Page 48 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 48
Pag. 4 OOUMUl SOCIALISMULUI NR. 8 296 • SÎMBĂTĂ, 14 IULIE 1984
ÎNTREPRINDEREA ANTREPRIZĂ
DE CONSTRUCŢII SI MONTAJE
MANIFESTĂRI PESTE HOTARE CONSACRATE SIDERURGICE CĂLĂRAŞI
® CIUDAD DE MEXICO.
ZILEI DE 23 AUGUST ÎNCADREAZĂ BĂRBAŢI ÎN MESERIILE
— Populaţia Mexicului. se
•BERNA 13 (Agerpres). Marea Britanic a celei de-a ridică, în prezent, la 76,8
— La Ziîrich a avut loc o 40-a aniversări a revoluţiei milioane de locuitori, din • Dulgheri .
manifestare consacrată ce de eliberare socială şi na care 33 la sută o repre @ Fierari befonişii
llei de-a 40-a aniversări ţională, antifascistă şi anti- zintă forţa de muncă ac-
_
a Revoluţiei de eliberare imperialistă, la Biblioteca Ş PARIS. — Intr-o alo- . tivă a ţării — se arată în- ® Zidari şi zidari şanmoiori
socială şi naţională, anti centrală Finsbury, din Lon cuţiune radiotelevizată, pre- ^:un'‘comunic<.r 0 fîdaT dat @ Sudori electrici şi autogeni
fascistă şi antiimperialistă. dra, s-a deschis o expo Ş Mm / mn ‘ e ', Franco.s publicitâţii la Ciudad de
Gr acest prilej, a fost ziţie documentară de foto M.tterrand a propus mod,- Mexico , citat de n . ţia © Zugravi vopsitori
organizată o expoziţie de grafii şi de carte româ frearea Constituţiei naţio- Notimex © Instalatori sanitari şi de gaze
carte românească, la loc nească. nale, astfel ca cetăţenii să se ^ DUBLIN. - Potrivit
de frunte situîndu-se ope Graham Melville, directo poată pronunţa prin refe- statisticilor oficiale date © Lucrători căi ferate
rele preşedintelui Româ rul bibliotecii, şi Harry rendum asupra problemelor pub | icitâţii , a Dub , iri| ; n © Instalatori electricieni
niei. tovarăşul Nicolae Gold. secretarul Asociaţiei privind drepturile şi liber- R epu b|i C a Irlanda, în luna
Geauşescu. de prietenie Marea Brita table publice - transmite maij au şomat 2 11 000 per- ® Izolatori hidrofugi, termici şi lucrări spe
De asemenea, a fost pre nic — România, ou rostit agenţia France Presse. In soane, ceea ce reprezintă ciale
zentată o expoziţie foto- alocuţiuni în care au sub acest sens, şeful statului cu 2 2 000 mai mult decit
documentară înfăţişînd fru liniat importanţa istorică francez va supune, săptămî- în aceeaşi lună a anului încadrarea se face conform Legii 12/1971.
museţile patriei noastre, a evenimentului sărbătorit na viitoare, parlamentului 1983. Retribuţia se asigură conform prevederilor
precum şi realizările Româ la 23 August de poporul spre aeroba,re un proiect. gg CIUDAD DE MEXICO.
niei pe plan economic şi român şi au evidenţiat 13 PARIS. - Intr-un ra- - La Ciudad de Mexico Legii 57/1974 şi Decretului 93/1984:
social. realizările obţinute de port a! Organizaţiei pentru s-au încheiat lucrările reu- Cazarea se asigură familiştilor la aparta
★ România în cei 40 de ani Cooperare Economică şi munii Biroului de condu-
LONDRA 13 (Agerpres). de dezvoltare liberă si Dezvoltare (O.E.C.D.) cu cere al Congresului Per- mente, iar celor necăsătoriţi la cămine de ne-
— Sub semnul marcării în independentă. privire la situaţia economi- manent al Unităţii Sindi- familişti ;
ÎNTREVEDERE KONSTANT1N CERNENKO - că în cele 24 de ţări mem- cale a Oamenilor Muncii Cîştigurile sînt în funcţie de categoria de
bre ale organizaţiei, în din America L a t i n ă
JAVIER PEREZ DE CUELLAR
luna mai, se relevă că cea (C.P.U.S.T.A.L.), la care încadrare, de regimul de lucru şi de sporurile
MOSCOVA 13 (Agerpres). U.R.S.S. Convorbirea a mai înaltă rată a inflaţiei au luat parte reprezen- primite conform legii ;
— Konstantin Cernenko, prilejuit un schimb de s-a înregistrat în Turcia - tanti din 11 ţări lafcino-ame-
secretar general al C. C. al păreri în cele mai impor 48,8 la sută, urmată de rlcane şi caraibiene - in- Relafii suplimentare se pot obţine la sediul
P.C.U.S., preşedintele Pre tante probleme internaţio Islanda - 37,2 la sută şi formează agenţia Pren-sa unităţii - compartimentul personal. Telefoane :
zidiului Sovietului Suprem nale. Totodată, a fost ana de Portugalia — 30,4 la Latina. în declaraţia adop
al U.R.S.S., a avut, la 13 lizat rolul O.N.U. în solu sută. tată, participanţii au lan 12225, 12226, 12227 - Interior - 120-157-139.
