Page 47 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 47
iîMBĂTĂ, 14 IULIE 1984 Pag 3
Multiple acţiuni consacrate marilor O nouă străpungere
ZIUNE
evenimente politice ale anului (Urmare din pag. t) ţiune plină a 7 300 metri, plină şi-a încheiat misiu
nea la noi, la Rju Mare-
pe cele două tronsoane
bine !a destinaţie. „Dar (Castel - Valea Jurii şi Va Retezat. Ea va intro ir» re
de Bîlp- Comitetele sindicatelor a productivităţii în con politicâ şi economică a cîte probleme nu au fost, lea Jurii — Valea Mare). paraţie capitală Io atelie
.rţia) color) t o v a r ă ş u l u i Nicolae
eeze. Docu- dintr-un mare număr de strucţii". spune Radu Tuiaî. încă Din tavan a început să rul secţiei noastre de pro
întreprinderi ale judeţului • Comitetul sindicatului Geauşescu". moi demult s-o hotărît să curgă şuvoi neînt.erupt de ducţie industrială de la
poUtlcă organizează, în aceste zile, de Ia întreprinderea de • în sala dc apel a I.M. folosim cuţite de fabricaţie noroi, împotmolind capul Haţeg, apoi, însoţită de
prograut'-ţ, numeroase acţiuni în spri preparare a cărbunelui Lupeni a avut loc, zilele românească, executate Io maşinii. Două luni ne-am Radu Topai şi de alţi- cîţi-
(parţial co- jinul îndeplinirii sarcinilor Valea Jiului a iniţiat o in trecute, un microreeital A.C.H. Olt. Am îndrăznit luptat cu furia naturii. Şi va specialişti de-oi noştri,
de plan ţi politico-educati- teresantă consfătuire pe de muzică şi poezie sub şi ou dat bune rezultate. am învins. Nimeni n-o de va pleca pe amenajarea
oplil noştri. ve, consacrate marilor e- tema: „Posibilităţi de re genericul „40 de ani de Apoi a trebuit să înlocuim mobilizat”. „N-aveam voie hidroenergetică de Io Po
venimente politice ale a- ducere a consumurilor de măreţe împliniri". De ase pompele de propulsie şi de iana Mărului, din judeţul
la circului să cedăm — accentuează
nului — patru decenii de energie electrică, combus menea, la căminul de ne- griipare originale cu altele, inimosul mecanic Ion Vizi Caraş-Severin. La noi, pe
pcdia la victoria revoluţiei de tibil şi materiale", la care familişti din Uricani s-a realizate la I.M. Ptopenî. tiu, sufletul reviziilor şi re oducţiunea principală, este
:rctul cifra eliberare socială şi naţio au participat muncitori, desfăşurat un recital de paraţiilor la maşină, autor încă mult de lucru. Şi nu
ta parte nală, antifascistă şi anti- maiştri, ingineri şi tehni versuri şi s-a deschis o Nu exagerez, dar au ţinut numai aici. Mai avem de
le Bucureşti imperialistă şi cel de al cieni din unităţile de pre expoziţie de carte social- mai mult decît cele origi principal al recondiţionării excavat, clasic, corn <550
XlII-lea Congres al parti parare a cărbunelui ale politică cu titlul „40 de ani nale. Şi au fost mult mai unor piese de schimb pen
(parţial co ieftine, n-a trebuit ca sta tru maşină, în modestul a- m pe tronsonul Valea Ma
dului. municipiului Petroşani. de muncă şi împliniri so tul să mai importe aseme telier al brigăzii. Am stă- re — Netiş, iar pe alte
lastră : voia cialiste". pînit din zi în zi mai bine tronsoane se lucrează in
lor) IN SPRIJINUL • Un important număr nea utilaje, să cheltuiască tens la betonarea galeriei.
programu- PRODUCŢIEI în organizarea de lucrători ai cooperati valută”. „în septembrie a- maşina şi am făcut înain Dealtfel, la toate obiecti
• Mai multe comitete vei „Streiul" din Călan au nul trecut a intervenit ceva tări foarte bune cu ea, vele de pe amenojare se
sindicale, între care cele sindicatelor luat parte la dezbaterea neprevăzut în munca noas mai ales pe tronsonul al acţionează cu toate forţele
de la întreprinderile mi „Concepţia P.C.R., a secre tră — îşi aminteşte tînărui doilea, rind ne-am mai pentru urgentarea lucrări
niere Paroşeni, Livezenl şi tarului său general, tova sufoingîner loan Danciu, specializat şi noi”.
