Page 50 - Drumul_socialismului_1984_07

Pod 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NJt. 8 297 + DL

li-ctitorii marote 1 ELEVI2

■nanii SOCIALISMULUI E> H A Ţ E G
DUMINICA, 13
8.30 Televacanţ»
8,00 Almanahul I
8.30 Do -straja p;
un oraş al industriei agroalimentare, care urcă treptele energeticii 10.00 color) V>.i;» sal ulii
11,15 Muzica pentj
11.45 l umea copii
12,10 Tc-Iefilmotcca
ilan. „Pistrui
lor), Episotlu
13.00 Telex
Oraşul energiei 13,05 Album dumir
ţiul color). D
Interviu cu tovarăşa MARiA MEDREA, * Estivale...
* Cascadorii
secretar al comitetului orăşenesc de partid, Desene anim;
primarul oraşului Haţeg tccc de voie
mante şi n
— Relataţi cititorilor noş­ înfăptuit în ultimii 19 ani, neuitat ★ M
tri, tovarăşă prîrnar, cum în „Epoca Ceauşescu". în pce revoluţii)
este acest picior de plai, 1965 nu exista nimic pe lea eroilor,
nea Budapes
acest minunat cerc de pă- plan industrial. Şi oraşul, mentar ★
rrvî,nt cu centrul fixat în o- în sine, s-a dezvoltat înce- valsului * Ti
Cinteciil şi <
naşul Haţeg ? pînd tot de atunci. Are de meridiane * 1
— în loc de răspuns do­ toate ! tal folcloric
resc să reproduc cîteva — Există chiar tot ce tre­ uşoară *
telcspeelatoru
rînduri aile folcloristului buie in Haţeg ? 18,30 Micul ecran
looili Pop Reteganul, care cei miei (colt
materializează, cred, gînduJ — Da, poate şi la nivelul 18.50 1 0001 de seri
unui întreg popor... „Frumos anului 1990. Mai trebuie 19.00 lor) Telejurnal (p
e Ardealul fără măsură, doar finalizat centrul civic 19.20 Cîntarea Ror
complex
edificiu
printr-un
dor în el mai frumos este destinat culturii: o nouă 20.00 Film artistic,
tocmai acest colţ, oare din casă de cultură, un al doi­ şui verde".
a studiourilor
vechime şi pînă astăzi se lea cinematograf. Pentru 21,25 Marca, muz
cheamă tot aşa: Ţara Ha­ oamenii minunaţi ni Haţe­ noi ! (colorţr
ţegului !". De faipit, acesta 21.50 Telejurnal (p
este chiar un răspuns pen­ gului. lor)
tru cititori. — Ce destin va avea o- LUNI, 18 IU
— Din toate cîte porni­ raşui ?
ră către noi, dinspre tre­ — în prezent este un oraş 20.00 lor) Telejurnal (p
cutul îndepărtat al oraşu­ al industriei agroaJimen,ta­
lui, ce lumini au reuşit, ca re şi, mai mult, al energii­ 20.20 Actualitatea
nomie
in Emrnescu, să ne-ajungă? lor umane. Prin salba de Timp vertical Mens sana... 20,35 Copiii — vi
— Două sînt mai vizibi­ hidrocentrale care coboară tinereţea naţii
le: agricultura şi meşteşu­ din vîrful Retezatului pe Blocul cu apartamen­ 20.45 Sînt omul c
gurile artistice. Pe baza Rîu Mare, şi care va con­ te — simbolul urbani­ Doi ani distincţi — 1965 şi 1984 — despărţiţi de st’- ' ’ste !
tradiţiilor existente în aces­ tinua şi dincolo de oraş, zării şi întîiul semn al buchetul celor 19, pe care i-am numit cu dragoste 20.55 î. mint —
te sensuri, au fost create pe rîul Strei, Haţegul va mode mizării unei loca­ „Epoca Ceauşescu", fiindcă în interiorul lor s-au pro­ 21,15 Tezaur folcl
lor)
în Haţeg industrii utile, de deveni un puternic centru lităţi — n apărut pen­ dus cele mai profunde transformări spre frumos, ale 21.45 La zi In 600
înailtă eficienţă. Totul s-a ol energeticii româneşti. tru prima oară pe ma­ vieţii noastre. La Haţeg, în învăţământ: circa 1 100 cundc
lul Galbenei: Era prin elevi învăţau într-o şcoală generală şi un liceu, unde 21.55 Orizont tehn
1955. Tirno: at. cu faţa­ activau în total 70 de cadre didactice. S-a construit ţific
da aproape omeneşte încă o şcoală cu 16 săli de clasă, laboratoare, săli de 22.20 Telejurnal (pi
Un nume de cintec palidă, primul bloc de lor).
