Page 40 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 294 ® JOI, 12 IULIE 1984
ÎNTREPRINDEREA PENTRU LIANŢI
Schimb de mesaje între tovarăşii Convorbiri privind extinderea colaborării D E V A
Ceauşescu si Janos Radar româno—cehoslovace în domeniul
Primeşte pentru ADMITERE la şcoala de
BUDAPESTA 11 (Ager Nicolae Ceauşeşcu cele ştiinţei şi tehnologiei
pres). — Din partea tova mai bune Urări de sănăta maiştri, muncitori calificaţi în meseria de
răşului Nicolae Ceauşeşcu. te şi fericire, de noi şi PRAGA 11 (Agerpres). —’ Schimbul de mesaje a
Un călduros mesaj de salut avut loc la Praga, cu pri
secretar general al Parti importante succese în am
şi cele mai bune urări de lejul primirii de către sudor, încadraţi în categoria 5, 6 şi 7.
dului Comunist Român, pla activitate pe care o sănătate şi fericire, de noi tovarăşul Jaromir Obzina
preşedintele Republicii So desfăşoară în fruntea parti şi importante succese în a tovarăşului Emilian Do-
cialiste România, au fost dului şi statului. întreaga activitate pe care brescu, ministru secretar
o d dăşoară. au fost adre de stat la C.N.S.T., care
transmise un cordial salut Schimbul de mesaje a
sat ovarăşei Academician participă în calitate de
şi cele mai bune urări to avut loc cu prilejul pri Dt >r inginer Elena preşedinte al părţii româ
varăşului Janos Kadar, mirii de către tovarăşul Ceai şescu. prim viceprtm- ne, la lucrările sesiunii a
prim-secretar al C.C. al Janos Kadar a ambasado mi stru al guvernului, pre 28-a a Subcomisiei mixte
P.M.S.U. rului român la Budapesta, se .ntele Consiliului Naţio româno-cehoslovace de co
nal pentru Ştiinţă şi Teh laborare tehnico-ştiinţifi-
La rîndul său. tovarăşul Victor Bolojan, la încheie
nologie, de către tovarăşul că.
.'Janos Kadar a rugat să rea misiunii sale în R. P. Jaromlr Obzina. vicepre La încheierea lucrărilor
se transmită tovarăşului Ungară. şedinte al guvernului R. S. sesiunii, a fost semnat un
Cehoslovace, preşedintele protocol care prevede mă
Consfătuirea secretarilor cu probleme Comisiei de stat pentru suri de extindere şi apro
internaţionale şi ideologice ai Comitetelor dezvoltarea ştiinţei, tehni fundare a colaborării bila
cii şi a construcţiilor terale în domeniul ştiinţei ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE
Centrale ale partidelor comuniste capitale. şi tehnologiei.
si muncitoreşti din unele ţări socialiste COMUNALĂ Şl LOCATIVĂ
ce ale ţârilor Americii La
PRAG A 11 (Agerpres). — Revoluţionar Laoţian. Parti O R Ă S T I E
La Praga au început mier dului Popular Revoluţio II tine — relatează agenţia
curi lucrările consfătuirii nar Mongol, Partidului Di£0S Associated Press. Şeful sta
secretarilor cu probleme in Muncitoresc Unit Polonez, tului columbian a arătat, str. Republicii, nr. 19
datoria
asemenea,
că
de
ternaţionale şi ideologice ai Partidului Comunist Ro ■ ULAN BATOR. - Cu externă a ţărilor din regiu
Comitetelor Centrale ale mân, Partidului Muncito prilejui celei de a 63-a ani ne, şi a celor în curs de
partidelor comuniste şi resc Socialist Ungar, Parti versări a Revoluţiei popu O R G A N I Z E A Z Ă
muncitoreşti din unele ţări dezvoltare, în general, nu
socialiste — relatează a- dului Comunist al Uniu lare mongole, la Ulan Ba- mai este de mult timp o
tor au avut loc, miercuri, problemă
genţia CTK. nii Sovietice şi ai Parti strict financiară, C O N C U R S
dului Comunist din Viet o paradă militară şi o ci a do-bîndit o dimensiu
La lucrările consfătuirii nam. demonstraţie a oamenilor ne politică, în cadrul rela
participă reprezentarţi ai muncii. ţiilor internaţionale, în an In data de 24 iulie 1984, orele 8,00, la se
P.C. Bulgar, P.C. din Ceho Lucrările consfătuirii au Serbări populare prile samblul lor.
