Page 39 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 39
Ol, 12 IULIE 1984 Pag. 3
Ce relevă biroului organizaţiei de bază Omagiu măreţei aniversări
ei un
discuţiile individuale cu comuniştii Calea spre demnitate
Un adine freamăt al u- fost fapte de viaţă dintr-un
Biroul organizaţiei de deplinirea sarcinilor de Gh. Bagiu au arătat că nu mai poate fi tolerată. nanimel conştiinţe romă- proces revoluţionar Iară
bază din secţia prefabrica plan. în acelaşi timp, bi deşi acesta este un mun S-a discutat deschis, fără neşti a străbătut in acea precedent, la care s-au
ifttate*
inorq,; 1, ui. te a I.M.G. Bîrcea mal roul i-a recomandat să citor priceput, uneori lip menajamente, dîndu-i-se şi seară încăperea din stra- putut raporta, apoi, desti-
mninibtâ — are de purtat discuţii indi aibă mai multă iniţiativă seşte nemotivat de la lu un termen în care să-şi da Vînătorutul 3 — gazdă nele de azi a>e oatriei, ale
viduale cu aproape o trei in îndeplinirea sarcinilor cru sau vine în stare de clarifice situaţia familială. ospitalieră a clubului „Fe- oraşului O-âshe, ale oa-
mate
progra- me din efectivul organiza politice, să nu aştepte să ebrietate, are o comporta EI s-a prezentat pregătit mina" din Orăşttie. „Ne-am menilor lui. Destine ce
ţiei. In convorbirea cu se fie mereu îndemnat. In re necorespunzătoare faţă şi decis să-şi lămurească întîlnit azi, femei de toate poartă pecetea onrlor pa-
parţial co-
cretarul organizaţiei de esenţă este vorba de ţine de tovarăşii de muncă. Lip definitiv problema. Se în virstele — pentru a bene- truzeci ai libertăţii patriei
în ecO- bază. Dumitru Luneaşu, re rea la timp a adunărilor surile acestea, fiind mai torsese Ia familie cu gînd fie ia şi de sfatul înţelept şi care, relevata aici, în
marcăm că ritmul în care grupei sindicale, populari vechi, pentru care a şi fost bun. Şi-a luat concediul de al celor aflate in pragul atmosfera caldă a intîlni-
tru tle lu- se desfăşoară discuţiile in zarea în faţa colectivului retrogradat din funcţia de odihnă şi împreună au
izică uşoa- toamnei şi de opiniile per- rii clubului „Femirto" din
dividuale este lent. a rezultatelor obţinute de şef de formaţie, biroul or plecat la mare, urmînd ca tinente ale tinerelor. Ne-am cartierul nr. 5 al oraşului,
revoluţiej — Pentru noi nu ritmul în scurt timp să se trans întîlnit, aşadar, pentru a au cristalizat neîntreruptul
„Sentin- primează, ci soluţionarea fere împreună în judeţul rememora evenimentele is- efort a'l oamenilor de a
U 2 problemelor pe care ni le VIATA DE PARTID natal. torice de acum 40 de ani munci şi a trăi frumos, a
iii de cul- relevă ele — ne spune in — Observăm că biroul
stă terlocutorul. ale revoluţiei de eliberare devărat. Lumina de pe chi-
(parţial co- ganizaţiei de bază i-a a- cheamă La discuţii grupuri socială şi naţională, anti- purlle Smarandel Scorţea-
— înainte de a ne re formaţiile de lucru, dezba de comunişti. Vreţi să ex fase istă şi antiimperialhtă nu - preşedinta comite tu-
programu- feri la cîteva dintre aceste terea hotărîrilor de partid tras atenţia că la prima plicaţi de ce procedaţi din August 1944, pentru a lui orăşenesc a' femeilor -
probleme, vă rugăm să ne şi a legilor ţării. abatere i se va desface aşa ? retrăi, azi, momentele eroi- Măriei Tuţurman, Minervei
