Page 49 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 49
M
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VA!
CAMPANIA AGRICOLA DE VARÂ
UN SUCCES DE SEAMĂ AL LUCRĂTORILOR PE PE OGOARE
Judeţul Hunedoara a încheiat secerişul orzului
[judeţul hunedoara!
Ferm hotărîţi să întîm- eficienţă a fondului fun Pentru înfăptuirea în
pine cea de-a 40-a aniver ciar, introducerea mai ra cele mai bune condiţii a
sare a eliberării patriei pidă în practica agricolă a sarcinilor .privind spori
şi Congresul al XlII-lea al celor mai noi şi importante rea producţiei agricole şi
partidului cu realizări tot rezultate ale cercetării realizarea obiectivelor' din
mai bune în muncă, lu ştiinţifice, utilizarea la programul de autocondu-
AL COMITETULUI JUDEŢEAN crătorii ogoarelor din ju întreaga capacitate şi cu cere ' şi autoaprovizionare
deţul nostru au acţionat cu randament sporit a puter teritorială este necesar ca,
S I A l C O I t l S I U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N abnegaţie şi răspundere nicei baze tehnice cu care sub conducerea organelor
pentru folosirea cu randa sînt dotate unităţile agri şi organizaţiilor dc partid,
ment sporit a tuturor for cole, organizarea exempla cooperatorii, mecanizato
ţelor şi mijloacelor la re ră a campaniei de recolta rii, cadrele tehnice şi toţi
Anul XXXVI, nr. 8 297 DUMINICĂ, 15 IULIE 1984 4 pagini - 50 bani coltatul orzului, reuşind re şi de întreţinere a cul locuitorii satelor să mobi
să încheie într-un timp turilor, asigurarea unei lizeze toate forţele la eli
scurt şi fără pierderi- a- puternice baze furajere berarea grabnică a tere
ceastă importantă lucrare. pentru îndeplinirea integra nului şi însămînţarea cul
Realizarea planului, recuperarea restanţelor impun în telegrama adresată de lă a indicatorilor de plan turilor duble pe întreaga
Raportând a'cest succes,
suprafaţă planificată. Tot
Comitetul judeţean Hune aferenţi sectorului zoo odată, trebuie asigurată
tehnic.
muncă Pine organizată, ordine şi disciplină doara al P.C.R.; Comitetului Folosim acest prilej pen recoltarea şi înmagazinarea
partidului,
Central
al
tovarăşului NICOLAE tru a exprima adeziunea fără pierderi a. recoltei de
deplină a lucrătorilor o-
grîu, întreţinerea plantelor
Minerii de la Bărbăteni în abataje au scăzut, au CEAUŞESCU, secretar ge goarelor, a tuturor oame prăsitoare şi legumelor,
— unitate cu pondere în La i.M. Bărbăteni intervenit condiţii deose neral al Partidului Comu nilor muncii din judeţul livrarea produselor la fon
semnată în producţia de bite în subteran, mai cu nist Român, preşedintele Hunedoara faţă de liotărî- dul de stat şi la fondul de
cărbune cocsificabil a Văii seamă la sectorul III : fo Republicii Socialiste Româ rca recentei plenare a C.C. autoaprovizionare, cît şi
Jiului — au rămas datori februarie şi m deci curi, emanaţii puternice de nia, între altele, se spune: al P.C.R. privind realege strîngerea şi depozitarea
„Comuniştii, toţi lucrăto
economiei naţionale, în pri- pe întreg I — metan, tectonică grea. rea dumneavoastră — Ia tuturor resurselor de fu
— Ar fi singurele cauze rii din agricultura judeţu
ale nerealizării planului la lui Hunedoara, vă asigură cel dc-al XIH-lea Congres raje. Acţionîncl cu hăr
cărbune? mult stimate şi iubite tova a) partidului — in supre nicie, pricepere şi spirit
răşe Nicolae Ceauşescu, ma funcţie de secretar ge revoluţionar. într-un bun
— Acestora, trebuie să neral al partidului, garan
recunoaştem, li s-au adău că vor acţiona fără pre ţie sigură a mersului vi climat de ordine şi disci
gat unele cazuri de indis get pentru înfăptuirea guros al patriei noastre pe plină, lucrătorii ogoarelor
ciplină. absenţe nemotiva exemplară a sarcinilor tra calea socialismului şi co hunedorerie îşi aduc o con
sate cu prilejul recentei
te. Astfel, unele brigăzi tribuţie tot mai însemnată
mul semestru, cu o canti ne spunea maistrul minier vizite de lucru a dumnea munismului, a ridicării la creşterea producţiei. a-
tate însemnată de cărbu Zair a i-ie Parase?, preşedin duc lipsă de forţă de mun voastră în unităţi agricole continue a nivelului de gricole. ia ridicarea calită
ne. Cauze? tele comitetului sindicalu că şi nu-şi realizează pro din judeţul Constanţa, pri trai al întregului nostru ţii muncii şi vieţii între
— Am început anul a- lui. începînd eu luna apri ducţia de cărbune planifi vind folosirea cu maximă popor**. gului nostru popor.
