Page 46 - Drumul_socialismului_1984_07

Paa 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 29<

£ Tu, ţara mea, reînflorind...

Tu, Ţara mea, reînflorind lumina sub zodiile tale, carpatine,
un cavaler de doină fără leac. 13,30 iele:
de sub atîtea lumi străbătătoare
13,33 La I
eu inchin fruntea, sărutindu-fi mina Să auiască tulnicul pe culmi, 16.25 tămf Oraş
şi culmile în tulnic să-nverzească!
cu anii mei înalţi de sărbătoare. meni
Cit avem tulnice pe-acest pămint, 16,43 Săpti
creşte din noi iubirea românească. V;,00 In eh]
Privind în veacuri, mă renasc din tine, Iul.
19.00 Tclcj
privind spre tine, mă renasc din veac, AUGUSTIN iUSTIN lor)
19.20 No)
Noutate şi modernitate — 19,40 Sub
Rcpo
(colo
coordonate ale actului educativ 19,5# Telee Film,
20.20
lui",
în actuala etapă de dez­ cultură rămîne tineretul. îndelungi. „Un aşezămînt Logodnă perpetuă 21,05 Trub
voltare a soeietăţii noastre, Lui îi sînt dedicate — ne de cultură fără un astfel (colo
de adinei prefaceri în toa­ spune scriitorul Eugen Evu de inedit, apreciază in­ Mă regăsesc, rădăcină cu sunetul riului fără sfîrşit 22,10 Telej
te domeniile de activitate, — o serie de acţiuni infor- structorul Mircea Goian, în fiecare cuvînt românesc. care prin inimă îmi curge lor)
noţiunile de noutate şi mo­ mativ-formative. Unele — trăieşte doar in virtutea 22.25 bunâ Inviţi
dernitate devin exigenţe cum sînt serile cultural- inerţiei şi nu va avea Prin mine suie în cîntec logodindu-mă veşnic 23.00 Inchl
ce trebuie să caracterize­ educative sau chiar disco­ niciodată un public stabil". norul de ciocîrlii, dimineaţa ; cu Patria— lui.
ze in aceeaşi măsură con­ tecile au încetat să mai fie Manifestări cu bogate Avalanşe enigmatice frunzele cad
cepţia despre cultură şi doar simple „seri de dans". valenţe educaţionale, origi­ răsfoite de luminile tinere MARIA BAZGA
artă care plasează actul nale in formă şi conţinut în căderile acestea sculptează Cenaclul literar „Lucian Blaga*
edueaţional în inima şi Aşezâmîntul rămin „Editorialul artistic" amfore ce se vor umple Hunedoara
conştiinţa oamenilor mun­ ce se desfăşoa-ă în insti­
cii prinir-o arie de mani­ de cultură — tuţii şi unităţi economice,
festări puse in slu.iba con­ în întîmpinarea ediţiile de antologie poeti­ BUCURE
tinuei lor emancipări, a că românească ale cena­ dioprogrou
permanentei lor construcţii. gloriosului jubileu clului literar „Lucian Bla- Viaţa literar-artistică Radiojurns
pinarea zi]
— în acest sens — ne ga“. Festivalul «teatrelor 8.00 Revlsi
mărturiseşte tovarăşul Flo­ Unul dintre activiştii ca­ de păpuşi ..Sfidează", care • Recital de muzică şi s-au constituit într-un cald Curierul i
rin Izdrăilă, directorul Ca­ sei de cultură fiind pre­ reuneşte anual peste 13 poezie patriotică. La Casa omagiu adus partidului, Rezultatele
cursiilor 1
sei de cultură din munici­ zent de fiecare dată la formaţii de gen din muni­ de cultură din Hunedoara ţării şi oamenilor Hune­ letin de şi
piul Hunedoara — au fost astfel de manifestări, le o- cipiu. prezenţa formaţiilor a avut loc, ieri, un reuşit doarei. ta radio;
iniţiate acţiuni vizînd mai feră, potrivit specificului artistice ale casei de cul­ recital de muzică şi poezie • La „Festivalul de poe­ Ştiri; 10,05
buna cunoaştere a docu­ sectorului pe care îl îndru­ tură în „Dialogul hunedo- patriotică dedicat măreţei zie patriotică Nicolae Băl- radio; 10,4
Iară; 11,00
mentelor Congresului al mă, o turnură diversă, ine- rean“, la locurile de agre­ sărbători de la 23 August cescu" de la Rîmnicu Vîl- 11,05 Un i
ment în cadrul stagiunii a poporului român. Au citit ghiozdan;
estivale. Sînt mărturii care poeţii Daniela Paraschiv, cea, ajuns în acest an la 12.00 Hulet
Atlas culţi
au făcut ca reuşita Casei Virgiliu Vera, Nuţa Cră­ cea de-a IX-a ediţie, jude­ comoara f
de cultură din Hunedoara ciun, Lucian Murăraşu, ţul Hunedoara a fost re­ Avanpremi
în Festivalul naţional „Cân­ Maria Bazga, Alex Podea, prezentat de Luiza Landt, 13.00 De 1.