iulie, o întrevedere cu se ţionarea acestor probleme, Italia continuă să se sat tuturor organizaţiilor
cretarul general al O.N.U., afle în frunte în ce prî- afiliate la C.P.U.S.T.A.L.
ffavier Perez de Cuellar, în interesul întăririi păcii, veşte rapiditatea creşterii . un apel la acţiune unită,
care întreprinde o vizită în relatează agenţia TASS. preţurilor la consumator, la solidaritate în lupta îm-
cu un ritm de 11,3 la sută potriva intervenţiei străine Î.R.i.D.G.N. TG, MUREŞ
pe ultimele 12 luni, t-rans- în treburile interne ale
m ŢĂRILE SOCIALISTE mite aaentia France Presse. statelor din regiune. REGIONALA GAZ METAN
© BEIJING. - De-a Iun- Q PHENIAN. - In R.P.D. HUNEDOARA - DEVA
gul fluviului Yongding, în Coreeană s-a încheiat ac- REALITĂŢI SOCiAL-ECONOMICE DIN ŢĂRILE
împiejurlmile de vest ale ţiunea de reînsămînţare a ÎN CURS DE DEZVOLTARE A N U N Ţ Ă
capitalei R. P. Chineze, a orezului, cu excepţia unei
fost terminat un proiect de părţi a regiunii septentrio- CAIRO — (Agerpres). — dicare a neştiinţei de car- t Aducem la cunoştinţa tuturor consuma
consolidare a sistemului de nale, unde vremea este mai Planul R.A. Egipt pe anul te, acţiune care, după J
prevenire a inundaţiilor — răcoroasă — transmite a- financiar 1984—1985, care cum se arată la Addis » torilor de gaze naturale din municipiul Hu
informează agenţia China genţia ACTC. In pofida per- începe la 1 iulie, prevede Abeba, se desfăşoară cu 1 nedoara, că în data de 17 iulie 1984 se va
-Nouă. Lucrările au necesi- sistenţei unei temperaturi alocarea linei sume de 4,7 succes în întreaga ţară. '
tot excavarea a peste 1,2 mai reduse decit de obicei, miliarde lire egiptene pen Dacă pînă . la revoluţia J sista furnizarea gazului metan între orele
milioane mc' de pămînt şi au fost efectuate toate Iu- tru realizarea ~ unor pro naţional-democrată din » 8,00-20,00. M tX
■ turnarea a 66 000 mc de orările agricole. Încheierea iecte de dezvoltare social- 1974 doar 7 la sută din I
beton. Pe malul de vest al cu succes a acestei ac- economică a ţării, a anun populaţia etioplană ştia să J A B O N A Ţ I
fluviului au fost consolida- ţiuni se irxcrie în cadrul ţat ministrul - planificării, scrie şi să citească, acum i Pentru prevenirea tuturor exploziilor,
te diguri pe o lungime de obiectivului™realizării unei Kamal 'Ahmed. El-Ganxuri. procentul celor alfabetizaţi «
23 km. - recolte de 10 milioane tone Principalele' obiective : ale este de 62,4. 1 accidentelor şi incendiilor verificaţi :
cereale în anul 1984 - ul viitorului plan constau în * | — dacă aţi închis toate robinetele ;
© VIENTIANE. - în a- timul al planului pe şapte depunerea de eforturi vi- NAIROBI — (Agerpres). >
gricultura R.P.D. Laos con- ani. zînd eliminarea dispropor — în cadrul programului j — nu aşteptaţi cu robinetele deschise
tinuă acţiunea de coopera ţiilor din economie pe ca de dezvoltare a producţiei , sosirea gazului ;
tivizare. Anul trecut s-au 0 BELGRAD. — Sorti lea dezvoltării ramurilor de energie electrică, în 1
constituit aproximativ 200 mentul produselor realizate productive, reducerea de Kenya a început valorifi- I — la reluarea consumului se vor supra
de noi gospodării coopera de industria electronică pendenţei de sursele de' fi carea potenţialului energe- * veghea atent şi continuu focurile, timp de mi
tiste, în prezent, aproxima iugoslavă s-a îmbogăţit cu nanţare externe şi dimi tic al cursurilor de apă. 1
un nou produs de vîrl — nuarea datoriei externe-a Astfel, numai pe rîul ' nimum o jumătate de oră.
