Page 53 - Drumul_socialismului_1984_07

Calitatea producţiei - indisolubil
PROLETARI DIN TOATE TĂRiLE. UNIŢI-VĂI

i( sb i legată de calitatea oamenilor

— Perjtru o fabrică tînă- producţia. în sensul că în Am constatat, de aseme­
ră, ca a noastră, deci în afară de încălţămintea de nea, marea atenţie ce se
plin proces de afirmare — damă, aici a început con- acordă discutării detaliate,
spunea Corneîihs ' Crainiî?,'" fecţion areâ de d ncălţăm i n te pe' operaţii, cu maiştrii şi
pentru copii şi tineret. în
■directorul Fabricii de în­ semestrul I au fost omolo­ brigadierii de pe întregul
flux de producţie, a fie­
( l A I J S M l l l I călţăminte Hunedoara — gate modele noi, premiere cărui nou model intrat
calitatea devine de la sine
înţeles una dintre priorită­ pe plan naţional, cum ar în fabricaţie.
La atelierul croit, am
! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC. R □ ţile absolute în activitatea fi : cizme eu earîmb înalt stat de vorbă cu muncitoa­
de fiecare zi a conducerii din înlocuitori sau din bla­ rele Kerezsi Marin, Viorica
! Şl AL C O N S I L I U L U I J E G U L A R J U D E Ţ E A N unităţii, a ' fiecărui mem­ nă sintetică, ghete cu cn- Frăţilă şi Maria ITerca,
bru al colectivului. în ac­ rîmb de cizmă detaşabil — exemple de hărnicie şi
tivitatea de fabricare a pentru femei, ghete cu competenţă. Ne-au vorbit
încălţămintei însă, acumu­ jambiere tricot detaşabile, despre munca lor, despre
Anul XXXVI, nr. 8 298 MARŢI, 17 IULIE 1984 4 pagini — 50 bani lările calitative sînt mai ghete cu bandă-şosetă tri­ strădania de a depista de­
lente, mai puţin specta­ cot — pentru tineret şi un fectele ascunse in mate­
culoase decît în alte do­ model care s-a bucurat rial, de a croi în aşa fel
menii ale muncii produc­ de un deosebit succes incit să nu se risipească
tive. Calitatea muncii la ultima contractare — nici un centimetru de ma­
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ sau infirmată de modul pantofi tip „AdLdas" pen­ terial,
noastre
este
confirmată
tru copii între 3 şi 10 ani".
Cauze de ordin organiza­
în care produsele pe care La acelaşi atelier am toric, mai mult sau mai
le realizăm satisfac sau aflat că în acest trimestru puţin obiective, au făcut
Puternică mobilizare de forţe mecanice nu cerinţele cumpărători­ sînt prevăzute investiţii ea la atelierul pregătil-
pentru introducerea în fa­
cusut feţe, între schimbu­
lor. De aceea, în aşa-nu-
mita „bătălie pentru cali­ bricaţie a unui nou sorti­ rile A şi B, să se înre­
ment de încălţăminte cu
şi umane la eliberatul terenului tate" se află angrenat în­ talpa injectată direct pe gistreze diferenţe substan­
ţiale atît la producţie cît
tregul
colectiv,
începînd
de la atelierul tehnic — feţe, ceea ce va duce la o şi la calitate. „Odată de­
pistate, aceste cauze au
si semănatul culturilor duble! creaţie şi pînă la finisare. sensibilă creştere a pro­ fost analizate în consiliul
ductivităţii muncii şi, deloc
De la şefa atelierului
tehnic-creaţie, ing. Geor- lipsii de importanţă, la eli­
geta Mâţu, am aflat : „19&1 minarea posibilelor defecte MIRCEA DIACONU
Duminică, în unităţile care în jurul orei 9 reali­ duble peste 20 de ha". este anul în care fabrica rezultate din activitatea
Consiliului unic agroindus­ zase peste 5 hâ. La C.A.P. Hărău se lucra noastră şi-a diversifici! (manuală) de tras-tălpuit. (Continuare in pag. a 2-a|
trial Deva s-a acţionat in­ în ritm susţinut şi în- pe tarlaua „Ţelini" Ia ba-
tens la eliberatul terenuri­ tr-o organizare bună se lotatul paielor. Pe cele
lor de paie, aratul, pregă­ muncea pe ogoarele C.A.P. două prese se aflau meca­
titul şi semănatul aces­ Bîrsău. Pe tarlaua „Iugă- nizatorii Vasile Varga şi
tora cu culturi duble. La fe“, de 20 ha, aratul şi Gheorghe Stanca, iar trans­
C.A.P. Şoimuş, de exemplu, pregătitul terenului îl exe- portul baloţilor îl efectuau
o formaţie de cinci trac­ Kolcsei Ioani cu două re­
toare a intrat la arat şi morci şi loan Tulea, cu
pregătit terenul încă din C.U.Â.S.C. DEVA autocamionul.