Meridian-c;
tarea României" să însem­ membri ai cenaclului lite­ membră a cenaclului lite­ tin de ştiri
Xll-lea şi Conferinţ 4 Na­ dită, judicios gindită. Aşa ne doar la ultima ediţie 13 rar „Lucian Blaga". Mo­ rar „Ritmuri" Deva. Crea­ de •'nizlcă
ţionale ale partidului, a şi-au făcut apariţia recita­ premii şi titluri de laureaţi mentul poetic a fost între­ ţia poetei hunedorene a °!
cuvîntării secretarului ge­ lul de poezie patriotică, care au stat la baza acor­ git de recitatorii Tatiana fost răsplătită cu premiul fii- „ Vi
lccfiu.ii);
neral al partidului, tovară­ concursurile gen „cine ştie. dării locului I pe ţară. Levitchi şi Ioan Merme- revistei „Tribuna". Ştiri; 17,05
cial-cetăţen
şul Nicolae Ceauşescu. la cîştigă". Devine o noutate Cu un asemenea poten­ zan, care au prezentat ver­ • „Hermes concurs 84“. zaur coral:
Consfătuirea de la Manga­ — dar la Hunedoara nu ţial de creaţie şi interpre­ suri din creaţia clasică ro­ Grupul de satiră şi umor rli: * natl
lia. Dintre acestea, de mai este — cînd tinerii tare, aşezămîntu] de cul­ mânească, precum şi de de la I.C.S.M. Brad, par­ tămîna po
real interes se bucură „Do­ prezenţi la seara de dans, tură este implicat real în un microrecital de chitară internaţion.
că, inform:
cumentarul politic", „Tri­ răspund la întrebările: „re­ viaţa s p i r i t u a l ă a clasică, susţinut de Mircea ticipant la întrecerea ar­ Jurnal * S
tistică naţională organiza­
buna ideilor", „Colocviile cunoaşteţi autorul ?“. „re­ Hunedoarei. în întâlni­ Goian. -ţa sugestii
de istorie", „Cabinetui ju­ cunoaşteţi eroul cărţii rile activiştilor c a s e i tă pentru formaţiile din .'..iojurnal;
sectorul circulaţiei mărfu­
dans 23,00
ridic" ş.a. „cunoaşteţi creaţia scriito­ de cultură cu oamenii • „Imn partidului şi ţă­ 23,20—0,00 :
Universitatea eultural- rului hunedorean... ?“, „re­ muncii din unităţile eco­ rii" a fost genericul întâl­ rilor {„I-Iermes concurs cal.
ştiinţifică se impune tot cunoaşteţi creaţia muzica­ nomice, dialogul se poartă nirii tinerilor de la cămi­ ’84“) a obţinut un lăuda­
mai mult, într-un puternic lă... ?“. pe marginea documentelor nul muncitoresc nr. 6 al bil succes: locul II pe ţa­
centru siderurgic, ca o mo­ Pentru oamenii de toate plenarei C.C. al P.C.R. din Combinatului siderurgic ră. Instructorul formaţiei
dalitate eu largi valenţe vîrstele, casa de cultură a 26—27 Iunie a.C., dezbate­ Hunedoara cu poetul Ne- brădene — Elvira Nan —
educaţionale care atrage iniţiat „Microstagiunea ca­ rile cu genericul „Cunoaş­ culai Chirica. Cu acest a cucerit „Medalia de
sute de oameni în cadrul merală bunedoreană" des­ terea — devenirea omului prilej, scriitorul a citit din bronz". (I. Coţoi, corespon­
celor 63 de cursuri şi 11 făşurată anual pe parcur­ modern", antrenează, spo­ creaţia proprie versuri ce dent). DEVA:
cercuri tehnico-aplicative sul a patru luni în decorul resc baza de informaţie, (Patria);
ce adaugă o substanţială de epocă pe care îl oferă acţiunile gen „Momente rie (Arti
Afacerea
informaţie, cu inrîurire Castelul Corvinestilor. La din istoria patriei şi parti­ sala A):
asupra formaţiei patrioti­ concertele-lecţie sînt pre­ dului", „Pagini de glorie Poşta redacţiei nopţi (M
ce a participanţilor. în zente orchestra de came­ din istoria neamului", „O- Ca-n fii;
tenfie la
cadrul universităţii fiinţea­ ră, grupuri instrumentale, rizont enciclopedic", slnt Sorina Ungureanu — De­ lucrăm/ Piine poporului troşan:
