Page 41 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 41
In cinstea marii sărbători naţionale
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA! ţ î
UN EVENIMENT IMPORTANT ÎN PRIMA DECADA —
2 500 TONE CĂRBUNE
LA RÎU MARE-RETEZAT PESTE PLAN
[judeţulhuneooara Angajaţi cu toate for
STRĂPUNGEREA UNUI NOU TRONSON
ţele în muncă pentru a
da ţării cit mai mult
PE ÂQUCŢIUNEA PRINCIPALĂ cărbune cocsificabil şi
energetic în cinstea mă
Joi, 12 iulie 1984. Pe amenajarea hidroenergetică reţelor evenimente poli
Rîu Mare-Retezat s-a consemnat un eveniment me tice din acest an —
0RG4M AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C morabil pentru istoria cetăţii de lumină ce sc construa 40-a aniversare a eli
berării patriei şi Con
ieşte aici.
în prezenţa unui mare număr de constructori, gresul al XIII-lea al
proiectanţi, reprezentanţi ai unor organe de sinteză partidului — minerii
de Ia nivelul judeţului şi centralei, a unor cadre din Văii Jiului ridică necon
aparatul central de partid şi de stat, colectivul Bri tenit ştacheta realiză
Anul XXXVI, nr. 8 295 VINERI, 13 IULIE 1984 4 pagini — 50 bani găzii complexe de antrepriză, excavaţii şi betonări rilor, sporesc producţia
mecanizate, condus de tînărul inginer Radu Topai, de cărbune. După pri
a executat străpungerea unui nou tronson de pe ma decadă din această
aducţiunca principală în punctul Valea Mare-aval, lună, minerii de la Lo-
Vizita tovarăşului spre Netiş — priză — baraj. Prin această importantă nea raportează că au
extras suplimentar a-
lucrare se asigură front de execuţie a betonării me
canizate pe o lungime de 6 000 m pe aducţiunea
principală. proape 1 500 tone de
cărbune, iar cei de la
Hicolae Ceauşescu în unităţi ţii pe formaţii şi schimburi, folosirea raţională a Uricani şi Paroşeni —
Succesul are la bază buna organizare a activită
peste 1 000 de tone. în
maşinii de perforat la secţiune plină — care cu acest aceste zile în abatajele
agricole din judeţul Constanţa prilej îşi încheie activitatea pe Rîu Mare —, elimi Văii Jiului se acţionea
narea operativă, din mers a defecţiunilor intervenite, ză cu răspundere şi
dăruire în vederea creş
dăruirea în muncă a celor peste 120 de meseriaşi
caro au executat lucrarea. terii randamentelor, pen
Alte relatări despre acest nou succes al construc tru a livra cărbune mai
T o v a r ă ş u l Nicolae toţi cei ce muncesc şi tră din judeţ, fiind eliberate torilor de la Rîu Mare-Retezat — în ziarul nostru mult şi de cea mai bună
Ceauşescu, secretar general iesc pe aceste străvechi terenurile de şes care se de mîinc. calitate.
al Partidului Comunist meleaguri româneşti au pot semăna cu cereale şi
Român, preşedintele Repu salutat această hotărîre plante tehnice.
