Page 42 - Drumul_socialismului_1984_07

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 295

Ritm si calitate în realizarea
Velei
15.00 Telex
15,05Tinereţea
zică uşoai
15,20Ecran de
„Predat înainte de termen" - 15,30Viaţa cult
15,50La volan
16.00 Emisiune
o deviză onorată prin fapte germană
lor)
20,00 Telejurnal
lor)
Privind macheta Urica- anul trecut aici s-au dat re se lucrează, de sarcinile 20,20 Actualitatt
niului — 1990, atenţia, in folosinţă 134 apartamen­ mereu sporite ce ne revin. nomic
chiar şi a nespecialistului. te, pentru acest an se pre­ Afirmaţiile şefului bri­ 20,35împliniri
tive. 40
este atrasă de ceea ce se vede un număr de 254. găzii au acoperire în fapte măreţe
va chema „centrul civic al — Dintre acestea, după de muncă. La fundaţia vii­ revoluţioni
oraşului", respectiv cartie­ primul semestru, au şi fost torului bloc 28. cu 38 a- ducerea
Azi, judeţ
rul Bucura. Un adevărat predate 136, cu 10 apar­ partamente, am remarcat 21,10 Temeiurile
prestigiu
orăşel. cu o arhitectură tamente peste planul pe­ organizarea în flux conti­ SP s al ţării,
modernă, cu multe, foarte rioadei — aflăm de la nuu a muncii formaţiilor telui ci.
multe blocuri de locuin­ maistrul principal Victor conduse de Aurel Sîngeor- ţcStX; constructiv
ţe, Un mare magazin ge­ Bodoroncea. Aşa au „ră­ zan şi Constantin Victor, Păcii în li
neral, un liceu industrial sărit" în acest nou car­ în care Lazăr Rus, Virgil 21,30Eroi ai
socialiste
cu ateliere-şeoală. sală de tier blocurile nr. 16 A. 21, Cozac, Gheorghe Dam ian. românesc
sport, cantină, bază spor­ 24, 26 şi 27 — prin hotă- Ştefan Dediu. Gheorghe CASA DE CULTURĂ DEVA 22,20 Telejurnal
lor).
tivă. Toate acestea în mai rirea celor peste 170 de Anghel, Laurenţiu Simipn
puţin de şase ani. constructori din brigada ş.a. — dulgheri, sudori, zi­ (Urmare din oag. 1) ganizate in întreprinderi şi viştii culturali, oameni pre­
— Să lăsăm macheta şi, nr. 5 de a onora prin fapte dari — dovedesc că spe­ instituţii pe probleme de gătiţi politic şi profesional,
după ce veţi lua cunoştin­ deviza colectivului nostru: cializarea strictă doar pe noi, de penetrantă educa­ educare materialist-ştiinţifi­ care prin tact pedagogic
ţă de ritmurile în care se „Predat înainte de ter­ una dintre operaţii este, ţie patriotică, cum se do­ că, juridică, sanitară, pe au atras h activitatea a-
lucrează la transpunerea men". Şi, pentru a res­ pentru ei, ceva depăşit. vedeşte formaţia de mon­ probleme ideologice, filo­ şezămintului artişti amatori BUCUREŞTI I
machetei de astăzi în rea­ pecta această tradiţie, pen­ La blocul nr. 25 am con­ tai l'terar-muzical („Mugur zofice, de istorie şi civili­ de încredere, gata oricind dioprogramul di
litate. cei aproape şase ani tru încheierea cu rezulta­ statat calitatea lucrărilor şi scrum", „Amfiteatrul con­ zaţie românească, univer­ să sprijine acţiunile între­ Radiojurnal; 7,3
pinarca zilei de
nu vor mai părea un ter­ te cît mai bune a planului executate de familiile de ştiinţei"), Casa de cultură sitatea cukuccrl-ştiinţlfică de prinse. „Mă gindesc la A- 8.00 Revista pr
men chiar atît de scurt ! mozaicari ale lui Constan­ din Deva îşi îmbogăţeşte aici îşi onorează locul I lexandru Cazan, Georgeta Curierul melod.