timpul nopţii. Dimineaţa, O puternică mobilizare
cînd am ajuns în tarlaua de forţe mecanice şi uma­
„între hotare", din briga­ ne am întîlnit, duminică,
da Păuliş, cei cinci meca­ cuta o formaţie de şase pe terenurile A.E.I. Chi-
nizatori — Sorin Bota, Io- tractoare, la volanul căro­ mindia, unde se acţiona
sif Răbulea, Martin An- ra se aflau mecanizatorii concomitent, pe mai mul­
dacs. Laureata Daneea şi Pascu Berindei, Sevastian te fronturi. Florea Teodor
Costel Vasiliu — termina­ Pădureanu, Cornel Indrei, şi Vasile Moldovan, cu
seră de arat şi discuit 20 Iosif Ţîr, Pavel Popa şi presele, făceau baloţii ca­
de ha. în altă tarla, la Nicolae Itogman. „Elibera­ re, în mod operativ, erau
„Mureş-Poştă", se muncea tul terenului de paie este transportaţi cu 10 remorci
la eliberatul terenului şi aproape terminat pe toate de mecanizatorii Grigore
transportatul baloţilor, o- cele 40 ha ce au fost cul­ Cherecheş, Iosif Vinczi, Ion
peraţie pe care o efectuau tivate cu orz — preciza Pescaru, Gheorghe Burlă
Când in Ciocan, cu auto­ loan Achim, şeful secţiei şi loan Boldici. Alexandru
camionul, Liviu Buştea, cu mecanizare Hărău. Acum Bob fertiliza cu îngrăşă­
două remorci şi cooperato­ ne-am concentrat forţele minte naturale. La arat şi
rul loan Maier, cu atela­ la arat, discuit şi semănat. pregătitul terenului pentru
jul propriu. Pină dumini­ Oamenii sînt buni. mese­ culţurile duble se afla o
că era eliberată o supra­ riaşi şi s-au mobilizat pu­ formaţie de nouă tractoa­
faţă de 45 de ha din cele ternic pentru a termina re, venite în sprijin de lâ
52 de ha ce urmează a fi grabnic lucrările. La aceas­
semănate cu culturi duble. tă oră avem arate şi pre­ MIRCEA LEPÂDATU
Semănatul îl şi începuse gătite 36 de ha, din care
mecanizatorul Vasile Ifrim, sînt semănate cu culturi (Continuare in pag. a 2-a)
Dragostea pentru satul
natal - probată prin
vrednicie şi răspundere

Livezeni-o mină tînără, o mină fruntaşă, 50 la sută din planul anual rată de Hori şi viţă de vie,
— Pină acum, s-a realizai clădire d secţiei, Înconju­
de 2,3 milioane lei, con­ este prima ,.carte de vizită"
o mină ele viitor cretizat in lucrări edilitar- care rtl-l recomandă pe
gospodăreşti in sate — ne omul cu care stăm de vor­
spunea Maria Ciornei, pri­ bă ca pe un om ce iubeşte
marul comunei Şoimuş. In deopotrivă frumosul si uti­
Ducă mina Petrilla tmplr- mitru Gogoloşu. Dar ei au ir-'ua frontal lung de 90 m pregătiri şi deschideri de cele 19 circumscripţii elec­ lul.
