Page 54 - Drumul_socialismului_1984_07

Paa 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 298 0

Munca asiduă - suportul temeinic Livezeni - o mină tînără ITele

al depăşirilor de pian (Urmare din pag. 1} din Valea Jiului. Este nor­ vrea să muncească a ră­
mal deci să se muncească
mas, cine nu, n-a fost ac­
Telex
15.00
prezent aici prin fiul său mai uşor şi maJ eficient". ceptat. E regula simplă şi 15,05 Tclevaci
Colectivului de lucrători de graficele de execuţie la irigaţii a unei suprafeţe de Mikloş, care a urcat tenace Eficienţa aceasta în­ corectă a nnmciii a vieţii". 15,25 Ecran i
13,35 Laureaţi
de la întreprinderea de perioadă. între capacită­ 500 hectare în zona Turdaş treptele mineritului, fiind seamnă un spor de produc­ „Numai aşa se explică ră- Iui ii aţi
execuţie şi exploatare a ţile productive date în fo­ — Mărtineşti, unde sînt acum sub inginer, explică ţie pe luna iunie de 3 000 minerea şi integrarea în iu­ Românii
lucrărilor de îmbunătăţiri losinţă se situează cele concentrate importante minerul Bieneşi Blasiu. Am tone de cărbune, iar pe reşul muncii la mina noas­ 15,15 Seevenţi
Docnmc
funciare Deva îi revin sar­ două complexe ale ferme­ forţe. Totodată se depun lucrat cu Demeter la Live- şase luni - de peste 23 000 tră, de la începutul activi­ 10,03 universi
cini importante privind lor zootehnice de Ia Rîu eforturi, în vederea fina­ zeni, din 1968, am săpat tone. Este contribuţia tu­ tăţii aici, mineri cum sînt 20.00 Telejuru
punerea în acest an în Alb şi Sălaş (ale I.A.S. lizării la timp a desecări­ două puţuri de extracţie. turor. sectoarelor, tuturor Mihai Cepoi, Iosif Blctga, 20.20 lor) Actualii;
funcţiune a numeroase o- Haţeg), precum si construc­ lor din zona Rîu de Mori — Acum munca e mai uşoa­ brigăzilor, a oamenilor Kovacs Alexandru, Gheor­ mie
biective agrozootehnice me­ ţia serelor şi solariilor din Sîhpetru, concomitent des- ră, mai frumoasă. Altele ne destoinici care şi-au aflat ghe Gulaş, Adam Ciornei, 20,30 Tineri, i
nite să contribuie la spori­ Lupeni. De asemenea, au făşurîndu-se şi lucrările în ' sînt şi condiţiile de viaţă". rostul muncii şi al vieţii la Gheorghe Imbru, Farcaş Al- ţii — muz
mâncase
rea producţiei, la realiza­ vederea combaterii eroziu­ Discutăm despre mină, Livezeni. Ei se numesc : bert, Vasile Luinz, Vasile 20,40 Ctitorii
rea prevederilor din pro­ nii solului în perimetrul despre oamenii ei, cu ca­ Cristea Valache, Mircea şi Maltei, Vasile Cruceru" - mîiKlrim
gramul judeţean de dez­ întreprinderea etalon de la Mărtineşti şi dre de conducere. „Dacă lenică Secrieru, Mihai Bu- îi citeşte din registrul de lor)
Teatru
voltare a agriculturii şi a de execuţie la C.A.P. Silvaş. în primii ani după intra­ cevschi, Petru Scrădeanu, evidenţă loan Opriş, şeful 21.00 fără slir
celor din programul de La execuţia obiectivelor rea în producţie a minei Gheorghe Ciobanu, Eugen biroului personal, el însuşi, vinescu
autoconducere şi autoapro- şi exploatare agrozootehnice au muncit la Livezeni veneau cei care Bănceahu, Gheorghe Liţ- deşi■ tînăr, este „veteran" 22.20 Telejurn
vizionare teritorială. Ex­ a lucrărilor şi muncesc în continuare trebuiau să plece de fa can, Petru Moto cea, Ionel aJ întreprinderii. lor).
primate sintetic, rezultate­ de îmbunătăţiri alte mine, azi ne-am con­ Ciontu, Aurelian Pipan, Re- Cine merge azi la I.M.