Lonea, au declarat perioa • Organizaţiile sindicale răşul Nicolae Ceauşescu, care, prin poziţionarea co — Şi acum, după acest lor şi finalizarea în cel
mai scurt timp o Hidrocen
da 9-r-15 iulie ca zăptămî- de la mina Ghelari şi bri privind lupta dintre vechi rectă a laserului la ghida frumos succes, ce urmea tralei de aici, de (o Rîu
nă a producţiei record, es- gada nr. 1 Deva a Trus şi nou — forţă motrice a rea maşinii şi prin măsu ză, tovarăşe ingîner şef
I : 6,00 Ra- timî-ndu-se la cele trei tului de antrepriză gene dezvoltării societăţii româ Mare, pe' care om înce
minetii; 7,00 rală pentru construcţii- rătorile de precizie efec Tîberiu Micu, pe aducţîu- put-o în urmă cu nouă ani.
10 In intim- mine obţinerea unei pro neşti". tuate, a avut o contribuţie nea principală ? Succes în continuare în
i 23 August; ducţii suplimentare de căr montaj Hunedoara au ţinut • Formaţiile de artişti hotâirîtoare la rezultatele
esei ; * *,10 bune de 2 500 tone. La mi câte o dezbatere avînd ca amatori ale clubului din — După această a doua muncă harnicilor construc
iilor; 8,55 temă „Disciplina în mun obţinute în excavarea cu străpungere a sa, maşina tori hidroenergeticieni din
tgcril ex- nele care au rămîneri în Gurabarza au prezentat în maşina de perforat la sec de perforat la secţiune Retezat !
!o; 9,00 Bu- urmă, săptămîna este con că — factor esenţial în parcul de cultură şi odih
9,05 Audicn- sacrată efortului susţinut realizarea integrală a sar nă din Brad, un reuşit
Bulctin de pentru recuperarea restan cinilor de plan". spectacol muzical-coregra-
ista literară
uzică popu- ţelor. La întreprinderea • în organizarea comite fic sub genericul „Românie Copiii — bucuria vieţii, tinereţea şi vigoarea naţiunii
tin de ştiri; minieră Hunedoara se tului sindicatului din — mîndră floare".
rs Intr-un scontează, la sfîrşit-ul săp- C.S.H., la uzina nr. 3 — o- • Comitetele sindicate
Publicitate;
5 ştiri; 12,03 tămînii, pe un spor de 950 ţelării. a avut loc o im lor de la întreprinderile Ei cresc frumoşi si sănătoşi
12,35 Din tone minereu. portantă dezbatere vizînd miniere Lupeni, Uricani 9 9 9
rutul; 12,45 • La clubul „Construc utilizarea unor tipuri noi şi Bărbăteni au organizat
radio - tv. ; sub oblăduirea celor mari
Ia 3; 15,00 torul", cadre tehnico-ingi- de arzătoare, la care şi-au un schimb de experienţă
10.00 Bule- nereşti, muncitori, organi adus contribuţia ingineri, pe tema „Preocuparea in
05 Interpreţi zatori de grupe sindicale cercetători, maiştri, oţelari spectorilor obşteşti de pro — Unul dintre sensurile portament, la care con
Hilar-' 10,30 pentru dezvoltarea psi-
rele '?rc- de la întreprinderea de cu experienţă în exploata tecţie a muncii în preveni mari ale vieţii femeii este tribuie, împreună, asisten homotorie. Reintiinirea cu