spuneţi după ce criterii — Vorbeaţi de cerinţa contractul de muncă. Ade — Da. De regulă intră ce care ne-au deschis ca- Berian, Aureliei Vlad, Lu
aţi eşalonat întilnirile cu rezolvării problemelor pu vărul este că de atunci to la aceeaşi întîlnire 4, 5 sau lea spre demnitate". Cu creţiei Suciu, Rotilei Toma,
comuniştii. se în evidenţă în timpul varăşul Bagiu lucrează bi 6 membri de partid. Am forţa de penetraţie a cu- Măriei Diaconu, ale tiecă-
— Am început cu tova discuţiilor individuale. La ne, nu mai lipseşte şi nu pornit de la nevoia de a vîntului rostit de prof. Dom- rei participante era expre-
răşii care au sarcini în ce vreţi să vă referiţi, to mai vine la lucru sub in da discuţiilor un caracter nica Livescu, Istoria de a- sia stării de gînd şi tap-
conducerea organizaţiilor varăşe secretar 7 fluenţa alcoolului. Sperăm mai consistent. Birou] poa cum patru decenii reverbe- tă definitorie pentru timpul
de masă, precum şi a for — Organizaţia noastră că şi pe mai departe tre te şi chiar primeşte un rează in suflete, intîlnirea ce-1 trăim AcoiO, in incă-
maţiilor de lucru, conco este destul de mare, nUmă- burile să meargă tot bine. ajutor din partea celor a- transformîndu-se intr-o e- pereo cochetă de la nr. 3,
: 6,00 Ra- rînd 76 de comunişti. CU Cu tovarăşul Didi lucru
mincţii; 7,00 mitent cu cei cărora tre flaţi de faţă în dezbaterea şi moţionantă şi patetică lec- unde gazda îmbia mereu
9 In intim- buie să le dăm ajutor în toate acestea ne cunoaş rile au fost mai complica elucidarea unor probleme. ţie de patriotism. „Şi noi oaspeţii cu cireşe din clre-
23 August; înlăturarea unor lipsuri tem destul de bine. ştim te, el părăsindu-şi pentru Gîndirea colectivă dă ga am trăit acele momente şui ce domină curtea şi cu
:sei ; 8,10 din comportamentul în unde trebuie să intervenim. o perioadă familia. Noi
iilor; 8,65 ranţia Unor soluţii drepte. unice. Reamint)indu-ni-le, suc din trandafirii ce-1 fin-
erii cxcur- muncă, în societate sau De aceea, în prima parte îi mai atrăsesem atenţia Vreau să menţionez însă vom cunoaşte mai îndea- podobesc casa, o mină de
ixpres; 9,00 familie. Primul a fost to a discuţiilor individuale şi cu alte prilejuri şi se că deşi invităm comuniştii proape jertfele, eroismul femei - mereu prezente în
; 9,05 Răs i-am chemau şi pe tovară părea că înţelegea gravita
urilor; 10,00 varăşul Andrei Calo, mais şii Gheorghe Bagiu, îoan tea faptului, dar era apa în grup, biroul poartă dis comuniştilor, ne vom inţe- acţiunile obşteşti ale ora-
; 10,05 iUo- tru instalator, organizator cuţii cu fiecare în parte, lege mal bine îndatoririle sul,ui - au adus un în al
10,30 Armo- de grupă sindicală din Didi şi pe alţii care mai renţă. Cînd l-am chemat apreciind activitatea fiecă de a fi în permanenţă, fător omagiu anilor 40 pi
Buletin de schimbul A. Noi îl apre au unele abateri de la dis în faţa biroului pentru dis ruia. Dezbaterile sînt des prin munca de zi cu zi, prin demnităţii tării. Şi, simţin-
ie româna, cuţiile individuale era clar
11,35 Pu- ciem pentru buna sa pre ciplina muncii sau de la chise, directe, fără mena tiecare acţiune, de strajă duse in acord deplin cu
rtuletin de gătire profesională, pentru regulile şi normele statu şi pentru noi şi pentru el jamente, cum s-a văzut din păcii, vom preţui la ade- aspiraţiile fiecăreia dintre
moara efortul ce-1 depune in în tare. Discuţiile purtate cu că starea în care se afla exemplele date. vărata valoare demersurile participante, Maria Dlaco-