le pe primul semestru se cu dăruire şi răspundere solidat un colectiv al nos­ mus M idea, Gheorghe Livezeni face cunoştinţă
concretizează în depăşirea lunciare formaţiile de lucrători con­ tru, cu oameni harnici, pri­ Munteanu. Sînt cifiva din­ încă de la intrare în in­
duse de Kugliş Iosif, Gri-
eu 2 la sută a planului la cepuţi, apreciază inginerul tre autorii succeselor mi­ cintă cu oamenii săi de
construcţii montaj, în ob­ gore Moldovăn, Ion Bodea loctn Diaconu, directorul nei Livezeni in scurta, dar bază, cu realizările lor zil­
şi
numeroşi
Nelega,
O.
ţinerea de beneficii supli­ fost construite patru adă­ unităţii. S-a redus fluctua­ viguroasa sa existenţă de nice, cu sarcinile pe care
BUCUREŞTI
mentare şi reducerea chel­ posturi pentru bovine la muncitori între care îi a- ţia, majoritatea atiîndu-şi numai 12 ani. ie au şi cu angajamente­ programul' a
tuielilor planificate. C.A.P. Boz. Pricaz, Gura- mintirn pe Iosif şi Carol rostul la mina noastră. în­ „Dar anii din urmă, mai le asumate. Gazetele de La ordinea zi
Referitor la realizările sada şi la Asociaţia econo­ Deme, Victor Cojoc, Ion suşi izvorul de cărbune şi-a ales după vizitele efectua­ perete, graficele, panouri­ tură; 7,00 Ka
întîmpina
In
înregistrate, tovarăşul ing. mică intercooperatistă Bo- Bădărău, Vasile Bucur, găsit matca sigură, curgînd te de secretarul general al le, alcătuind un veritabil 23 August; 8,0
Traian Sirnina, directorul bîlna. în vederea moder­ Iosif Zsok, Csakani Alexan­ zi şi noapte, din subteran, partidului, tovarăşul Nicolae complex informaţional, vor­ sei; 8,10 Cili­
J.E.E.L.I.F., ne-a relatat : nizării fermelor zootehnice dru, Petru Cioară şi alţii. la ziuă. El va curge mai Ceauşescu, in Valea Jiului, besc despre toate acestea, lor; 9,00 Bul
— Datorită activităţii se lucrează la C.A.P. Uni­ Eforturile lor sînt subordo­ puternic în viilor, prin dez­ în unităţi miniere, au adus atestind o dală în plus că 0,05 Răspund
iilor; 10,00 Bl
rodnice desfăşurate de co­ rea, iar la C.A.P. Leşnic nate realizării la timp şi voltarea actualului cimp şi alte beneficii minerilor aici, în această mină tină- 10,20 Din cin
lectivele de muncă aie bri­ şi Aurel Vlak-u au fost de calitate a tuturor o- minier Livezeni şi deschide­ noştri, relevă Gheorghe ră, mină fruntaşă, mină de şurile popo
găzilor conduse de ing. terminate obiectivele sta­ biectivelor, cinstind astfel rea noilor mine Petrila sud Moga, secretarul comitetu­ viitor se munceşte bine din Mioriţa ; n,i
ştiri ; 11,05 M
Inachis Iorgos şi ing. Va- bilite. cu fapte demne de mun­ şi IscronJ". „Prin grija per­ lui sindicatului: locuri de toate punctele de vedere, oierilor ; 11,3
sile Ţop. care au anga­ în legătură cu acţiunile că cele două măreţe eve­ manentă a partidului pen­ muncă' pentru soţiile lor in• ia.r istoria ei nouă precum 12,00 Buletin
jate lucrările în acord glo­ pentru îmbunătăţiri fun­ tru mecanizarea lucrărilor noile unităţi economice, ii este existenţa se va îm­ Tribuna radii
comoara
fol-
bal, s-a reuşit- să fie- de­ ciare, interlocutorul ne-a nimente ale acestui an — miniere, noi sîntem pe lo­ chiar din preajma minei — bogăţi continuu, sub Pa­ Dc la l Ia
vansat termenul de punere spus că s-au încheiat lu­ a 40-a aniversare a elibe­ cul al ll-lea in Valea Jiu­ I.P.S.R.U.E.E.M.. şi întreprin­ văza partidului nostru co­ siune pentru