— ne-a sugerat ing. Ilk pe acest an. toate lucră­ tin Ronea şi Dumitru Nea- cu noi valori operele ar-, pe ţară, cucerit in activi­ Nicoară, Gheorghe Costeo, Buletin de ştiri
rile prevăzute au fost ata­
pundem ascultăi
Gustav, şeful brigăzii nr. goe. de zugravii lui Vass ti'Stice realizate cu oamenii tatea de răspindire a cu­ Domin Corcheş, Gheorghe Buletin de ştiri;
5 — Uricani. a întreprin­ cate. aflîndu-se în avans Iosif (cinci Vass în forma­ muncii pentru oamenii noştinţelor ştiinţifice. „Este Mârgineanu, Gheorghe Bu- ţa şi viaţa; 10,2
prevederile
faţă
de
din
derii de antrepriză, con- graficele de execuţie. ţie !), de zidarii lui Gheor- muncii. Instructorii, prol. meritul colaboratorilor noş­ lac, llie Frăţi a, la zeci şi doric; 10,50 Pt
ma ţării. Emisii
strucţii-montaj Valea Jiu­ ghe Olariu. Aşa cum aveam Maria Ivan — sectorul li­ tri, inginerii Mircea Her- zeci de artişti amatori îm­ suri; u,00 Bulet
lui, din cadrul T.A.G.C.M. — Sînt oameni cu care să aflăm, acest bloc 25, cu terar, Titus Bardacea — co­ ban, Kelemen Lazăr, profe­ preună cu care casa de 11.05 Vreau să
Publicitate; 12,oo
Hunedoara-Deva. ne mîndrim, oameni care 42 apartamente, nici mă­ regrafie, Ştefan Răduţ - sorii Eva Parafe seu, Mircea cultură răspunde cerinţelor Ştiri; 12,05 La a
Intr-adevăr, cartierul ştiu să împrumute calita­ car nu a fost prevăzut în muzică, Avram Dara şi Vic­ Lac, maistrul Ana Lupu, majore ale educării patrio­ cistica şi liter;
Bucura — 1984 se înfăţi­ tea lor lucrărilor pe care planul pentru acest an. tor Murăşeanu - universi­ Mezei Istvan, Kilczer Iosif, tice, estetice, revoluţionare logică; 12,30 Di
şează ca un şantier în pli­ le execută — ne-a mai Este „extraplan" şi aşa cum tatea cultural-ştiinţifică, îm­ şi ol multor altora care a oamenilor muncii. Sin tem folclorului; 12,4
nă activitate. în care gro­ spus ing. Ilk Gustav, şe­ ne-au declarat cu mîndrie preună cu directorul casei tac din cursurile şi cercu­ angajaţi prin fiecare ma­ mieră radio-tv.
15.*
la l la ■>-.
pile uriaşe ale fundaţiilor, ful brigăzii. Majoritatea harnicii constructori: „este de cultură — proi. Alexan­ rile pe care le conduc a- nifestare, prin fiecare ac­ club; le
structurile aflate la dife­ dintre ei ştiau, pînă în omagiul nostru de-muncă, dru Popescu au atras în devărate şcoli de educa­ ţiune politico-educativă la 16.05 A.
«;■«
i
rite cote, macaralele, beto­ urmă cu trei ani. doar con­ expresia modului în care jurul aşezămintului sute de ţie teoretică şi practică" — marele efort pe care mu­ noastre; şi re'
triotice
nierele, oamenii în salo­ strucţii de structuri, mon­ noi, constructorii de lo­ tineri şi virstnici. O casă precizează Avram Dara, se­ nicipiul, judeţul ii fac pen­ 10,40 Pe temelii
pete formează peisajul co­ taje de panouri mari. A- cuinţe din oraşul Uricani in care activitatea educa­ cretarul consiliului ştiinţific tru a întîmpina evenimen­ din August 194
tidian. Firesc, avînd în ve­ cum, dulgheri şi montori, întîmpinăm măreaţa ani­ tivă nu are vacanţe, cu u- al universităţii. Iar proi. A- tele istorice ale acestui an. de azi, Românie
17.00 Buletin de
dere că alături de Petro­ sudori şi zidari efectuează versare a celor patru de­ şile mereu deschise spre lexandru Popescu, prezent cu succese demne de oa­ Pentru patrie; 1
şani, Uricaniul este oraşul întreaga gamă de lucrări cenii de libe.-tate a patriei cunoaştere, informare, spre ca interpret dramatic şi re­ menii ţinutului nostru hu- cu Maria Ciobi
care cunoaşte cele mai — de la fundaţie la fini­ şi cel de al XIII-lea Con­ frumuseţea artei. gizor din primele zile ale nedorean. Prin calitatea Orele serii : *
ual * Revista ir
mari şi rapide ritmuri de sări interioare. Numai lu­ gres al partidului > nostru Prin cele 38 de cercuri fiinţării casei de cultură, manile stărilor, cultura va lă ra,d*o; 19,00
construcţie de locuinţe din crări de bună calitate. O comunist". tehnico-aplicative şi- cursuri iar de cinci ani directorul fi — in casa noastră de forn .fii; 20,00 P
* Scară cultur
Valea Jiului, din întregul policalificare din mers, ce­ de creaţie artistică, ca şi acesteia, apreciază colabo­ cultură — în adevărata sa sugestia dv. ;
nostru judeţ. Astfel, dacă rută de ritmul înalt în ca­ MIRCEA D1ACONU prin cele 33 de cursuri or­ rarea fructuoasă cu acti­ matrice intr-o oră; 23,00
le tragerii ex
Loto; 23,05 Biju
cale din creaţia
Fiecare oră bună de lucru— Schubert; 23,30-
stop muzical.
folosită din pl n !