. agazin
; >i2,45 A- Biroul organizaţiei de pe care le face ţara, parii- nu a dat glas simţăminte-
lio-tv.; 13,00 bază a primit şi unele re dul, cîrmaciul patriei noas- lor sale prin versuri scri-
,00 Club u- Autoconducere, autoaprovizionare teritorială comandări care vor prin tre pentru a ne creşte fiii se cu pana sufletului: „Vi-
Buletin de
iică uşoară de bine pentru activitatea şi nepoţii sub cer senin": sul împlinit al celor din
i,15 Melodii sa viitoare. Rememorările Măriei Bol- vechime/ Sâ- transforme
1
irtuozitate ; Locuitorii comunei Vălişoara îşi onorează
a economi- Convorbire consemnată de dor Zdrenghea (gazda ma- viaţa din bine in mai bine/
mcdicului; CORNEL ARMEANU nifestârii), Vasllicăi Adam, Iar in noi să crească per-
ştiri; 17,05 cu cinste obligaţiile contractuale Opreanei Caraşcă, Silviei petuu mîndricrl Că porum-
i; 17,35 Te Zamora privind acele cea- beii păcN oornesc din
patr'a mea Ţăranii din satele necoo- 1 lapte sarcină de plan se lapte au predat, în perioa
sical; .8,00 perativizate sînt chemaţi mestrială — cantitatea de da scursă de la începutul Aspect de la deschiderea suri de August şi acei ani România",
Radiojurnal 66 500 1. adică cu 7 500 1 anului şi pînă la 1 iulie, forumului pionieresc dc Ia de inceout de eră no-uă au LUCIA IICIU
ernaţională să-şi aducă o contribuţie Costcşti.
diocenaclu ; tot mai mare la înfăptui lapte în plus. Pe sate, si Lazăr Roman, Angliei T.
1 oră; 23.00 . rea Programului de auto- tuaţia livrărilor de lapte Achim, Nistor T. Anghcl
Iurul", de coaducere şi autoaprovi se prezintă astfel : şi alţi cetăţeni din satul
i); 23,30— Cantitatea de
nuzi cal. zionare. Cum îşi îndepli Satul Dealu Mare, Toader Muu- •
nesc aceste îndatoriri lo lapte livrată tean şi Petru Morar din
cuitorii comunei Vălişoă- Săliştioara 22 200 1 Vălişoara.
ra ? Toţi crescătorii de Dealu Mare 16 100 1 Consiliul popular, depu
bovine au contractat între Stoineasa 12 700 1 taţii săi urmăresc în per
800 şi 1000 1 lapte de la Vălişoara , 15 500 1 manenţă ca toţi crescătorii
fiecare vacă pe care o de De menţionat este fap de animale să-şi onoreze
ţin pentru a fi predat la tul că toate satele şi-au în obligaţiile contractuale în
fondul de autoaproviziona deplinit şi depăşit sarcinile cele mai bune condiţii şi-
ce vor zice de livrări pe primul semes la timp. Şi rezultatele de
işoara Noo- re şi fondul de stat. Ast
(NEDOARA: fel, planul de contractări tru al acestui an. între pînă acum — aşa cum re
(Modern — la lapte de vacă pe acest fruntaşii satelor la contrac zultă din datele citate mai
7.?' trei an a fost realizat integral tări şi livrări se numără sus — atestă că există con
a B);
lac<_«j; A- şi chiar depăşit. Maria Heiuş, deputat co diţii şi posibilităţi ca Vă
(Arta) ; PE- — Acum se pune accen munal, Rozalia Pîrva, Leon- lişoara să se situeze pe un
Irăgostlt la tul — ne relata primarul tina Medrea, Ioan N. Pe- loc fruntaş în întrecerea
(Paringul); trescu. Petru Medrea, Ni- socialistă dintre comunele
victorie — comunei. Aurel Boloţ —
lirea); Dra- pe livrarea de către toţi colae Oprean şi alţii din judeţului nostru la livră
i (7 Noiem- cetăţenii a cantităţilor de satul Săliştioara — care rile de lapte, aşa cum a
; Dragostea lapte contractat. Acţionînd au predat pînă acum între făcut-o şi în anul trecut.