Do- (sc- construcţii, reparaţii side rea cuptoarelor .Martin". rea accidentelor de mun maternitatea, farmecul şl tele Rozalia Flegel, Virginia părinţii este un moment
Buictih de rurgice Hunedoara au par ACŢIUNI că şi îmbolnăvirilor pro puterea pe care le conferă Rusneac, infirmiera Marfa deosebit. Mamele-şi îmbră
eidoscop so-
17,30 Tc- ticipat la o consfătuire pe POLITICO-EDUCATIVE fesionale", la care au par naşterea şi creşterea unui Molnar, - „trup şi suflet ţişează copii' co oe ce/e
00 Orele so tema „Creşterea producti • Clubul „Siderurgistul" ticipat membrii comitete copil fiind de netăgăduit. pentru copii", cum se ex mai nepreţu'te comori, „Azi
mai * Săp- vităţii muncii — sursă de din Hunedoara a găzduit lor sindicatelor din aceste Nimic nu poate fi mai fru prima o mămică —, îngriji am învăţat ooezia „Ţara
1 internă şi
19.00 Muzi- sporire a avuţiei naţionale. o expoziţie de carte inti unităţi şi inspectorii ob mos decît sentimentul că ai toarele Doina Boicu, Auro mea" — îi c o mume 6 An
20.00 Radio- Căi şi mijloace de creştere tulată „Din gîndirea social- şteşti ai acestora. dat viaţă din viaţa ta unei ra Sicre, Doina Adam, bu dreea mame• so'e Sororîie
culturală * fiinţe care, prin vreme, va cătăreasa Maria Bilek, în Cristina şi La ura, nerăbdă
; 22,00
I Muzică <,e ridica tradiţia şl frumuse tregul colectiv de femei in toare să ajungă din nou
»tin de ştiri; ţea familiei. Dar la apă grija cărora sînt lăsaţi mi acasă, îi dau muU de lu
stop muzi- rarea sănătăţii copilului ro cuţii cea mai mare parte cru mamei lor, Hecore ce-
lul primar îl are mama, din zi sau unii de lunea rîndu-i s-o ajute la îmbră
care va urma cu stricteţe pină sîmbăla. cat.
staturile medicului pediatru — Eu fac o casă „mole" „Copiii noştri cresc aici
e
în privinţa igienei impeca - n spune un băieţel blond înconjuraţi de multă aten
bile a lenjeriei, a orarului în al cărui ochi se oglin ţie“ — ne spune Maria
de somn şi alimentaţie, că deşte albastrul cerului. In Işt'OC.
lini organismului ce se timp ce Lavinia, Ciprian, „Mereu vin cu cile ceva
ce vor zice
îişoara Noo- realizează treptat... Petruţa, Marhis, Wihelmina, nou acasă“ — completează
UNEDOARA: Lecţia cu mamele, aici Eva, Virgii, toţi cei între Doina Cristea
(Modern — doi şi patru ani trimit min „De la nouă h>iv' l-am
zile şi trei la Creşa cu program pre
— sala B); lungit nr. 1 din cartierul gea la... coş, fac pe zu adus aici pe Silviu, Acum
ilacăra); A- Cojdu al municipiului De gravii, se balansează in lea are patru am şl-s loorte
(Arta); PE- găne sau ,,construiesc“ mulţumită de tot ceea ce o
idrăgostit la va, fiecare sfat dat cu
i (Parîngul); competenţă de dr. Doina castele din nisip, suprave învăţat la creşă ş< de cum
victorie — Popescu şi asistenta coor gheaţi de asistente şi in a fost îngrijit" — subliniază
nirca); nra firmiere, în timp ce părin proi. Marieto P'âmadă.