blicii Socialiste România, cu vibrantă emoţie pa în continuare, tovarăşu
a e f e c t u a t , joi, 12 triotică, cu neţărmurită lui Nicolae Ceauşescu i-au Permanent racordat la
iulie, o vizită de lucru în bucurie, cu deplină şi en fost prezentate, în cadrul Casa de Deva - sau fluxul marilor evenimente
unităţi agricole, de stat şi tuziastă aprobare şi pro unei expoziţii organizate şi preocupări ale munici
cooperatiste, din judeţul fundă satisfacţie, văzînd în aer liber, unele din piului, judeţului, ţării, co
Constanţa. în reînvestirea tovarăşului cele mai reprezentative cultura la ea... acasă lectivul casei de cultură are
Desfăşurată la o săptă Nicolae Ceauşescu în func animale şi păsări din uni o atitudine activă, şi o ca
mână de la fructuosul dia ţia supremă în partid ga tăţile consiliului, obţinute pacitate mobilizatoare pen
log purtat cu oamenii mun ranţia sigură a viitorului după îndelungate selecţii • Locul I pe ţară pen soliştii vocali şi instru tru fiecare acţiune, defi-
cii din judeţele Sibiu şi luminos al patriei, a in şi adaptări la condiţii de tru succesele obţinute în mentişti Drăgan MUntea- ' nindu-şi personalitatea prin
Alba asupra problemelor dependenţei şi suveranită climă şi mediu. munca cultural-cducativă nu, Domin Corchcş, — personalitatea' actului de
de mare actualitate ţii ei. Secretarul general al şi artistică de masă, laureaţi ai mai multor
ale economiei noastre na Această convingere şi partidului s-a întreţinut cu desfăşurată în cadrul ediţii ale Festivalului cultură pe care îl promo
ţionale, întîlnirea cu lu aceste sentimente au fost tineri zootehnişti, intere- Festivalului naţional „Cîn- muncii şi creaţiei „Cîn- vează. Locul. I pe ţară, cîş-
crătorii ogoarelor, cuprinse puse puternic în evidenţă sîndu-se cum este organi tarca României". tarca României". tigat între aşezămintele de
între Dunăre şi Mare au de miile de ţărani şi alţi zată munca, cit cîştigă • Locul I pe ţară ob
avut ca obiectiv principal oameni ai muncii veniţi prin aplicarea acordului ţinut în activitatea de
aspecte pe care le ridică pe . stadionul comunei Pe- global, care le sînt condi răspîndire a cunoştinţelor ctitor» măreţe
nouă revoluţie agrară în cineaga în întâmpinarea ţiile de viaţă. Fiind infor ştiinţifice. a •• SOCIALISMULUI 3
ţara noastră — folosirea cu conducătorului iubit şi sti mat că toţi crescătorii de • Ansamblul folcloric in anii
maximă eficienţă a fondu mat a-1 partidului şi sta animale de la C.A.P. Pe- „Silvana" laureat pe ţară
lui funciar, introducerea ra tului nostru. cineaga cîştigă bine, că li în toate cele patru ediţii Un palmares care poate profil, presupune muncă
pidă în practica agricolă a La aterizarea elicopteru se asigură condiţii civili ale Festivalului naţional defini, fără alte comenta dăruită, efort intr-o activi
celor mai noi şi importante lui prezidenţial, din mii zate de muncă şi viaţă, „Cîntarca României". rii, statutul cîştigat de Casa tate ce nu poate ii co
rezultate ale cercetării ştiin de piepturi au izbucnit t o v a r ă ş u l Nicolae • Formaţia de montaj de cultură Deva în cei memorată de la o zi la
ţifice de profil, utilizarea la urale şi ovaţii. Ceauşescu a subliniat că literar-muzical-cinemato- nouă ani de cînd împli alta, cind tot ceea ce în
întreaga capacitate şi cu In numele comuniştilor, agricultura noastră oferă grafic, distinsă de două neşte, prin activitatea-i me treprinde vizează un nobil
randament sporit a puter al tuturor oamenilor mun condiţii din ce în ce mai ori cu titlul de laureat. rituoasă, viaţa spirituală a şi uman ţel: formarea con
nicii baze tehnice cu care cii constănţeni, tovarăşul bune, posibilităţi sporite • Teatrul de păpuşi reşedinţei judeţului Hune ştiinţei noi, înaintate.
sînt dotate unităţile agri Nicolae Ceauşescu a fost de câştig, fiind necesar să „Arici" — laureat de trei doara. De nouă ani, un e- Revigorind tradiţiile fol
cole — de stat Şi coope salutat, cu deosebit res se acţioneze pentru ca ti ori în etapa naţională. diliciu de cultură - ce se clorice in ansambluri cum
ratiste —, organizarea pect, de tovarăşul Nicolae neretul să rămînă la sate, • Locul I obţinut în înscrie viguros în arhitec sînt „Silvana“ — onorct cu
exemplară a campaniei de Mihalache, prim-seoretar să poată desfăşura o acti întrecerea judeţeană din tonica modernă a ctitorii lauri în ţară şi copleşit de
strângere a păioaselor şi al Comitetului judeţean vitate corespunzătoare pre tre aşezămintelc de cul lor durate în anotimpul li aprecieri în Iugoslavia,
de întreţinere a culturi de partid. gătirii lui, să-şi aducă din tură pentru activitatea bertăţii patriei — îşi ono Franţa, Italia, Olanda, Bel
lor prăsitoare, îndeplini Vizita la C.A.P. Peci- plin contribuţia la dezvol de ansamblu desfăşurată rează, la dimensiunile con gia —, promovînd genuri
rea integrală şi Ia termen neaga — primul obiectiv tarea şi modernizarea agri în 1983. temporaneităţii, activitatea LUCIA LICiU
a programelor speciale e- înscris în program — a culturii noastre socialiste. • Recitatorii Fclicia lo- educativă de formare a■ o-
laborate sub directa .în început printr-o analiză a La plecarea din comună, (Continuare în pag. a 2-a)
drumare şi cu contribuţia principalilor indicatori ai t o v a r ă ş u l Nicolae văncsc, Ghcorghc Costca, inului nou.