(Cultural) ; permanent pentru buna 800—1 250 1 lapte, Ileana N. BADIU
fragiul (LU
MEA: Acel funcţionare a centrelor de Nicoară, secretarul orga
:cundfl (Mi- preluare a laptelui şi pen nizaţiei de partid, Maria
jA : Fructe tru impulsionarea predări Pis, Aurel D. Gros, Moise
uncitoresc) ; Roman, Petru A. Cibian
irgă cu mi- lor, bilanţul realizărilor la şi mulţi alţii din Stoienea- Părinţi care vorbesc cu tristeţe despre fiul lor
BRAD: Ru- sfîrşiitul primului semestru
roşic); GU- din acest an este pozitiv. sa — cu cantităţi cuprinse
itîmplări pc La nivel de comună s-a între 800—1 100 litri lapte „Nu ştiu ce poate fi cu ani de-muncă la I.M.M.R.), ce auto: Lucrez aici, în Este epura .or gaze la Com
Yun San el. A fost bun şi harnic, au o casă mare şi o gos acelaşi loc de muncă, în binatul .Victoria" Călan.
lAŞTIE: Un predat — faţă de 59 000 piedat. între 500 şi 850 1
ris (Patria); dar acum... Dă rar pe-aca- podării frumoasă pe care aceeaşi meserie de 26 de De 26 de ani 0 practică.
r (Flacăra); să, bea mult. Nevastă-sa ei o întreţin, cu munca lor. ani. Ce poate fi mai înăl Ne-am încadrat fiecare a
: Combina- a plecat că n-a mai putut Dar, în acelaşi timp, ei ţător pentru un om decît locurile noastre de mun
tltură); HA- tor Io Cooperativa „Pro răbda. Oricum, ea şi-a re trebuie să fie mama şi ta să se simtă util societăţii, că, îndisoln'ina dte eolecm.
rl la filma- gresul" Deva, de a face făcut familia. L-a luat cu tăl celor două nepoţele — familiei, să simtă că-i a-
RAZI: Des- pe viteazul, a fost curmată. ...La 32 le ani. citi i
tă; CĂLAN: Pentru o vreme, locatorii sine pe cel mie, pe băieţel. Cristina şi Camelia, că nu preciat de cei eu care împlinit P'tru Cazan, ti
A
Casa de cul- >-> - Va. Fetiţele au rămas Ia noi să pot avea nici o nădejde în munceşte, de cei care-1 cu neri de-o s-'atnă eu el, foşti
A: Ringul blocului 80 din cartierul le creştem, să le purtăm fiul lor. nosc ?
A: Melodii „Dacia", cărora le-a tulbu- * 1 Aurica Bota, formator colegi de '•lasă. foşti prie
(Lumina) ; ® Cu lipsă la gramaj, rat liniştea, nu-l vor mai la şcoală * — spune mama „Petru Cazan — născut teni sau vecini au găsit
răsuna Tilla celui care şi-a uitat res în Simeria, la 15 iunie dale : Muncim amîndoi. Eu în muncă Tle mai frumoa
Aşo obişnuia sb-i serveas- vedea printre ei. ponsabilităţile de părinte
că pe consumatori Mihai • Prestidigitatorul. Mi- şi de fiu în acelaşi timp. se împlini ■. Au familii în
Luca, lucrător la restaura-n- hai Petrec, muncitor la Nici muncă fără pîine, chegate. c îse sau aparta
tul „Union" din Hunedoa- Sectorul de exploatare fo „Pleacă mereu, nici noi nici pîine fără muncă mente C' ’-'fortabi'le, copiii
ra. în ziua controlului, el restieră Dobra, se ocupa nu ştim pe unde. S-a îm lor cresc împreună. se
şi-a creat un plus de peste şi cu... prestidigitaţia. Aflîn- prietenit cu nişte inşi du 1952**. Sînt primele date aici, în atelierul dale, iar bucură de icro-tirea şi gri
2,6 kg carne din cantitatea du-se in magazinul alimen- bioşi. Vinde lucruri din consemnate în dosarul ce soţul meu la întreprinde ja celor ce e le-au dat via
de 11,6 kg ce i-a fost re- tar din comună, a făcut să casă şi dă banii pe băutu i s-a întocmit la miliţia o- rea de construcţii căi fe ţă. Ce a îleut el, pînă la