locuinţe părea un in­ sport etc. — cataloagele anului 1984 însumînd 2 450
înfiinţată la 9 ianuarie 1971, cooperativa meşteşugă­ tens ce spărgea vechi­ elevi cărora li s-a format „minte sănătoasă" de că­
rească „Haţegana" a atacat cu mijloace industriale, poa­ li' tipare.' tre 104 cadre didactice. Şi fiindcă veni vorba de să­
te cel moi sensibil domeniu al vieţii unui popor : arta în 1975 or au 980 ai>a r- nătate, trebuie spus că noul spital al oraşului, în
populară ! Cooperativa cu nume de cintec, prin iscusinţa ţamente, în 1980 numă- care lucrează 106 cadre sanitare, nici nu se poate
celor 70 de oameni ai Începutului (azi 556), a coborit pînă rui lor a (M v?SŢ*l!îcl compara cu dispensarul din 1944, care avea un singur
la limita posibilă pe rădăcinile artei populare, inviorin- 1 2S1. cn să n j li n în medie, sau cu cele 20 cadre sanitare din 1965. Mintea DEVA: Zică ce
(Patria);
du-le şi aducind la lumina prezentului nestematele ei. prezent Ia ! 70! •:!o a- rie (Arta); Domnişo
HUNI
Frumoasele costume - reproducere lidelă a portului popu­ pa "tamente. Tot ( "0 s-a şi corpul, părţile vechiului adagiu latin, poartă sănă­ Afacerea Pigot (IV
lar hunedorean - se măsoară prin creşterea în 1984 (faţă adăugat pe vor Uf; nhi 0- tatea ca pc o greutate atomică a materiei lor. sala A); Trei zii
de 1971) de 7 ori a producţiei marfă, de 15 ori o ţesă­ rasului repr o/ir. io I imp nopţi (Modern —
filme
Ca-n
(Flac
turilor şi de 24 ori a livrărilor la landul pieţei. socialist.
tenţie la gafe (Aj
TROŞANI : îndră
propria dorinţă (I
Două păreri Drumul spre v!
Petriceicu
Haş-
Bogdan
Aurul verde deu spune că numele oki oraşul de azi •meşteşugurile doua are o producţie de Simona Ştefoni, studen­ Saveta Cîndea, 52 ani, seriile I-II (Uniri
500 000 hi, bere. Dar, mai
au rămas pe primai plan,
gostea şi regina (
! Pădurile — podoaba şU’lui, Haţeg s-ar trage de transmise cu autenticitate există şi alte industrii: pen- tă, în vacanţă acasă, pe strada Progresului nr. brie); LUPENI : 1
: pămîntului din . jurul la hăţiş, adică de la o pă­ din tată in lir, cu deose'- thi prelucraieo lemnului (cu strada Rîu Mare nr. 20 : 17: Haţegul de azi nici şi revoluţia ((
VULCAN : Naufra
Haţegului —. şi-nu creat dure lînără, mă,nuntă şi birea că tehnolog,ile indus­ o producţie de aproape 30 Haţegul este al judeţului nu se poate compara cu ceafărul '.ONE.
„reprezentanţe" - puter­ deasă, Jet. ce-i - 'posibil, triale noi ■ le-au. ridicat eii- , "milioane lei), cooperative­ şi al ţării, dar şi oraşul cel care a fost acum 20
nice în oraş. Ocolul sil­ fiindcă oraşul este pome­ cienţa prin productivitate le „Retezatulşi „Haţega- meu natali este vechi ţie la ga. (Miner
Poveste;
NOASA:
vic plantează intensiv' nit, prima oară in „Diplo­ na" etc. Ultima, in numai dar şi nou, este bătrîn de ani. Erau noroaie,
j arbori pe versanţii ma ioanifilor" ' din. 1247, ; zece ani şi-a 'sporit expor­ dar şi tînăr — pot spune lipsea canalizarea, apa riilor (Muncitorcs
l munţilor din jur, pe sub numele de „Terra Ha­ „Terra tul de 8 ori. Şi mai sini că a crescut in „Epoca curentă, era un .fel de CÂNI: Urmărire ]
| văile Boşorodului, Fie- ţeg* (pâmint cu hăţiş ! ?), cooperativele agricole de Ceauşescu", o dată cu tîrg de trecere. Acum, să — seriile I-n
! rului şi Zeicani din ca- iar din 1690 scriptele îl Haţeg“ producţie din Silvaş şi Ha- mine, sau invers, este BRAD: Miezul fk
plinii (Steaua roţ
! re se exploatează în numesc doar Haţeg, ca şi ţeg care asigură, între al­ curei ,şă vă spun, mai totul e.modern şi. frumos, RABARZA: Boi
i prezent lemnul de către azi. tele, o mare parte a ma­ mult tînăr, mai mult nou avem de toate, îţi e drag ( M i n e r u l ) ; o
un alt „consulat" al De la începuturi, locali­ In ultimii 19 ani, de clnd teriei prime pentru indus­ şi mai mult al meu 1 ■ să locuieşti în Haţeg. Un american
copacilor — S.E.L. Ha­ tatea a fost aleasă de mersul înainte al poporu­ tria oraşului. Şi ar mai li, ris (Patria) ; T
ţeg. între anii 1965— populaţia satelor din îm­ lui aste ales cu înţelep­ poate nu in ultimul rir.d de cer (Flacăra);
1984 producţia marfă a prejurimi ca un loc bun ciune şi responsabilitate de - cum ne-au venit acum în GIU-BAI : Secri
secţiei de exploatare a pentru „întocmit" un ti-rg. cel mai iubit l-iu al său, to­ minte spusele inimosului „Sarm'is" ş.a. Săptămîna o- Bachus (Casa de
crescut de peste două fiind din ce în ce mai ves­ varăşul Nicolae Ceauşescu, Constantin Ştelani - miile Acasă nuaJâ a festivalului „Prag HAŢEG: Povestei
riilor (Dacia); BR.