slovacia, Partidului Comu fost deschise de Vasil juite de aniversare au avut diul G.I.G.C.L. Deva, str. Lenin, nr. 6, pentru
nist din Cuba, Partidului Bilak, membru al Pre loc în capitală cît şi în ■ ROMA. — Potrivit da
Socialist Unit din Ger zidiului, secretar al G. G. alte oraşe ale ţării. telor difuzate de agenţia ocuparea postului de :
mania. Partidului Popular al P.C. din Cehoslovacia. italiană ANSA, care citea
■ BONN. - Guvernul ză un document al Comi
Realităţi social-economice din ţările vest-german respinge cate siei C.E.E., la finele aces • şef secţie gospodărie comunală Orăştie.
goric cererea Comanda tui an deficitul finanţelor
în curs de dezvoltare mentului suprem al forţelor publice ale Italiei, va fi de Condiţii de studii şi retribuire conform Legii
N.A.T.O. de a fi introduse 54,6 miliarde dolari. Aceas
noi arme toxice in arsena tă sumă reprezintă 10 la
CAIRO 11 (Agerpres). — cultivabil fiind repartizate nr. 12/71 şi Legii nr. 57/74.
Valoarea exporturilor egip ţăranilor şi cooperativelor lul alianţei nord-atlantice sută din valoarea produ
tene de bunuri de consum agricole din nordul, nord- - a declarat purtătorul de sului naţional brut.
a totalizat în perioada estul şi sudul ţării — in cuvînt al guvernului R.F.G., ■ LONDRA. — Sindica Relaţii suplimentare la biroul P.I.R., telefon
iulie 1983 — martie 1984 formează agenţia Rrensa Peter Boenisch, citat de tul docherilor britanici, care 41723 - Orâstie.
1,878 miliarde lire egiptene Latina. agenţia DPA. El a reafir reuneşte 35 000 de membri,
— transmiţe agenţia MEN. ★ mat interesul guvernului a declarat o grevă pe timp
Aceste exporturi — care Y AMUSSUKRO 11 (Ager vest-german pentru înche nelimitat, în semn de so
nu includ produsele mine pres). — în Coasta de ierea unui acord interna lidaritate cu acţiunea re
rale şi petroliere, — au Fildeş se depun eforturi ţional privind interzicerea vendicativă a minerilor din
tuturor armelor chimice.
înregistrat o creştere de susţinute pentru electrifi exploatările carbonifere din
32 la sută comparativ cu carea zonelor rurale ale | CARACAS. — într-un Anglia, care durează de
perioada precedentă de ţării ca o componentă im interviu acordat ziarului „El 18 sâptâmini. După cum
un an, menţionează agen portantă a politicii de ri National", care. apare la relatează agenţiile de pre
ţia citată. dicare continuă a nivelului Caracas, preşedintele Co să, greva se bucură de
★ de trai al populaţiei. Po lumbiei, Belisario Betancour, sp rij i n u I docherilor din
MANAGUA 11 (Ager trivit unui proiect al socie a criticat politica ratei înal toate marile porturi brita
pres). — In. Nicaragua con tăţii naţionale pentru e- te a dobînzilor practicată nice, între care Londra,
tinuă procesul de înfăp nergie electrică, pînă în de Statele Unite, care agra Liverpool, Huli şi Southamp-
tuire â reformei agrare, 1987 urmează să fie elec vează dificultăţile economi ton.
alte 42 000 ha de teren trificate 189 de sate.