ft (7 1 a- donatoare Virgin ica Vlădoiu
: Dra ea face parte dintr-o zi de ţii, la locurile lor de mun ... Crimpeie din octivita-
(Cultural) ; activitate obişnuită. Dimi că - secţia mină Muncel a tea celor ce veghează la
tfragiul (LU neaţa cînd părinţii îşi aduc E. M. Deva, cooperativele sănătatea celor miei, măr
NEA: Aten- „Progresul“ sau „Mureşul", turii vii ale griji' purtate
nerul); ANI- aici copiii sau după-amia G.I.G.C.L., întreprinderea E- copiilor, ale o retortei de
!Stca călâto- za, cînd vin să-i ia acasă, lectrocentrale Mintia, Sta ca re se bucură ia miliţie cu
»rese); URI- îndrumările sînt date tine
re periculoa- relor' mame cu multă ge ţia de utilaje şi transport, urmaşi. încă o dovadă a
II (Retezat); nerozitate. Ele sînt ilustra Ţesător ia de m ă ta s e, atenţiei ce o acordă per
fierbinte al în prestările de servicii la Băiţa te, practic, de igiena dor T.A.G.C.M. Deva, Liceul in sonalul creşe' educării şi
i roşie); O- dustrial nr. 1 sau I.C.S.M.I. formării tinerelor vlăstare :
american la mitoarelor şi lenjeriei, de — îşi văd liniştiţi de treburi, de trei ani consecutiv,, uni
i Un petio calitatea şi prospeţimea
a); CEOA- Rezultate bune care Noua uzinil «le prepa menitului, de căldura su ştiind că şi-au lăsat pruncii tatea a ocupat iacul Mii
eeretu! lui rare de Ia Coranda-Ccrtcj fletească cu care sînt în pe miini bune. în cadrul concursului din
de cultură); — în etapa de atingere a conjuraţi cei mici, de tot După o oră şi jumătate de tre unităţile de acelaşi pro
«tea călăto- sînt mereu amplificate parametrilor proiectaţi. fil din municip’u, desfăşurat
BRAZI: Mis- ceea ce la un loc înseamnă recreere, urmează masa, sub genericul ,.Coplfî noştri
ştilor; CA- condiţii optime de creştere nu înainte de spălatul pe cresc frumoşi o sănătoşi".
lui Bachus Preşedintele biroului e- de prestări ale cooperaţiei şi învăţare a primelor de mîini şi pe faţă, urmează
ură); SIME- xecutiv al Consiliului popu de prestări servicii a fost prinderi de igienă şi com somnul, apoi activităţile ESTERA ŞINA
(Murcşul);
la Costineşti lar al comunei Băi-ţa, Ni realizat la toţi indicatorii,
colae Buda, ne spunea că iar pe 6 luni din acest an s-a
în mai puţin de trei ani înregistrat o depăşire de Călan pentru perpetua-i
s-au realizat obiective im peste 1,5 milioane Iei. „Ca (Urmare din oag, 1) Lumină pentru ţară tinereţe in muncă, Uerei
portante pe linia dezvol şi în anul trecut, rezulta Păsculescu din fetroşani —
tării industriei mici şi a tele cele mai bune le în ad-hoc „podul de piatră" integru, căruia delicateţea neîntrecut pedagog. Şte
prestărilor de servicii. în registrează secţiile tîmplă- pentru a-/ onora trecerea Comei Ciismaş, director ad şi onestitatea nu i-au eclip fanei Martine seu. din Uni
această perioadă au luat rie, radio-tv. şi atelierul spre mulţimea copiilor care junct al Liceului „Decebaf “ rea — vredmc gospodar,
babil pentru fiinţă în comuna Băiţa şi de tricotaje '— ne spunea doreau s-o îmbrăţişeze, să-l Deva. Prin ele mă fac sat tăria principiilor, păs-
984 : Vremea localităţile aparţinătoare tovarăşul Glieorghe Matieş, ureze ani mulţi de viaţă, mesagerul gînduriJor perso trindu-şi — ca primă do Ilenei Chita a n hunedoara
>tat instabilă, însoţiţi de sănătate. In nu nalului didactic al liceului minantă — demnitatea. - cu neostoita credinţă faţă
i innom-are 17 unităţi de producţie, preşedintele cooperativei nostru acum, cînd te des Lor, oamenilor care cresc de profesie., pe ,ru dragos