în funcţiune la o serie de crările prevăzute la Bărăşti. rării patriei şi Congresul lui, după mina Paroşeni, derea de tricotaje, iar de munist, condus cu strălu­ Buletin de şi
Iişti şi grup
obiective, iar ia unele lu­ Rîu de Mori şi Rapoltu al XIII-lea al partidului. în ceea ce priveşte canti­ la anul şi în noua prepa- cire de cel mai de seamă de la sate ;
crări să se înregistreze Mare. Se află în plină tatea de cărbune extrasă rajie, vecină cu mina. Ma­ gâzei ronoir
avansuri însemnate faţă execuţie amenajarea pentru N. TÎRCOB mecanizat din volumul to­ joritatea oamenilor noştri fiu al neamului, tovarăşul tul .icului
tal al producţiei planifica­ locuiesc in cartierul cu nu­ Nicolae Ceauşescu, pe care de . ; 17,0
centrul vital
te, adaugă inginerul şef mele minei. Adică au casa naţiunea întreagă il doreş­ întregii naţiui
Virgil lonescu. Lucrăm cu Ungă mină. Au cămin, can­ te reales la Congresul al dienţa radio;
Puternică PianuS îndeplinit exemplar complexe mecanizate de tină, club. Au condiţii op­ XIII-lea, in funcţia supremă scrii; * Revis
înaltă productivitate, am time de pregătire“. „Iar de secretar general al nală radio; rti
informaţii,
partidului.
minerilor
Astfel,
mobilizare Sa fcoti indicatorii trecut la lucrări cu prolile cei care muncim virtos şi de la Livezeni, Minerul de Radiojurnal; :
de
mari,
ne depăşim planul, ciştigăm
pfiniintului roi
mp,
peste
12
dv...
Angajaţi cu toate forţele vederi, 307 hi lapte. transportul personalului la în mod corespunzător, măr­ Onoare al ţării le va dirija sugestia oră;
întrj>
a
;
(Urmare din pag. 1) şi întreaga capacitate în Manifestînd o permanen­ locurile de muncă îl efec­ turiseşte Mihai Bucevschi. şi pe mai departe, ou ace­ muz H- ie 23.
trenuleţul,
din
tuăm
cu
întrecerea socialistă pen­ tă preocupare pentru bu­ Şi se poate munci. Şi mult eaşi cutezanţă şi clarviziu­ stop muzical.
tru îndeplinirea şi depăşi­ na organizare şi conducere chiar incinta minei, iar al şi bine. Avem toate con­ ne, paşii în abatajele de
S.M.A. Luncoiu de Jos, iar rea sarcinilor de plan la a procesului de reproduc­ materialelor, în subteran, diţiile pentru asta". Iar cărbune, iar ei îl vor în­
semănatul îl realiza meca­ toţi indicatorii, pentru a ţie şi selecţie, colectivul îl efectuăm cu instalaţii Petru Molocea adaugă : soţi întotdeauna cu tradi­
nizatorul Oliviu Luca. obţine realizări cit mai de specialişti din unitate tip mono rai, cel de la sec­ „Forţa de mancă s-a triat ţionalul şi prietenescul „No-' «IMS!
Pe tarlaua „Roşiile de frumoase în cinstea mari­ — respectiv ing. zootehnist torul III fiind cel mai lung de la sine. Cine a vrut si roc bun !“.
sus“ a C.A.P. Banpotoc lor evenimente politice ale Livi'u Moraru, şeful fer­ DEV.A: Rome
se muncea la eliberatul te­ acestui an — aniversarea mei. Sofia Petrescu, ope­ (Patria); S-a
HI
(Arta)
renului de paie şi trans­ a 40 de ani de la elibera­ rator - însămînţător, îoan Galax ; (Mod)
portul lor la depozitul de rea patriei şi Congresul al Cornea, tehnician veterinar Scuzaţi, di
furaje. Mecanizatorul Gelu XIII-lea al partidului — — cu sprijinul personalu­ vedeţi fotbal
lucrătorii fermei zootehni­ lui de la circumscripţia ve­ — sala B) ;
Gabor împreună cu coo­ terinară orăşenească asigu­ nă Albă (FI;
peratorii Loghin frinca, ce a C.A.P. Haţeg depun lâtorul cu ele.