partizată pentru grătare, dispară din raft 4 sticle cu ră. De meserie este lăcă această v -tă 7 Şi-a aban
labil pentru tuş, a lucrat la Călan la raşului. „A furat din casa rate. Avem apairtament donat co ' i pentru ' ă
984 : Vremea Pentru această faptă, ne- băuturi alcoolice. Sus-pumi- uzină, dar asta a fost de propriilor lui părinţi un proprietate personală şi deşi vine leori să-i vad;:,
1 şi câldu- cinstitul lucrător s-a ars tul nu a „dispărut" insă covor. Nu se ştie încă ce maşină. Ne educăm copiii
1 mai mult destul de tare. rreobservat. mult. în ultimii trei ani tot aba ne- î -e numeşte >-
şi dimineaţa, Conform procedurii de s-a tot încadrat pe la di a făcut cu el. Tatăl său a în spiritul cultului mun lunci cina nu-l interesea
îfla moderat ® De la nişte zburătoare. ferite întreprinderi, dar nu venit personal aici să re cii, al nobilelor virtuţi şi ză dacă vi ce îmbrăca,
eraturile mi- Ecaterina Marinca, Maria urgenţă. Emilian Florintar, clame acest fapt**. tradiţii morale ale poporu
1
tprinse între fost muncitor la C.S. Hu s-a ţinut de lucru* — com sau dacă au* mîncât ce\ a
le, iar cele Sas şi Sofia Blagu au sus pletează tatăl. Opuşi prin întregul lor lui nostru. în zilele ’ngi în care ci
28 şl 33 de tras de la locul de muncă nedoara, a sfidat prevede- mod de comportament ce Violina Ştefan, tăietor petrece c „prietenii", in
iaţa, izolat - IAS. „Avicola" Mintia ril|e le ale Ne aflăm în Simeria, şlefuitor marmură-: Eu locuri n’.' >i de el ştiu ■.
3 - sacrifi.cînd un
strada Kogălniceanu numă lui prezentat mai sus, sînt
t
- 58 de găini şi 60 de vi €l care nu era , nici ds : rul 10. Părinţii lui Petri- mii de tineri încadraţi în practic o meserie care nu-i Dar exi t o vorbă înţe
9
r c
de munte : ouă. Cotcodâcitui zburătoa- clarat în re istrul a S ' °h unităţile economice ale o-' deloc uşoară, 6 meserie leaptă : ot învăţul are
' suportă consecinţele,
frumoasă, cu relor ie-a dat de gol în Acu m şor — cum îl numesc ve raşului. Am purtat cu cîţi- bărbătească aş zice. Din
>aptea şi di- fiind judecat 'conform pro cinii pe Petru Ca7an — şi dezvăţ . Poate eă Petru
i-amiaza ce- timp ce erau transportate. ne vorbesc cu tristeţe. va comunişti de la între dragostea pentru muncă Cazan se -a gîndi că nu-i
ita înnourări Lucrătoarele în cauză n-ou cedurii de urgenţă. Nu-şi pot explica cum a prinderea „Marmura** dis m-am încadrat. Dar este prea tîrz; să se îndrepte.
Izolat vor apucat să guste nici supa, Rubrică realizată cuţii pe tema satisfacţiilor Să se co-’ oîte aşa cum îi
de ploaie, cu sprijinul ajuns el, unicul lor fiu să tare frumos să vezi cum
lescărcârl fi nici friptura, nici omleta. hoinărească şi să-şi negli provenite din muncă. tu, ea femeie, poţi să dai pretinde ■ • ci etalon, cum îl
ii va sufla • S-a liniştit. Ambiţia lui Inspectoratului jeze copiii. Părinţii sînt Petru Todericiu, mecanic formă şi strălucire plăci povăţuiesc mereu părinţii.
nord-veet. Donuţ Negru, fost muncl- judeţean de interne
încă în putere (tatăl abia a auto la atelierul pentru re lor de marmură. Soţul meu
ieşit la pensie după 38 de parat şi întreţinut mijloa- are şi el o meserie - grea. ESTERfl ŞINA