neş te 125 de ani de exis­ ieşit la pensie şi sini ple­ şi cu grosimea stratului de la mina noastră, iar nu­ torale, deputaţii Nicolae — Ceea ce s-a făcut
tenţă, iov mina Lupeni un caţi din Valea liului. Sau .2,7 m. Insă şi el este la mele lui Bartha este încă Gruici, Nicolae Fotesca, aici, in Păuliş - anume o
secol, mina Livezeni este cu Costache Zaharia care, pensie". „Demeter a pre­
mezina unităţilor carbon!- împreună cu brigada sa, a dat. ştafeta lui Costache DUMITRU GHEONEA
fere din Valea Ihului, in au­ extras, in august 1972, pri­ Poroşniuc, azi valoros şef
gust a.c., intrind in cri 12- mele tone de cărbune din- de brigadă Io lucrările de (Continuare in pag. a 2-a) CONSILIUL POPULAR - ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA,
lea an de cind extrage căr­
bune. Este, deci, creaţie a P E N T R U O B Ş T E
Epocii Ceauşescu, este ma­
terializarea politicii clarvă­
zătoare, prospective a Anghel Bozan, Petru Mihăeş, trecere peste pinul Căian,
partidului nostru de a dez­ Petru Florea, Maria Cer- in valoare de 30 mii lei,
volta producţia de cărbu­ tejan, Aurel Imbrea, Lau- pietruirea , drumului de in­
ne, ca factor esenţial al remţiu Ni stor, Ştefan Ga- teres local - este rodul
progresului industriei, a'l vrilă, Cornelia Cînda ş.a., muncii sătenilor, intre care
economiei naţionale. s-au mobilizat şi au mobi­ s-au remarcat Aurel şi
Dar mina Livezeni nu lizat la rindul lor cetăţenii Gheorghe Fluieraş, Ion Lu-
este doar cea mal tînără pentru a da un caracter paş ş.o. Ca vicepreşedinte
din marele bazin al Petro­ permanent acţiunilor de cu­ cu probleme de gospodă­
şanilor, ea este şi una din­ răţenie şi primenire a aşe­ rire, am sprijinit şi acţiu­
tre cele mai mecanizate, zărilor, mai cu seamă o nea de refacere a drumului
este fruntaşă in producţia celor situate de-o lungul sătesc, în Bejan, pe o lun­
de cărbune, o mină de vii­ traseelor intens circulate, gime de 500 metri, am
MtSfSUtlMJfl;
tor. eieot'Ulnd 2 150 de zile pon­ plantat 200 de nuci pe o
„Ar fi interesant de vor­ ixtxsnnxnnKnmurşvmutiit >* tif bu ţie in muncă. porţiune de 2 km pe zonele
bit cu Derpeter Augustin Pe unul dintre deputaţi, laterale ale drumului jude­
sau cu Bartha Dionhsie — pe Nicolae' Gruici, despre ţean ce trece prin Bejan
recordmeni ai lucrărilor de care primarul comunei ne-a spre barajul de la Mintia.
înaintare de acum 17 ani, vorbit cu multă căldură, Toate acestea prin dăruire
cind E.D.M.N. Petroşani l-am găsit in satul Păuliş,
(Exploatarea de deschideri fa sediul secţiei de dru­ ESTERA SÎNA
mine noi) a irvceput des­ muri şi poduri, de a cărei
cinderea minei Livezeni, activitate răspunde. Noua (Continuare in pag. a 3-a)
spune topograhul şef Du­