I
Noua ordine economică internaţională — un imperativ al contemporaneităţii l
cea a cheltuielilor mondia o dată în favoarea intensi l mica OFERTA DE SERVICIU
„O altă problemă care preocupă omenirea este le pentru înarmare'. : . ficării eforturilor pentru h • Caut femeie pentru îngri
aceea a subdezvoltării, a luptei pentru noua ordine | Toate aceste date demon promovarea unei noi poli p u b lic ita te jit copii Ia domiciliul meu.
economică internaţională. Ca ţară în curs de dez strează necesitatea unor tici economice şi financia I Deva, bulevardul Deccbal, bloc
voltare, Komânia va acţiona în strînsă colaborare acţiuni urgente, forme, eu re, compatibile cu obiecti 23, scara F, apartament 05,
eu celelalte ţări în curs de dezvoltare, va face totul participarea tuturor state vele stabilităţii economice . ; V l N Z A R I ■ ■■( după orele Î7. (1420)
pentru a contribui la întărirea solidarităţii şi unită lor în vederea ', rezolvării generale, cu principiile li • Vinci apartament conforta "■>' P I E R D E R I
ţii lor în lupta pentru realizarea noii ordini econo vastului, „dosar, al dezvol nii i comerţ liber şi echita bil, 4 camere, gaze, poziţie
mice mondiale", tării", în care sînt cuprin bil, cu .imperativele dezvol ultracentrala, Deva, - telefon • Pierdut parafă medic pe
NICOLAE CEAUŞEŞCU se probleme stringente ale tării în ritm ' susţinut a 17719. ‘ l “ I - &Î4 (1117) ' numele Ştefan Mihai. O de
contemporaneităţii. „lumii a treia". 'Pornind clar nulă. (Î425)
• Vinii apartament două
Analizînd această pro de la constatarea ' justă, camere Alba lulia — Cetate. • Pierdut legitimaţie de
Realităţile mondiale con lor, care înghit, anual, su blematică cu acuitatea ce confirmată de realităţi, că Informaţii, strada X Decembrie serviciu cu nr. 58934, eliberată
temporane atestă că men me exorbitante şi irosesc caracterizează întreagă a- problemele grave ale eco 1918, 22, bloc 12, scara A, eta de E. M. Ghelari pe numele
ghina crizei economice a imense resurse naturale şi bordare â realităţii inter nomiei mondiale sînt re jul I, apartament 8. (c. 2) Bălan Mireea. O declar nulă
cuprins toate statele şi că umane. naţionale actuale, tovară zultatul inegalităţilor, al ( c . 1 )
aceasta continuă să se a- Nu puţine sînt cifrele ca şul Nicolae Ceauşeşcu a accentuării decalajelor, al • Vind casă, anexe, grajd
dînccască. La aceasta au re pun în lumină „distan subliniat în repetate rîn- politicii economice desfăşu (Şurtea, comuna pleşcuţa 71, A N I V E R S A R I
condus multiple cauze, dar ţa" — în continuă creştere duri că lichidarea domina rate pe plan mondial de Judeţul Arad). Informaţii şi • Fiul şi soţul urează dra
cea mai importantă dintre — dintre săraci şi bogaţi: ţiei coloniale reprezintă statele dezvoltate, inclusiv in Cil 223, telefon 81. (1119) gei lor Dănilă Daniela, cu pri
doar o parte a procesului al politicii dobînzilor exa
ele o constituie divizarea ® Un sfert din populaţia gerate, ce constituie o nouă • Vind casă. Deva, Informa lejul aniversării zilei de naş
lumii în bogaţi şi săraci — globului dispune de 80 la decolonizării. Soluţionarea formă de asuprire rieoco- ţii suplimentare, telefon 12701, tere, un călduros „Ea mulţi
deplină rezidă în lichida
consecinţă a politicii im sută din produsul mondial, lonialistă, România a ex după orele 20. (1421) ani!“. (1427)
