, în tăţii, asigura că în condi foloscsc la diverse utilaje. 100 mc lemn CR şi 500
re se desfăşoară secerişul, urma combinelor fiind pre ţiile menţinerii timpului Economii prin Angajamentul colectivului mc lemn PFL, 35 tone
cit şi de calitatea lucrării, gătite să intre presele de bun de lucru recoltatul or recondiţionarea de aici este ca pînă la
fiind decis să-l încheie în balotat şi tractoarele cu zului se va încheia pe toa mangal de bocşă, alte
cel mai scurt timp. pluguri la aratul şi pre tă suprafaţa cultivată în pieselor de schimb sfîrşitul anului să re produse fizice. (Grupaj
La C.A.P. Ţebea se se gătitul terenului pentru cel mult trei zile. După cum am aflat de condiţioneze peste 50 Ia realizat, de Aron Căta,
cera pe două tarlale ală cultura dublă. la tovarăşul Constantin sută din totalul pieselor Slelian Dena şi Vasile
turate. Ajunşi acolo în ju Asociaţia economică in- MIRCEA LEPĂDATU Diaconescu, Erou al Mim- de schimb necesare secţiei.
rul orei 17, îi găsim lu tercooperatistă Birtin are Grrgor aş, eorespond enţ i).
crând din plin pe mecani cultivate 70 ha cu orz. Se
zatorii Vasile Meltiş şi IIie cerişul a început aici pe „CEA MAI FRUMOASA
Brezcştean. Deşi terenul tarlaua „Lă Păr", unde GRĂDINĂ, CEL MAI
era încă umed, cei doi se combinerii Vasile . Negru FRUMOS BALCON"
descurcau bine, neslăbind şi Ioan Muntea au intrat
viteza de înaintare. în în lan imediat ce procen Comitetul municipal al
urma combinelor, pe por tul de umiditate al culturii femeilor Hunedoara a ini
ţiunile unde terenul era le-a permis. împreună cu ţiat Întrecerea „Cea mai
dificil, intraseră cu coa ei se afla inginera Corne frumoasă grădină, cel mai
frumos balcon". Primele
care au îmbrăţişat aceas
tă iniţiativă au fost har
nicele gospodine Elisabeta
Bata, Aurora Berghianu,
Natalia Podaru, Victoria
Sabău, Ionica S o reşca şi
Estera Stana din cartie
rul nr. 12. Ele pot ii a-
desea văzute nu numai
intredndu-se în a da cea
mai plăcută înfăţişare zo
nelor verzi şi faţadei blo
cului., ci şi participînd la
acţiunile de colectare a
unor materiale şi obiec
te refolosibile. In perioa
da care a trecut din a-
cest an, ele au colectat
300 kg hîrtfe, o tonă de
fier vechi, 60 kg textile
şi un însemnat număr de Hala montaj complexe de susţinere mecanizate a i.U.M. Petroşani. Se face montajul
sticle şi borcane. unui complex S.M.A.
Staţia C.F.R. Simeria — aspirantă la un loc
fruntaş în întrecerea socialistă pe ţară
In primele 5 luni ale a- actul istoric de la 23 Au ţie: staţionarea vagoanelor nerea succeselor sini strîns
cestui an, Staţia C.F.R. Si gust 1944 şi Congresul al în tranzit cu manevră a legaţi de munca atentă şi
meria a ocupat locul II pe XIII-lea al, partidului — fest redusă cu 42 la sută, responsabilă a feroviarilor,
ţară în întrecerea socialis colectivul nostru este ferm staţionarea la încărcare- continua lor preocupare
tă dintre unităţile din do hotărât să se mobilizeze descărcare cu 10 la sută, pentru ridicarea şi perfec
meniul transporturilor fe- mai bine, să raporteze de sarcinile la tone expediate ţionarea cunoştinţelor, men
r'oviare. Şi în continuare, păşiri la toţi indicatorii de au fost depăşite cu 16,8 la ţinerea într-o stare de
în luna ' iunie, rezultatele plan. sută, tonajul brut pe tren funcţionare corespunzaloa-
au fost bune. Inginerul Mihai Vasilică marfă cu 54 la sută, în re a dotărilor tehnice, con
— De la începutul anu şi tehnicianul principal Ion cărcătura statică cu 7,6 la lucrarea strânsă şi perma
lui ne-am propus să ocu Poenar, din cadrul forma sută, productivitatea mun nentă cu beneficiarii, cu
păm un loc fruntaş pe re ţiei tehnice, s-au referit la cii cu 16,8 la sută, consu unităţile complexului de
ţeaua C.F.R. — ne spunea realizările înregistrate pe mul de energie electrică a cale ferată şi ale R C.M.
Iacob Dimulete, şeful co primul semestru al anului. fost mai mic decît ccl pla Deva.
ordonator al staţiei. Ne cu — Prin măsurile luate nificat cu 6 la sută, regu încheiem notiţele noastre
noaştem posibilităţile ' de in vederea desfăşurării în laritatea circulaţiei — res despre staţia C.F.R. Sime
Imediat după stabilizarea vremii, la C.A.P. Strei s-a re
luat lucrul la seceriş eu toate torţele. oare dispunem şi sîntem bune condiţii a transpor pectată sută la sută, iar ria, evidenţiind ciţiva din
convinşi că putem concu tului pe calea ferată a cit întreaga activitate a decurs tre cei mai harnici şi con
ra cu mari şanse de cîştig mai multe mărfuri, prin fără evenimente şi acci ştiincioşi ceferişti: Ion Lu-
între staţiile C.F.R. de ca preocuparea pentru valori dente de muncă. doşan, Octavian Raica, Ion
Sub conducerea partidului — 40 de ani de profunde
tegoria Intîi. De aceea, ne ficarea superioară a rezer Toţi lucrătorii au avut Vinţonescu, Mircea Spinca-
prefaceri socialiste bucură actualul loc ocupat velor interne ale staţiei, un aport însemnat la aces niu, I-IacR Rozemarie, Elena
în întrecerea socialistă. coordonarea şi urmărirea te frumoase realizări. Cum Gristea, Aurel Crăciun, Du
EXPORTUL - DOMENIU PRIORITAR Este pe deplin meritat. în atentă a activităţii de zi spunea şi magazinerul co mitru Cosma, Avram Bur-
AL ECONOMIEI NAŢIONALE cinstea măreţelor eveni cu zi — arătau interlocu mercial Aurelia Morar, de dan, Traian Boca, lor»
mente din acest an — ani torii — s-au obţinut impor la compartimentul tranzit, Radu.
(pagina a 2-a) UVIU BRAIC&
versarea a 40 de ani de îa tante realizări în produc factorii principali in obţi