0&>»«<ăS3!EEfflBgS
(Urmare din pag. 1) Ioan Niculescu şi Emil Do- DEVA: zică t
bra muncesc cu conştiin­ (Patria); Domni
cise în buna organizare ciozitate la recoltat. Con­ rie (Arta); HU
a recoltării păioasclor. Lu­ comitent, au fost transpor­ Afacerea Pigot
sala A); Trei
crătorii primăriei sînt de tate la baza de recepţie 55 nopţi (Modern
dimineaţa pînă seara pe tone de orz. De asemenea, Ca-n filme (FI
tenţie la gafe (
teren, ajutînd la desfăşu­ s-au eliberat de paie 10 ha TItOŞA' .aci
rarea în cele mai bune în care au şi intrat plu­ propria ,iţă
condiţii a lucrărilor pe gurile. Drumul ..pre
ogoare. — Concomitent cu sece­ seriile I-II (Un
gostea şi regina
Cooperativa agricolă de rişul. lucrăm la recolta­ brie); LUPENI :
producţie din Dineu Mare rea, transportul şi depozi­ şi revoluţia
a anunţat joi seara înche­ tarea furajelor — ne spu­ VULCAN : Na uf
ceafărul); LON
ierea recoltării celor 60 ha nea Petre Dumitru, ingi­ ţie la gale (Min
cu orz. Faptul s-a datorat nerul şef al C.A.P. Măr- NOASA: Poves
organizării bune a muncii. tineşti. Avem zilnic la fiilor (Muncitor
Miercuri şi joi aici s-au coasă 60—70 cooperatori, CÂNI: Urmărire
Centrul civic din Petroşani se conturează cu fiecare zi, primind amprenta noului in acest generos spaţiu al de­ aflat în lan 12 combine. printre cei mai harnici să — seriile I-II
BRAD: Miezul
venirii socialiste. S-a muncit de dimineaţa, fiind Iacob Avrămeseu, pîinii (Steaua
de cum s-a putut intra în Nicolae Lăzărescu, Lazăr RAŞTIE: Un a
lan şi pînă seara tîrziu. Rădulescu. Adam Caraşcă Paris (Patria);
de cer (Flacăra
Combinerii — dintre care şi Leorenn Dăncescu. La GIU-BAl : se.
Calitatea produselor siderurgice-certituriine a „trecerii" pe piaţa externă se evidenţiază Nicolae recoltat si transport lu­ Bachus (Casa d
Şerban, Emilian Carasca, crează două vindrovere şi Haţeg : Povesi
Siderurgia hunedoreană. de export se leagă strîns le-am încheiat cu un plus ductivitate, laboratoare su- Gheorghe Coman şi alţii — patru tractoare cu cîte riilor (Dacia); B
încununată anul acesta de de numele tovarăşului de 69 milioane lei. Men­ perdotate, care ne permit au lucrat cu hărnicie. două remorci fiecare. Me­ Icrele Bucuroşi
LAN: Secretul
centenarul existenţei sale, Nicolae Ceauşescu, care a ţionez că şi la această oră să urmărim şi să asigu­ Transportul recoltei la baza canizatorii Viorel Solomon, (Casa de cultui
duce de mulţi ani însem­ promovat o largă coopera­ avem deja pregătită pentru răm o calitate ireproşabilă de recepţie — asigurat de llie Solomon, Vasile Zu- RIA: Ringul
nele patinei pe meridiane­ re internaţională, iar prin export o cantitate de la­ produselor noastre. în fie­ cinci mijloace mecanice — reanu şi Nicolae Bărbuci ILTA: Melodii 1;
(Lumina); GIIEI
le lumii. Cum a evoluat întâlnirile la nivel înalt cu minate în valoare de 14 care an ne propunem şi s-a desfăşurat în bune dovedesc st-ădanie şi con­ suna Tilla (Min
în timp exportul de pro­ şefi de state de pe toate milioane dolari. ne respectăm angajamen­ condiţiuni. ştiinciozitate la strîn-
duse siderurgice, ce resor­ continentele a determinat — Cum putem noi să ne tul, ca pînă la sfîrşitul lu­ în lanurile C.A.P. Jele- gerea furajelor. Unitatea
turi există înăuntrul aces­ cunoaşterea industriilor ro­ impunem pe piaţa externă nii noiembrie să onorăm dinţi s-a muncit cu trei are realizate 500 tone si­
tei activităţi, cum sînt o- mâneşti. a deschis drum cu produse siderurgice ? toate contractele încheia­ combine în tarlaua „Co- loz, depozitată recolta de
norate contractele cu bene­ larg. plin de aprecieri, — Prin calitate. Vorbesc te cu beneficiarii externi. cora", recoltîndu-se 20 ha. trifoi de pe 40 ba şi circa
ficiarii externi — iată oî- produselor noastre. şi despre calitatea muncii, Ceea ce producem în luna Combinerii Iosif Vincze, 120 tone fin.