ză — unic în judeţ — un solişti de muzică cultă din tot atîtea prilejuri de ma­ va : în aceeaşi notă de să dăm" — Căci se cade propria (
cerc ştiinţific interdiscipli- Hunedoara şi din alte cen­ nifestare a unui înalt pa­ prospeţime binefăcătoare a in sfătoşenie puerilă: „Ai Drumul
senile I-
nar, afiliat la Societatea tre culturale ale ţării. De triotism care să pătrundă simţurilor. Reţinem spre timp şi suflet/ Şi cap de H şi
oamenilor de ştiinţă din altfel. în domeniul activi­ în sufletul şi conştiinţa oa­ o eventuală publicare „Tot a gîndi/ Sfîrşeşte cu ura, i. ; LI
R.S.R., element de noutate tăţii artistice, elementele menilor. Şi, p a r c ă , primăvara...". cu armele/ Şi-nvaţă, în şi -revoli
în ansamblul muncii edu­ de noutate cîştigă în pon­ prin fiecare manifestare, Luca Constantin — ? i pace, a trăi" etc. VULCAN
ccafărul)
caţionale. Cercul, condus dere. Aşa a debutat for­ casa de cultură apropie toi Poezie nu înseamnă desco­ Alexandru Armioni Su- ţie la gal
de lector univ. Nicolae maţia de teatru poetic, mai mult marea sărbătoa­ perirea adevărurilor evi­ ciu — Lupeni : Dintr-o NOASA:
îmbinare de frumos şi util,
Vintilă, reuneşte oameni grupul „Canon", spectaco­ re a poporului român de creaţia populară ‘ne trimite de dente prin mijloace care poezie scrisă convenţional, rillor (M
de ştiinţă şi cultură din lul de muzică şi poezie cu la 23 August în conştiinţa fiecare dată cu gindul la meş­ aparţin altui stil decît cel nu putem trage nici o con- CÂNI: U
judeţ şi din ţară. creaţii originale care ră- şt inima oamenilor cetă­ terul care a făurit-o prin acea literar: „Munca este pîinea/ eluzie, să — ser
— Fără îndoială, publi­ mîn expresii di o deosebi­ ţii siderurgice. sclipire de talent şi îndemina- Ne-o spun ţăranii/ Necon­ BRAD: H
plinii
(!
re specifică geniului poporu­
cul constant al casei de tă fineţe ale unor căutări MINEL BODEA lui nostru. tenit pe ogoarele patriei TIBERIU DAIONI RAŞTIE:
Paris (P;
de cer (]
ION CĂLIMAN: citeşte cineva de la-nce- Aflat la al doilea vo­ obşte! vlaşinilor, este e- munţi, unde-şi reiau în­ GIU-BAl
put./ Ca pe o rună stoarsă lum, sub semnul destinu­ xecutat, iar femeile care deletnicirile strămoşeşti. Bnchus (
HAŢEG:
n de lumină/ca pe un fruct lui poetic, Ion Căliman s-au împotrivit stăpînirii Ne reîntâlnim cu cîţiva riilor (Da
„Piatră înflorind ne dăruieşte. temeinice habsburgice, sînt supuse actori îndrăgiţi: Florina torele B
în putregai dospit.../ ală­
argumente poetice. unor suplicii inumane. Luican, Karoly Sinka, LAN: Se
(Casa de
Pornind de la acest venire, pătrund în starea turi, piatra din grădină/ Numit primar. Branga se Cezara Dafinescu — ca- RIA: Ri
titlu inedit, aşezat în de frumos. înlătură sin­ de-atîto rod înflorit..,". MIRON TIC pune pe chiverniseală şi, re-.şi descifrează corect ILIA: Mc
fruntea cărţii, poetul Ion gurătatea, starea opacă, la porunca autorităţilor, rolurile; Eugeniu Ungu­ (Lumina)
Căliman ne poartă ou sumbră. Imagini sponta­ încearcă să înşele buna reanu — cu o partitură
„carele dorului" spre sen­ ne dau măsura talentu­ credinţă a consătenilor, de greutate, sau Ştefan
sibilitatea sufletului şi lui autorului. <?M£#*SCEn2 • ECRANUL îndeirmîndu-i să se în­ Velniciuc — într-o apa­
puritatea ochiului ce In poemul „Carele do­ toarcă din Bălţile Dună­ riţie pitorească. VRE
„se-nzăpadă“ cu gestul fi­ rului". poetul aude „ca­ rii (unde se refugiaseră), Ar mai fi de citat ex­
resc îl trăirii veşnice. rele neamului/ alunecînd la vetrele părăsite din presivitatea imaginii —