Vasile Banu, Nicolae Ben- zi de zi eforturi stăruitoare ră buna desfăşurare a PETROŞANI: .3
şi muncesc cu pasiune şi montelor, controlul perio­ bire — seriile'
ţa. Sabin Pavel şi Augus- hărnicie pentru a obţine dic al gestaţiei, combaterea Visînd la Zar
tin Filip erau hotărîţi ca producţii zootehnice cit mai infecundităţii. O atenţie rea); Cartie
(7 N‘» ! ‘-ubrief
pînă după-amiază să eli­ bune. de a livra cit mai deosebită se acordă îngri­ îndr it la
bereze întreaga tarla de multe produse animaliere jirii şi furajării viţelelor rinţâ. .iltura
şi
baloţi. la fondul de stat. din loturile de reproduc­ Dragostea Lor
ceafărul);
Inginerul IJoria Boldu- Datorită creşterii numă­ ţie. bandă Ja van-
ra, de la S.M.A. Deva, pre­ rului de vaci aflate în la-c- Acţionînd în permanen­ ANINOASA :
taţie, dar şi grijii perma­ ţă pentru o bună îngrijire acea secundţ
zent la locurile unde mun­ şi furajare a animalelor — resc) ; URICA
ceau mecanizatorii, ne-a nente manifestate de întreg cu tinereţea
personalul pentru buna fu­ spunea Axente Viţionescu, BRAD: Drag;
spus că duminică, la ni­ rajare şi îngrijire a ani­ preşedintele cooperativei Iakub (Steaua
velul consiliului unic De­ malelor, producţia de lap­ — de mai bine de trei ani RĂŞTIE : Ele;
(Flacăra)
Vulî
va, au fost mobilizate la te înregistrează o creştere n-am mai înregistrat pier­ BAI : Conceid
balotat, transportat furaje­ continuă. în luna iunie deri prin mortalităţi. Avem cultură); llA'r
ţâ şi spirit (D«
le, arat, discuit şi semănat, producţia de lapte marfă îngrijitori harnici şi price­ Lunga' caval
54 de utilaje mecanice, cu a ajuns la 1 150 1 pe zi. Ca puţi, între care amintesc şcoală ; CAr
urmare, planul la produc­ pe Matilda Neiconi. îoan dorinţelor ((
care s-a reuşit să se în­ tură); SIMER1
ţia de lapte marfă pe pri­ Lăzăroni, Trandafir Viţio­ dc aur (Mur
cheie cea mai mare parte mul semestru a fost înde­ nescu, Cornel Coţolan. Colac după colac, sîrma curge po bandit. Aspect de muncă de ia laminoarela de Descendenţă c
a lucrărilor în unităţile plinit înainte de termen, sirmă ale C.S. Hunedoara. Foto: NICOLAE GHSQSîGHIU na).
consiliului. • dîndu-se în plus, peste pre­ N. BADSU
— o _ © © — © — © — O-. ® — © — © — © — ® — © — 0— 43 — © — O — O —
I liOTC
Calitatea producţiei B8w2SEB!3
Dispecerat!?! nu poate ţine locul colectivului de redacţie (Urmare din pag. 1) ceastă metodă impune însă
Rezultatele
o cunoaştere completă, te­ 15 iulie 1904 :
Gazeta de perete „Mi­ de evidenţiere a succeselor brigăzile conduse de Mihai Dar, ce zicem colectivul oamenilor muncii, în adu­ meinică a tuturor operaţii­ Extr. I : 30,
nerul" de Ia secţia Teliuc în producţie dobîndite de Amariei şi Gheorghe Sil­ de redacţie, de vreme ce nările generale de partid, lor de către fiecare mun­ Extr. a IX-a
a -întreprinderii miniere brigăzile fruntaşe, alta „în vestru. din 5 oameni care îl for­ sindicat şi U.T.C. — ne citor, deci se prevede şi o Extr. a Hl-a
Hunedoara se străduieşte vîrful peniţei" care, aşa Pe o astfel de schemă mează, lucrează efectiv spunea Floarea Mânu, se­ creştere, a calităţii celor ce
să ţină pasul „cu vremea", cum se autodefineşte, este apar toate ediţiile. doar- două tovarăşe : Elena cretar adjunct al comitetu­ muncesc aici.