personală, a tovarăşului planului judeţean al agri Ceauşescu a felicitat con
Nicolae Ceauşescu. culturii. ducerea C.A.P. Pecineaga
Vizita de lucru a con Secretarul general al şi a consiliului unic agro
ducătorului partidului şi partidului a fost infor industrial pentru succesele CAMPANIA AGRICOLA Dl VARA
statului nostru în agricul mat că din cele aproape obţinute.
tura dobrogeană s-a des 500 000 hecbare teren ara Elicopterul a aterizat,
făşurat în atmosfera en bil, existente în judeţul apoi, pe terenurile între
tuziastă şi de susţinere Constanţa, sînt amenajate prinderii agricole de stat
deplină de către toţi co acum pentru irigare 65 la Amzacea, unitate cunoscu Numeroase unităţi agricole
muniştii, de întregul nos sută. tă pentru rezultatele pe
tru popor a hotărârii re T o v a r ă ş u l Nicolae care ie înregistrează, an au încheiat secerişul orzului
centei Plenare a Comitetu Ceauşescu. analizînd mo de an, aceasta avînd sar
lui Central cu privire la dul de folosire a fondului cini deosebite în realiza Combinerii, cooperato mare, alte numeroase u- leşti, Lâpuşnic, Zam, Lă
realegerea, de către Con funciar, a indicat organe rea şi livrarea unor semin rii şi specialiştii, toţi fac nităţi au anunţat înche sau, Orăştic, Dineu Ma
gresul al XIII-lea, a tova lor agricole judeţene şi ţe de calitate superioară torii răspunzători de ierea secerişului la orz. re, Romos şi altele.
răşului Nicolae Ceauşescu conducerii Ministerului A- agriculturii noastre. Cu aceeaşi conştiincio
în funcţia de secretar ge gricuiturii şi Industriei Vizita a prilejuit o ana soarta producţiei agrico-. Printre acestea se numă zitate s-a acţionat şi Ia
ră cooperativele agricole
Ic au muncit cu abnega
neral al Partidului Comu Alimentare să întocmească liză concretă, eficientă, a ţie pentru a strînge şi în din Hărău, Brăni.şca, Şoi- eliberarea terenului, pre
nist Român. în acelaşi un program special pentru modului în care se desfă- magazina cit mai grabnic muş, Sîntămăria-Orlea, gătirea patului germina
gînd şi aceeaşi simţire eu plantarea cu vii şi livezi Sînpetru, Toteşti, Bretea tiv şi însămînţarea cul
întregul partid şi popor, a dealurilor şi pantelor (Conlinuare în pag. a 4-a) recolta de orz, evitînd
astfel pierderile. Ca ur Strei, Sîncrai, il ia, Rădu- turilor duble.
Fiecare oră bună
de lucru -
folosită din plin!
Secretarul comitetului
comunal de partid, prma-
rul comunei Mărtimegti,
ISficolae Cînda, ne spunea:
— însufleţiţi de orientări
le .şl indicaţiile tovarăşului
Nicolae Ceauş eseu, secre
tarul general al partidului*
sîntem. hotărâţi să stringent
recolta de orz cit mai re
pede, să eliberăm terenul,
să-l pregătim şi să-l semă
năm cu culturi duble. Ac
tivul de partid şi deputaţii
au primit răspunderi pre
TRAIAN BONDOR
tai C.A.P. NiulSştie activitatea la seceri.? şi eliberarea terenului în vederea însămlnţărli culturilor duble se desfăşoară în flux.
{Continuare în pag. a 2-aî