Timpul proba
teva din problemele pe ca­ decembrie constituie dis­ azi, 13 iulie 198
re am dorit să le aflăm ponibilităţile noastre pen­ va fi frumoasă .*
pentru cititori, de la to­ . ACTIVITATEA DE EXPORT tru export ale anului ur­ să, cu cer vâri
varăşul Teodor Ionescu, şe­ mător, începînd chiar din Atenţie maximă respectării normelor de p.s.i. ! slab la modera
la
s
tensificârl
ful biroului export din calitate o dinamism • eficienţă prima zi calendaristică. De în ultima perioadă s-au circuit la instalaţia electri­ tervalulu, • fin s
C.S. Hunedoara. asemenea, prin efort pro­ produs unele începuturi de că. dic. Temperatul
— Cum se vede „din in­ — Care este dinamica Jncepînd de la elaborarea priu, în sfera sarcinilor de incendii sau incendii din La locuinţa lui Ioan vor fi cuprinse
17 grade, iar cc
terior" exportul, tovarăşe exportului Ia C.S. Hune­ oţelului pînă la produsul plan anuale, punem la dis­ cauza nerespectării norme-* Dineş, din Valea Bradului, intre 29 şi 34
Ionescu ? doara ? finit. Vorbesc şi despre poziţia economiei naţiona­ Io*- p.s.i. Iată cîteva dintre s-a produs un incendiu din Dimineaţa, izola
— Exportăm laminate în- — Putem spune că de la calitatea ritmului în livra­ le — pentru export — o ele şi cauzele ce le-au de­ cauza necurăţării coşului văi.
Pentru următoi
tr-o gamă largă de dimen­ cincinal la cincinal, cu pre­ re, cifrat la 2 500—3 000 cantitate de peste 20 000 terminat. de fum, iar autoturismele Vremea devine
siuni. Ne onorăm în mod cădere în Epoca Ceauşescu, tone pe zi. Vorbesc şi de­ tone laminate de bună ca­ La baza furajeră a proprietate personală ale instabilă, cu ce
exemplar contractele, aşa valorificarea pe piaţa ex­ spre promptitudinea cu ca­ litate. C.A.P. din satul Aurel iul Teodor Ciuca, din Hu­ de innourare.
averse de ploaie
cum ne cere permanent to­ ternă a produselor combi­ re ..ne onorăm contractele, — Ce caracteristică de VLaicu a avut loc un în­ nedoara, Ioan Voinica, din soţite de grindi
varăşul Nicolae Ceauşescu, natului a cunoscut o ex­ despre toate acţiunile bază putem identifica în Deva, şi Zamfira Bard an, veni se vor pr
secretarul general al parti­ tindere tot mai mare. în noastre care sînt intr-o activitatea de export a ceput de incendiu, datorat din Valea Dîljii, au fost cărcări electrice
dului, a cărui realegere în 1984 , ponderea exportului strînsă interdependenţă. combinatului ? nerespectării interdicţiilor incendiate ca urmare a sufla moderat,
ficări temporare
funcţia supremă, la Con­ în producţia C, S. Hune­ Partenerii străini care — Cred că tot calitatea, privind fumatul în aceste scurt-circuitelor produse la din sud, apoi
gresul al XIII-lea, este do­ doara se apropie de o trei­ ne-au vizitat, reprezentanţi în sensul că produsele o- locuri. Prin intervenţia instalaţia electrică. Iată Temperatura in
rinţa arzătoare a noastră, me. Pe primul trimestru ai unor firme de prestigiu, ferite atît la iintern cît şi promptă a pompierilor mi- cîteva situaţii cai*e îndeam­ dere, minimele
prinse intre 11 :
a tuturor siderurgiştilor 1984 am exportat , supli­ şi-au exprimat în mod vă­ Ia beneficiarii externi au : liitari au fost stopate pa­ nă la reflecţii şi la fes- iar cele maxim
hunedoreni. Iar dimensiu­ mentar produse în valoare dit surpriza de a găsi aici, un standard înalt de ca­ gubele ce le-^ar fi putut pectaroa cu rigurozitate a şl 31 de grade,
nile, prestigiul de care se de 41 milioane lei, iar pri­ la noi, tehnologii moder­ litate. provoca începutul incendiu­ normelor de p.s.i-. de către log de servic
Petru).
bucură astăzi activitatea mele şase luni ale anului ne, instalaţii de mare pro­ MARIN NEGOIJA lui cauzat de un scurt­ to-ţi cetăţenii.