i
Timpul
Poemele au miezul mere­ spre Alba Iulia,/ carele „întoarcerea M ă r g i n i m e a Sibiului. conferind unor momente uzi, 14 iulii
lor colorate de lumină, de foc şi de dor/ pornite Branga îşi urmăreşte cu un real dramatism — va deveni l
prospeţimea zorilor şi de milenii pe urmele lor/ a obstinaţie planurile de semnată de talentatul o- cu cerul
tandreţea crinilor. Un .iz­ Vlaşinilor dominare şi înavuţire, a» perator Ion Marinescu, treptată. V
vor aşezat sub tîmpla cu aceeaşi povară, cum se iuţind pe reprezentanţii Deşi se simte voinţa de se de ploai
te r’e dese
poetului curge dinspre trag dinspre veşnicie/ nă­ • Revin pe ecran Vlaşi- apare personajul Branga, puterii — ou preţul unei a depăşi nivelul din fil­ Izo\. • se v:
rădăcinile neamului spre dejdile, să nu moară". nii, tot printr-o ecraniza­ un bărbat stăpînit de pa­ „diplome de nemeş" — mul „Plecarea Vlaşini­ dină. ’ Vinti
straturile realului de azi. Alte poeme sînt desenat^ re (.a romanului omonim, timi, de orgolii, însetat să execute manevrele o- lor" şi se izbutesc sec­ derat, cu ir
dc
porare
cu zăpezi, peste care a- aparţinxnd Ioanei Postel-
Un semn fericit, o che­ de putere — rol greu, dioase de iobăgire a vla­ venţe de mai mare au­ din sud-ve;
mare sau. uneori, o zba­ learg^j, „sănii flămînde" nicu), datorată aceleiaşi care pune în valoare vi­ şinilor. Planurile lui sînt tenticitate tipologică şi a vest. Temi
me din cu
tere în spaţiul obîrşiei eu apă fîntînii, cu timpul echipe coordonate de Mir­ goarea interpretativă a dejucate însă de obştea situaţiilor, pelicula nu se fi cuprinse
verde de care se apro­
traversează substanţa li­ cea Drăgan, regizorul actorului Silviu Stăncu- păstorilor care îi arde ridică la cota atinsă în grade, ia
rică a volumului. Cuvin­ pie „sara dulce". Poezia fiind, din nou, coautor al lescu, aflat, după aproa­ gospodăria, îl judecă şi-l creaţiile de referinţă ale din cursul
şi 29 de gj
tele ard sau fulguie calm „Piatră înflorind" cu va­ scenariului. pe 30 de roluri în cine­ izgoneşte din obşte. Se­ aceluiaşi regizor — „Se­
în ochii cititorului. Ion loare antologică, pe care Acest al doilea episod matografie, la al doilea tos de răzbunare, Branga tea", „Lupen'i ’29" sau La munte
Căliman respiră aerul o cităm în întregime, este inspirat de epopeea pas­ „rol negativ". Dar... să îl ucide pe Ianek, omul „Explozia". deveni trep
var.
cerul
frunzei, „al florii desfă- de fapt piatra de teme­ torală transilvană a se­ „derulăm" cîteva „sec­ stăpînirii. Folosind o stra­ Film de acţiune, uneori noros în ci
cută-n prun", al „veşni­ lie şi nu de încercare a colului al XVIII-lea, con­ venţe" . tagemă, vlaşinii incendia­ spectaculos, „întoarcerea vor cădea
cului foc" ce se amplifi­ poetului: „Vin către noi tinuă, într-o structură Din pricina trădării ză casele stăpînirii, î» Vlaşinilor" se înscrie în ie, însoţite
electrice. Is
că sub privirea troienită grămezi de oseminte/ tu­ dramaturgică indepen­ păstorului Branga, jude­ care ard toate actele ce suita peliculelor din epo­ nala grindi
de candoare. mult grotesc de timp tre­ dentă, acţiunea din „Ple­ le Alexa (Emanoil Pe- i-ar fi adus la condiţia peea cinematografică na­ sufla mode
Versurile se desfăşoară cut/ se face tot mai carea Vlaşinilor". truţ, in ultimul său rol de iobagi şi se reîntorc ţională. licări temp
calm, echilibrat, au de­ noapte în cuvinte/ şi mă în centrul acţiunii, ne pe ecran), conducătorul pe plaiurile lor din VERONICA PALADE km/oră din