ori, iar masa lemnoasă tite, din 1754 încoace, tir- în oraşul Haţeg au apărui de pomi ornamentali, de de plămădire a istoriei ro­ terele Bucureştii'
1
fizică pusă în valoare, gurile organizate la Haţeg. şi două întreprinderi repu­ trandafiri şi de alte flori,, Am ales acest titlu pen­ mâneşti'' şi corul local — LAN: Secretul le
cu 68 000 mc. La Meşteşugarii au proliferat blicane ce. valorifică pro­ kilometrii de gard viu — tru a ilustra intensa acti­ c e v o sărbători, pesta (Casa de cultură
U.M.T.C.F. — altă uni­ şi, totodată, talentul lor dusele agricole locale: una toate la un loc asigurînd vitate cultural-artistică a trei ani, un veac de exis­ RIA: Ringul (
tate forestieră distinctă nativ aplicat cu slrguinţă pentru prelucrarea legume­ acel, „hăţiş" perpetuu 'de oraşului Haţeg cu glodul tenţă — vorbesc despre un ILIA: Melodii la
— s-a creat un atelier a-făcut ca lucrările execu­ lor şi fructelor şi alta de frumuseţe vegetală din nu­ la „acaso" lui Nkhita Stă- oraş unde, zi de ti, pe (Lumina); GHEL/
de reparaţii pentru toa- tate să sară tot mai des bere. Prima produce in­ mele oraşului, celălalt, ve­ nescu: fiecare din noi avem temelii tari se construieşte expresa (Minerul)
| te cele peste 1000 au- mica barieră dintre mese­ tr-un an 3 300 tone con­ chiul „Terra", fiind repro­ „acasa“ noastră, aici, în cultură l
i tovehieule din judeţ rie şi artă. Aceasta este, serve de legume şi tot afi- dus azi de ecourile expor­ patrie. Dar şl pentru spec­
i destinate pădurilor. poate, şi explicaţia că în tea de fructe, rar cea de-a tului său. - tacolul Intinerant al casei
de cultură intitulat „Acasă,
la navetişti", purtat perio­
dic pe scenele localităţilor Oraşul Timpul probabil
aparţinând geografiei din aci, U iulie 1964 :
jur, pînă ia o „adineimo" In lume sînt miriade va fi In general
de 60 km. ecuaţii de oraşe, cu cerul tem por;
Vor cădea ploi i
Un oraş care şi-a per­ Haţeg e o columnă de ploaie, însoţite
manentizat un astfel de vie a Noului vente des». Sri
spectacol, având, deci, na­ cu descifrate Izolat, canmaica
vetişti - înseamnă că şl-a ipostaze alo luminii poate măsura şi
1/mp, iar pe al
adăugat încă un argument şi vaste speranţe cădea şl grindini
puternicei sale transfor­ înşirate pe-un fir va sufla slab la
mări. cunoscut. ou intensificări ti
S-a pornii de la un că­ Nici un loc mai ascuns pînă la 40—60 km
min cultural cu 4 formaţii pc chipul său, sud-vest, apoi d
artistice. Oraşul dispune a- nici un spaţiu închis vest» Temperatura
cum de o casă de cultură, cunoaşterii noastre — ră scădere : cele
vor fi cuprinse
62 formaţii, un ansamblu încontinuu senin şi 16 grade, iar ce
de clntece şi dansuri omenesc. me între 24 şi 29 i
„Bucura", cenaclul literar IONEL DRĂGÂNESCU La munte, vren
bilă, cu oer mai nu
Vor cădea ploi i
de ploaie, însoţite
căreări electrice, t
Pagină realizată de MARIN NEGOiŢĂ prezenta tntensifii
la 80—106 Irm/oră
Fotografii NICOLAE GHEORGHIU
Pentru ocrotirea sănătăţii, noul spital oferă cclc mai bur* condiţii.