tiv 20 la sută dintre ţărani
. . . . . , - , - , microcomputerul ,,HR84", tării. Tarta au fost instalate pînă [
H
fund cuprinşi in aceasta^ for- djn chs<J ce!or numile per . * acum capacităţi de 350 «.
mă de organizare. Ei Iu- tonale, care a început să MW şi se află în construc- | <S> Pierdut legitimaţie de ser
ADDIS ABEBA — (Ager
crează un sfert din supra- fie fabricat la întreprinde- pres). — Peste 200 000 lo tio hidrocentrala Turkwei J viciu, pe numele Szâbo lacob,
eliberată de I.M.C. Deva. O
faţa arabilă a ţării. In a- rea „Iskra" din Liubiiana. cuitori ai provinciei etio Gorge, de 110 MW. declar nulă. (1439)
Noile proiecte dc pe rîul l
_®, :JPie,rdut .legitimaţie de ser
cefaşi timp, stalul sprijină Pînă la siirşitul anului, piene ITararge au învăţat Tana vor fi multifuncţio- J viciu, eu nr. 6519G, emisă de
în tre prind erea menţionată să scrie şi . să citească la E. M. Ghelari, pe numele Scu
cooperativele săteşti cu teh nale, contribuind la regue (
va livra circa 1 000 de cursurile de alfabetizare V Î N Z A S I lării, Marin. O declar nulă.
nică agricolă, seminţe, în computere de acest tip, larizarea cursurilor de apă >. (c. 2)
grăşăminte chimice etc. transmite agenţia Taniug. înfiinţate în cadrul cam şi la realizarea unor pro- | ® Vinii apartament palm C O M E M O R Ă R I
paniei naţionale de era iecte de irigaţii. 1 camere, parter, cărămidă, gaze.
Deva, Gojilu, strada - Zamfires-
cu, bloc B .7, . apartament 3,
telefon 12514. <1417) *’ • Iulian» şi Mircea cu
• Vimi apartament două
Criza datoriilor externe trebuie rezolvată prin măsuri politice ii camere, decomandate. Deva, durere şi regret anunţă
luni,
a
împlinirea
şase
31 Bălcescu, bloc 3, scara G,~
apartament 13, orele 18—20. azi, 14 iulie, de la dece
(1410) sul mult iubitului nostru
Gîteva statistici ilustrea debitorilor nu vor creşte împrumute şi pentru ca rînd, să reducă ratele . do-
• * »**u «ua, «umb
ză amploarea problemei. suficient de repede ca să să-şi plătească dobînzile, bînzilor — acestea din > o Vinii casă', anexe gospo- soţ şi tafă
La sfîrşitul anului 1983, uşureze semnificativ pova au ajuns în situaţia — fără nt-mii fimrl în mw> m.rtn I dăre î iti (grădină). Koşcami - MIRCEA NEAGU
Uima lunci in mai Copane « Mari 134, Rus Avram. (1441)
principalii debitori latino- ra datoriilor. Unele studii precedent din punct de o problema americana. Gu- , „ II vom iubi. şi nu-1 vom
americani — Brazilia, Me efectuate recent au demon vedere istoric şi insupor vernele ţărilor industriali- j oîvenâbii, daturiAimAsu s&! uita niciodată, (1442)
C
xic, Argentina, Venezuela, strat că e“xporturile latin'o- tabilă din punct de vedere zate trebuie sa renunţe la « informaţii, Deva, Gojdii, bloc
' lor. atitudine de in- I
Chile, Peru şi Columbia americane vor creşte, în politic — în care ţările în actuala ........................ ‘03, scara III, apartament 4. (1440)
•— datorau peste 300 mi viitorii câţiva ani, cu mai curs de dezvoltare sînt diferenţă faţă de criza da- î • Vind casă mare. Comu © I’irtea Petrii soţ, Came
liarde de dolari. Numai puţin de 10 la sută. Chiar transformate în exporta tonilor. Băncile trebuie să | na Dobra, Civica Lugojului, lia şi Diana fiice, Safta mamă,
LiU
Vica,
Monica,
plata dobânzilor reprezenta în cazul unor ipoteze ex toare de capital. Anul a- fie încurajate să renunţe * nr. 38. Toth. (1438) Viorica, Sandi cumnat, Ţinea
surori,
• Vind Dacia 1310, nouă.