perialiste, colonialiste, de în timp ce jumătate din rea subdezvoltării, accele primat şi a demonstrat im o Vind Dacia 1 300 break, ® Conducerea şi colegii de
rarea progresului economi-
dominaţie şi dictat, prelun omenire — doar de 4 la co-social al statelor săra perativul edificării unei multiple îmbunătăţiri. Deva, la Întreprinderea legume-
gită în zilele noastre de sută ; ce şi, în ultimă instanţă, noi ordini economice inter telefon 13398. (1121) Iructe Deva urează tovarăşei
mai subtilul, dar la fel de • Ţările în curs de dez în instaurarea unei; noi or naţionale. De asemenea, Işfan Rodica, cu ocazia pen
jefuitorul, neocolonialism. voltare (care înglobează dini economice internaţio este meritul ţării noastre a Vind Fiat 123. Hunedoa sionării, sănătate şi ani mulţi,
Prăpastia dintre ţările dez două treimi din omenire) nale. în opinia României de a fi insistat asupra u- ra, telefon 13309, (lupă orele încununaţi dc bucurii. (1415)
voltate şi „lumea a treia" au o pondere de numai lj> socialiste, aceasta trebuie nui alt aspect major: lupta 20,30. (1409) C O M E M O R Ă R I
a continuat şi continuă să la sută în domeniul indus realizată pe baza egalită pentru dezarmare, pentru o Vinci motocicletă CZ sport
1
cr ească. La adîncirea deca trial, ia»’ în cel tehnologic ţii, a accesului larg — şi reducerea cheltuielilor mi 173 cmc. Brad, telefon 51732. © Triste amintiri la comemo
lajelor între privilegiaţii şi deţin mei 5 la sută din în condiţii avantajoase — litare este o parte inte (1430) rarea unui an de Ia decesul
oropsiţii unei lumi prost capacitatea de cercetare- la tehnologii moderne, grantă a luptei pentru re a Vind uşi şi ferestre. Deva, dragului nostru soţ, tată, so
împărţite au contribuit şi dezvoltare a lumii; lor le printr-o politică raţională ducerea decalajelor, pentru telefon 17904, orele 7—22. cru şi bunic Marian Avram.
alţi factori, cum ar fi po revine numai un procent a preţurilor, precum şi o o nouă ordine economică (1422) (1218)
litica dobînzilor înalte, de din rezultatele tehnologiei reducere substanţială, ra internaţională. în mod clar, SCHIMB DE LOCUINŢA ® Cu nemărginită durere,
venită o frînă în realiza moderne; ţională a dobînzilor, spre o lume nouă, bine orîndui- familia anunţă împlinirea unui
rea investiţiilor şi a altor ® Datoria externă a „lu a favoriza folosirea mijloa tă nu poate fi deeît o lu • Schimb apartament trei au de la despărţirea de
activităţi economice din mii a treia" a depăşit 800 celor financiare în scopul me fără arme şi fără răz camere Hunedoara cu aparta scumpa lor Cliirilă Lena.
ţările în curs de dezvol miliarde de dolari (90 mi relansării activităţii econo boaie. ment 2—3 -’camcrc Deva. Tele Comemorarea la 11 iulie,
tare, ca şi cadenţele infer liarde în 1970), sumă ce o mice mondiale. fon, Deva, 11740, după orele orele 10. In Deva, strada Lenin.
nale ale cursei înarmări secondează îndeaproape pe Ţara noastră a pledat nu EUGENIA MARINESCU 16. (1413) (1426)
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactorşef), Luda Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîreob I..ŞŞIO
&EDAGŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex i 72288. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr.257.