să sugereze unele direcţii destinată criticii, iar. alta Apoi, ce nu au ediţiile ? Mihocaş şi Elena Cojocaru. lui de partid din fabrică —, Sînt doar cîteva aspecte IW®
majore de acţiune date — faptelor- de altă natură. Nu au un lucru elemen­ Acestea se descurcă şi ele fiind promovată ca şef de ale preocupărilor pe care S®^rfSS3SBSa.<
de documentele de partid într-o astfel de înfăţişa­ tar, dar necesar — iniţiati­ cum ştiu şi cum pot. Cei­ schimb (B) tovarăşa ing. colectivul Fabricii de În­
şi legile ţării, să reflecte­ re una din ediţii relevă vă. Toate ediţiile înregis- lalţi trei membri ai co­ Valeria Pop, fostă şefa călţăminte Hunedoara le Timpul prol
ze comportamentul oame­ lectivului, comunişti, oa­ compartimentului C.T.C.". dovedeşte pentru sporirea azi, 17 iulie i!
nilor de aici faţă dc ce­ meni cărora le poţi cere Şi la atelierul tras-tălpuit- calităţii producţiei — calea va fi in gene
cu cerul tem
rinţele acestora. Se stră­ Gazetefe de perete în concurs pentru că pot, nu înţeleg finisat s-a simţit nevoia cea - mai sigură dc cîşti- Local vor cădi
duieşte şi, îutr-o măsură să-şi îndeplinească o ele­ punerii accentului pe cali­ ga-re a unui renume care ploaie însoţite
anumită, reuşeşte. Mai în- mentară sarcină de partid. tate. A producţiei, dar şi să oglindească fidel valoa­ căn tlectricc.
a pregătirii profesionale a
iîi. ce are ea în atenţie ? faptul că brigada condusă trează fapte petrecute, tî- Sînt tovarăşii Mircea Mo­ oamenilor. Astfel, din a- rea acestei unităţ', a oa­ dină. Vintul v
derat cu inten
menilor săi, în efortul co­
Parcurgem mai multe efe Ştefan Năstase de Ia rîndu-se în coada eveni­ raru, Teodor Vlad şi Marin ceas-tă lună, la fiecare ban­ mun al economiei munici­ porare de 45-
ediţii pentru a ne edifica, mina centrală a depăşit mentelor. Colectivul de Bina. Biroul organizaţiei dă de lucru va intra în vi­ piului şi judeţului, ni în­ dîn sectorul ■
mi
peraturile
întîlnim cu frecvenţă mai sarcinile de plan cu 335 redacţie nu ja pe cont pro­ de bază de partid din care goare „autocontrolul în tregii ţări de a întîmpina cuprinse între
mare problematica pro-, tone de minereu, iar „în priu o idee, o acţiune cu aceşti tovarăşi fac parte de iar cele n
vîrful peniţei" sînt luate lanţ", adică pe flux fiecare cu realizări dintre cele mai 23 şi 28 grade
ducţiei. a îndeplinirii sar­ brigăzile din abatajele 72 care să traverseze locuri trebuie să-i ia „în vîrful muncitor va controla ope­ bune măreţele evenimente
cinilor de plan. reducerii de muncă, formaţii de lu­ peniţei", pentru a-i deter­ raţia executată anterior din viaţa patriei şi a parti­ La munte, vi
consumurilor de materia­ şi 64 de la mina Est (fără cru şi să pună în relief mina să nu mai trateze de colegul său, va răs­ dului — a 40-a aniversare lâ, cu cerul t
prenume şi nume), care ros. Vor că de.
le, recuperării şi valori­ stările de fapte întîlnite. cu indiferenţă o îndatori­ punde de calitatea lucră­ a victoriei revoluţiei de cale de ploaie
:>
ficării materialelor -refo- înregistrează rămîneri in Dispeceratul minei este re ce le-a fost încredin­ rii sale, iar la rîndu-i va eliberare socială şi naţio­ descărcări elef
losibile. întăririi discipli­ urmă faţă de plan. Abia unica sursă de informaţie ţată. fi controlat de cel ce exe­ nală, antiimperialistă şi va prezenta de'
temporare
nei în producţie etc. Fie­ după ce am întrebat ani pentru colectivul de re­ cută faza următoare din antifascistă şi al XIII-lea km/oră din vi
care ediţie are o rubrică aflat că este vorba de dacţie. ... CORNEL ARMEANU procesul de fabricaţie. A- Congres al partidului.