cesta foarte bine, ne-am lie au apărut o serie de cată. Nu am stat pasivi
realizat planul în ianuarie. probleme. Randamentele faţă de o asemenea atitu
dine. Judecata muncito
SPRE CÎMPURi NOI DE MINEREU rească a ortacilor s-a dove
După cam ne relatează aceasta, • numărul bazi dit aspră cu ei. Am stat
Nicolae Simţea, inginer nelor se dublează. de vorbă cu familiile lor,
am trimis comisii la ei a-
şef cu dezvoltarea în ca Echipa de săpare şi be
dru) exploatării miniere tonare a puţului 4, con casă. Unii au înţeles, alţii
Gliclari, harnicul colec dusă de Vasiie Stan, a au fost scoşi din colectivul
:
tiv de muncă al unităţii ajuns la cota finală (ori nostru.
îşi concentrează simultan zontul 20). In prezent se — Trebuie să spunem că
eforturile şi în vederea sapă rampa orizontului nu ara avut nici. efectivele
punerii în evidenţă a noii .20, urmînd. a :■ se trece, de oameni calificaţi pe
zone mineralizate. Astfel, începînd cu luna august, posturi si pe structură :
la orizontul 16 acţionea în cinstea sărbătoririi mineri,! ajutori mineri, va
ză brigăzile cohdus'e de gonetari — continuă ingi
Vasiie Jurj .şi' . Nicolae jubileului celor 40 de ani nerul Ovidiu Âvrărnescu,
de libertate, la amenaja
Petrca, care îşi depăşesc rea definitivă a puţului directorul, minei. Adică nu
planul la lucrările de ani realizat /posturile pla
deschideri şi pregătiri, pentru exţrdeţie. De reţi nificate în , cărbune. /
în medie cu 10 mi. Tot nut faptul că puţul 4 — Spuneţi „nu ani avut .
3
aici au început, iii -luna .deschide zona! nord,-vesti Să înţelegem- că 'acum ă-
că a câmpului '•)minier
iulie 1084, lucrările de ' veţi ?’"■• ‘ ' " '
săpare şi betonare la Gheţari, de. o. .'-.importanţă '
două bazine noi pentru . hotărâtoare pentru . viito GH. I. NEGREA Din lanuri, reeoltm de orz esle transportată, operativ la bazele de recepţie san la fa
staţiile de pompe. Prin rul exploatării miniere.
bricile de nutreţul'! conlbiuate. •
(Continuare în pag. a 3-a)
Ciclu de ©ofis^crate marilţGr
evenimente politice ale gnultii 1GS4
| încheierea ."■! ănuliii'! de- Tul ţ CabinetuluiV.. judeţean lăţi- ideologice şi •-politico- . tea ideologică şi polilico-
studiu în învăţământul po-! . pentru acţiXdttiţea''-ide’okpgi- .educative, pînă-la sfîrşituî educativă'in-raport eu ce-
litico-ideblogic coincide eu că şi politieo-edueativu. .anului’, menite să stimule rinţele şi exigenţele eta
decianşarea, în fiecare va — Vara anului 1984 — ze preocupările organelor, pei • actuale de făurire a
ră, " a unor ample activi • anul în care .poporul npş- şi organizaţiilor de partid societăţii socialiste .muiti-
tăţi. de. educaţie politică şi tru aniversează patru de- orientate' spre îndeplinirea laterâi dezvoltate.
cultură socialistă î n t o a t e ’ cenţi "de, la victoria revo- . sarcinilor .de plan, iar' pe! ; — Detaliaţi, Vă rugăm,
v
municipiile, oraşele!', şi .co luţiei dp eliberare socială de altă" p a r t e — "spre 'am-! cîteva" Idei. ' v -. ...v
munele judeţului, în' .uni şi. naţională, antifascistă şi plificafea' activităţii ''s'piri- f — "Primul' capitol, cel vi-"-
tăţile productive şi ' insti antiimper.iăiisţŞ Vşi "/are loc . • ţuale in toate -. localităţile, zînd realizarea "sarcinilor
tuţii, care să asigure con eei de-al XÎIÎ-lea .Congres judeţului. .. /'■ //!.*/ ide plan, cuprinde un mare
tinuitate în munca de pro al partlduîuî — se particu-.. ■ ~ Anunţaţi, o .iniţiativă.- nuipăr de acţiuni,, pe ra
pagandă,- de ; formare "a larizeâză. evident,".printr-o In .ce constă ea.?,! ! muri ale producţiei mate
conştiinţei socialiste, activitate susţinută în toa "' — Dă. "Este "vorba; cum riale — minerit - şi geolo
r
! Abordînd această pro.- te domeniile. Ce ne puteţi spuneam, despre un ciclu gie, energie electrică, side-’
blematică i m p o r t a n t ă. i’urgie şi construcţia de
Schimbul lui !VIarcu Ciure», din brigada de pregătiri con ne-am adresat cu cîteva maşini, construcţii şi mate
dusă de Ionel Ciontu — de la I. M. Livezeni — îşi realizează întrebări tovarăşului Con O importantă iniţiativă politico-educativă riale de construcţii ete.