peste 40 la sută din veni trem de favorabile, dobân cesta, ţările iatind-’ămeri- la pretenţia că este posi- î Hunedoara, telefon 156G8, ore mătuşă, ion unchi anunţă
turile lor din export; plata zile vor depăşi o treime cane vor trebui să plăteâs- bilă plata integrală a da- I le 1G—18. (1433) cu durere împlinirea a 7 ani,
ja 20 iulie 1981, de la decesul
datoriei totale — chiar torici şi să se obţină de ' ® Vind 10 familii albine cu intr-un tragic accident a iu
eînd rambursările de capi la acrobaţiile necesare | lăzi. Mintia, nr. 8G, Mihăiiă. bitei lor
tal erau considerabil re DIN PRESA STRĂINĂ pentru a menţine în viaţă v (1428) Pirtea Maria
in vîrslă dc 31 ani.
duse sau, în termeni teh acest mit. Trebuie găsite 1 O Vind doi cai. Informaţii Comemorarea ia 14 iulie
noi mecanisme pentr.u a J
nici, „reprogramate", — satul Lunca, comuna Băiţa, 1984, la domiciliu.
Martin Viorel.
(1444)
era echivalentă cu circa din venituri. în afară de că sub formă de dobînzi pune de acord povara do- 9 • Vind pori: gras, 200 leg. Lacrimi şi flori pe tristul
bînzilor cu posibilităţile dc î
60 la sută din venituri. aceasta, se presupune că cu 20 miliarde de dolari plată şi pentru a reeşalo- ) Deva, strada N. Bălcescu, nr. ci mormînt timpuriu. (H23)
Aceste cifre se vor dete în perioada 1985—1987 vor mai mult decit primesc na datoriile pe o perioadă | 11. (1448) D E C E S
riora în continuare în anii trebui plătite sume uriaşe sub formă de noi împru dc timp realistă. înainte » SCHIMB DE LOCUINŢA
următori. Fiecare procent din datorie — peste .^100 muturi nete. de toate, ţările industria- 9
din ratele dobânzilor ame miliarde de dolari. Ţările industrializate pot Schimb apartament con- ,9 Familia îndoliată a-
ricane costă ţările latino-a- Dar aceste plăţi nu pot lua unele măsuri unilate lizate trebuie sa găsească , fort mu, Turda, cu două nunţă încetarea fulgeră
modalităţi dc a pune la | camere, cu similar sau gar
toare din viaţă, la 12 iu
imericane peste trei miliarde fi făcute pur şi simplu. rale pentru a uşura criza dispoziţie noi resurse fi- 5 sonieră Hunedoara. Informa lie 1984, a celui ce a fost
ţii zilnic, telefon 11161 Hune
dolari. Plăţile dobânzilor, Nici unul dintre principa datoriilor. Ele trebuie să naneiare pentru ţările în J doara. (c. 2) soţ, tată şi bunic
deja greu de efectuat, au lii debitori nu va fi în adopte politici economice curs de dezvoltare, fie di- | Bozan Costică (Torni)
crescut, deci, şi mai mult stare ca, simultan, să-şi care să încurajeze expan rect, fie prin intermediul J P I E R D E R I în vîrstă de 61 ani.
Inmormîntarea are loc
'datorită recentelor sporiri plătească şi datoria, să rea siunea economică, promo- instituţiilor financiare in- | Pierdut autorizaţie de astăzi, 14 iulie 1984, ore
,ale ratelor dobânzilor a- lizeze şi creşterea econo vînd, astfel, exporturile la- ternationnle. (După „Inter- * cantaragiu, nr. 6162, pe nu- le 15, în satul SuUgbete.
Ticule, nu te vom uita
jmericâne. mică şi să-şi menţină şi tino-americane. Ele ar pu naţional Herald Tribune"). 1 mele Gelcă Constantina, eli- niciodată. (1115)
- - — ■-
- —
în anii următori, • nici echilibrul politic şi social. tea să desfiinţeze protec- | berată de Inspectoratul jude-
4 ţean de metrologie Hunedoa-
meniturile din export ale Debitorii, trebuind să se ţionismul şi, în primul (Agerpres) >■ ra, o declar nulă. (1431)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocîeî, Tiberîu Istrate [redactor şef), Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel [redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob IZHHHI
BEDA6ŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA 1 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane; 11275, 12157, Î1535. Telex? 72288. TIPARUL ? Tipografia Deva, str. 23 August, nr.257.