cădea aver- prestări şi desfacerea măr de producţie, achiziţii şi mele lor, Mioara Igna - di
ocale, însoţi- furilor — brutărie, tîmplă- desfacerea mărfurilor. Do rectorul grădiniţei in care parţi de o activitate no oameni le dedicăm aceste tea şi demnnu ..<a cu oare
ări electrice, Chilia Şara a dat măsura bilă, pe care ai desfăşu însemnări acum, cînd după au deschis drum spre îm
emn a grin rie, atelier reparaţii radio- rinţa noastră — ne spu probităţii sale profesionale, rat-o cu pasiune şi dăruhe o viaţă de muncă la cate plinire atito' generaţii de
da sutici mo- tv., croitorie pentru băr nea el — este ca în scurt dră, unde cu răbdare au copii ? Se vo aho vorbe
isificări tem- baţi şî femei, cizmărie, o timp să dezvoltăm de aşa politice şi umane — i-o timp de aproape 40 de ani,
5—00 km/oră mulţumit, în stihuri scrise transmiţînd cunoştinţe mul şlefuit şi au cizelat gene pe măsura se oztăţti- mun
şi apoi din secţie de răcoritoare etc. natură sectorul de" prestări cu pana sufletului, pentru tor generaţii de tineri, care raţii de generaţii, bucuria cii profesările: -eiicia Do-
aturile mini- în marea lor majoritate »de servicii către populaţie, gariu din Peu...,unr, Iteana
d nopţii vor secţiile sale de producţie, demnitatea muncii de edu astăzi îşi au locuri meritate odihnei meritate se intîi-
tre 13 şi 18 unităţile de prestări ser cator comunist, pentru nici în viaţa socială şi cărora neşte cu nostalgia înche Lari sa Albu o, Hunedoa
cele maxime vicii aparţin cooperativei Incit s£L satisfacem tot mai o absenţă de la catedră în le-ai oferit întotdeauna un ierii unui drum în care ra, luliana Zs ok din- Cfh-
il-ei între 24 de producţie, achiziţii şi bine cerinţele populaţiei cei 34 de ani, 5 luni şi 28 ales exemplu de dascăl şi fiecare ceas a fost un tur, Maria Bonn c(in. Brad?
desfacerea mărfurilor. comunei. Ar fi greşit să de zile l om“. Şi cu aceiaşi înălţă nimb de lumină. Acum, in p gel merita -
vremea va Cu eficienţă economică afirmăm însă că la ora „Ţie, Dumitru Susan, prie tor gînd pentru probitatea Se vor găsi, oare, cuvin tei Vacanţe „vi, genera
instabilă, cu actuală la Băiţa nu există ţiile de copii, ieri şi- ma
iii, mai mult sporită s-.au înscris în a- şi rămîneri în urmă. Tre tenul meu apropiat şi to omului de la catedră, proI. tele potrivite pentru a te
iui zilei, cînd nul acesta secţiile de tîm- varăş de muncă de atîţia Valentina Achim şi proi. mulţumi învăţătorilor Si- turi, care au .'mit de la
erse de ploa- plărie, radio-tv., fi'erărie- buie să punem accentul ani într-un prestigios liceu, Maria Toma fac colegului mion Fiflmon - de-o viaţă dascălii lor a, i-.no pentru
de descărcări în continuare pe aprovi a trăi şi mu ir, le adre
a.t se va sem- unelte agricole, la care se zionarea secţiilor de pro pe care o vreme l-ai con Dumitru Susan un impre- legat de fiii satului său —
Vintul va adaugă, mai nou înfiinţa dus, cu competenţă, îţi a- nionant „portret de dascăl" Birsău, Vasile Grumezea - sează, o da cu urarea
t, eu intensi- tă, carmangeria. ducţie şi prestări servicii, dresăm rîndurile acestea — de la combatantul din ,,De pentru deceniile de probi- de ani meiii u, sănătate,
are de 70—90 pe gospodărirea unităţilor un cordial şi omenesc „Vă
retorul vestic. De subliniat faptul că în si utilarea acestora". mărturiseşte, în scrisoarea taşamentul Păuliş“ ta eru ta te profesională în Poia
anul trecut planul la in adresată redacţiei, prot. ditul profesor de azi, omul na Balşei, Victoriei Fică din mulţumim 1".
dustria mică şi la secţiile V, PAŢAN