Şi depăşeşte lună de lună sarcinile de plan.
stantin Purcilean, directo-. Prin mese rotunde, simpo
zioane; consfătuiri, schim
spune în această privinţă, complex de activităţi, con buri de experienţă- sînt
tovarăşe director ? ceput într-o largă deschi puse în dezbaterea oame
\ „Am zidit o casă, am dat viaţă — Cum este firesc, ple dere problematică. îmbră- nilor muncii de toate cate
nara din 27 iunie a C.C. ţişînd predilect orientările goriile. potrivit specificu
al P.C.R., care a adoptat majore şi actuale ale parti lui, idei ca: asigurarea ba
copiilor, am sădit pomi...“ cunoscutele hotărîri cu pri dului, ale întregului nos zei naţionale de materii
vire la convocarea celui tru popor în etapa actuală. prime şi energetice, utili
Cind ne-am adresat to Puteţi scrie că omul din mari familii muncitoreşti se de al XlII-lea Congres -al Ansamblul acestor activi zarea forţei de muncă şi
varăşei Elena Brînduşa, fabrică şi familia lui ne construiesc an de an în O- partidului şi realegerea, cu tăţi este structurat. în pa a timpului de lucru, per
secretar ai comitetului de preocupă în aceeaşi mă- răştie apartamente confor acest prilej. în funcţia de tru capitole distincte şi a- fecţionarea pregătirii pro
partid de la „Vidra" Orăş-' fsură în care ne preocupă tabile". secretar general al parti nume: a) Realizarea ritmi fesionale, funcţionarei gru
purilor energetice in depli
tie, cu rugămintea de a producţia. Pentru oamenii Ceea ce ne propunea dului a tovarăşului Nicolae că şi- calitativă a produc nă siguranţă şi la puterea
ne facilita o discuţie cu o tovarăşa Brînduşa să con Ceauşescu, la care se a- ţiei, problemă esenţială a cerută, asigurarea inde
familie de muncitori din a- semnăm nu înseamnă alt daugă proiectele de direc dezvoltării României, do
ceasta întreprindere, dinsa C jjrM jn ilia ceva decit adevărurile noas tive privind dezvoltarea vadă a înaltului patriotism pendenţei energetice a ţă
rii, creşterea productivită
a completat: „Aţi putea tre de fiecare zi, adevă economieo-socială a patriei socialist; b) 40 de ani de
serte despre marea fami ruri amplificate an de an in 1985 şi în perspectiva la revoluţia de eliberare ţii muncii, creşterea ritmu
lui de execuţie în con
lie a întreprinderii noastre, fabricii am făcut 1 patină, în toţi cei 40 de ani de viitorului, cincinal şi pînă socială şi naţională, anti
in care toate celelalte fa pentru familiile lor organi viaţă liberă pe care ne în anul 2000 au creat ca fascistă şi antiimpcrialistă strucţii ş.a.
Luna august va fi decla
milii se simt bine. In aceas zăm petrecerea plăcută a pregătim să-i aniversăm. drul politieo-social în eai’C din August 1944; c) Dez rată, in tot judelui luna
tă mare familie s-au îm timpului liber, copiii lor se desfăşoară efortul na batem, aprofundam, ne în
plinit şi se împlinesc ros mici au asigurate locu< Şn ION CIOCLEI ţional pe o lunga perioadă. suşim, ne angajăm să în Interviu realizat de
turile fireşti ale multor „co creşe şi. cămine, pentru ei ---------------------------------------- în acest context. Secţia făptuim directivele ce vor CORNEL ARMEANU
răbii cu doi pasageri". şi pentru alte asemenea (Continuare in pag. a 3-a) propagandă a Comitetului fi adoptate de Congresul
■judeţean de partid . a ini al XlII-lea; al P.C.R. şi d)
ţiat un complex de activi-- . Să perfecţionăm activ'ita- (Continuare'in pag. a 3-o5