Page 59 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 59
MIERCURI, 18 IULIE 1984 Pag. 3
Pentru o nouă calitate în structura
IZiUNE
întregului învăţămînt
icretuEui
în limba
(parţial co-
(parţial co- Timp de două zile, 'Li vîrstă şi individuale ale există rezultate deosebite,
‘a £n ccoir^- ceul industrial- nr. 4 din copiilor — condiţie esen pe linia autodotării.
if' Deva a găzduit schimbul ţială pentru creşterea efec Trebuie să mai remarcăm
revoluţiei, de experienţă pe tema : tului educativ al invăţă-
al XX-lca ; că învăţămîntul hunedo-
moment în- „Sporirea contribuţiei în m ip tu lui — contribuţia dis rean are sarcini aparte pe
iterc de aur văţămîntului primar la ciplinelor şcolare la for linia asigurării forţei de
României educaţia mo-ral-politică, pa marea materialist-ştiinţifi- muncă în judeţ. Din infor
tic: „Valuri- triotică şi revoluţionară a
Producţie că a elevilor din ciclul maţiile pe care le deţinem,
lui cincma- elevilor" organizat de Mi primar; educaţia patriotică în urma desfăşurării con
Bucureşti" nisterul Educaţiei şi în- prin literatură şi istorie ; cursului de admitere pen
(parţial co văţămîntului cu sprijinul sarcinile ce revin învăţă tru treapta I, planul de
Inspectoratului şcolar ju
deţean. Au p a r t i c i p a t torilor în calitate de co şcolarizare a fost îndepli
inspectori de specialitate’ ai mandant. i-instr.uctori şi con nit în structura aprobată,
inspectoratelor şcolare din ducători de cercuri tehnico- vădind efortul organelor
aplicat}ve. A fost prezentat
întreaga ţară. Prezent la locale de partid şi de stat
de a acoperi cu forţă de
li 6,00 Radio- această manifestare, tova proiectul de programă îm
neţii; 6,30 La răşul Vasile Molan — bunătăţită de predare a muncă meseriile prioritare
în agricul- inspector principal în Mi limbii române în şcoli şi (minerit, siderurgie; con
oj iutii al ; 7,30 strucţii).
;a zilei de nisterul Educaţiei şi învă- secţii cu predare în limbi
Revista pre- ţămîntului, ne-a acordat le română şi ale naţionali — V-am ruga să prezen
îrul melodii- următorul interviu : tăţilor conlocuitoare. taţi, în încheiere, cîteva
in de ştiri ? din sarcinile de viitor ale
a ascultăto- — Care este semnificaţia — Cum apreciaţi calita
etin de ştiri; organizării acestei acţiuni tea învăţămîntului desfăşu învăţămîntului.
de muzică — Ne preocupă, în pri
30 Din ţările cu participare naţională? rat în judeţul Hunedoara
0 Buletin de — Putem aprecia că te prin această prismă şi în mul rînd, sarcina impor
adiocaruselul ansamblul său ? tantă pusă în faţa noastră Consfătuirea a debutat prin vizitarea expoziţiei de carte cu tematică patriotică, des
le două clep- matica schimbului de ex de secretarul general al chisă în holul Casei de cultură Deva.
letin de ştiri; perienţă s-a dovedit ex — Cunosc bine calitatea
colului XX ; trem de generoasă, acîucînd procesului de învăţămînt partidului privind obţine
loara folelo- rea unei noi calităţi în
Lvanpremieră în atenţie opinii, modali desfăşurat aici. Ultima
) De Ia l la tăţi concrete de lucru pri dată am participat într-o toate treptele de învă Educaţia patriotică — abordată
1 invitaţilor ; ţămînt. De aceea, acţio
e ştiri ; 16,20 vind îmbunătăţirea actului brigadă de control a mi
•eseu, Româ- educaţional prin interme nisterului nostru. în ulti năm pentru continua per
dc cîntece ; diul şcolii, ce se cer gene mii ani s-au obţinut rezul fecţionare a conţinutului îsitr-o concepţie complexă
19 ani de la învăţămîntului. Se caută
IX-lea al ralizate la nivelul întregii tate deosebite. Inspectora
Sfatul medi- ţări. S-au analizat cu a- tul şcolar şi-a concentrat soluţii pentru o eficienţă (Urmare din oag. 1) dezvoltării societăţii şi for i-a permis să evoce ade
Buletin de mai mare în perfecţionarea marea omului nou. Progra vărate pagini de eroism o-
temelia re- ienţie sarcinile reieşite din atenţia în direcţia creşte sebite a 40-a aniversare a marea, pregătirea şi. desfă ferite de colectivul de aici
Auglist 1944. documentele de pa-’tid. din rii calităţii procesului de cadrelor didactice. Se îm eliberării ţării şi Congre şurarea acţiunilor pe du în construirea termocen
zi — Româ- cuvîntările secretarului ge predare-învăţare. Prin a- bunătăţesc programele şi
17 Odă sul al XlII-lea al partidu rata unui an pornesc de la tralei. în alinierea sa ho-
; 18. cele neral, tovarăşul Nicolae ceasta s-a obţinut implicit manualele şcolare. Se întă lui. cunoaşterea oamenilor a tărîtă pe frontul bătăliei
ia inu. ,âtio- Ceauşescu. ce jalonează o nouă calitate a nivelului reşte activitatea educativă
19,00 Muzică, de predare. Există multe Una din temeliile formă firii,. sensibilităţii şi opţiu energetice a ţării.
izică ; 20,00 dezvoltarea de ansamblu a cu elevii, intensificarea le rii, dezvoltării şi afirmării nilor lor. de la particula Participanţii la consfă
Agricultura învăţămîntului românesc. cadre didactice temeinic găturii dintre învăţămînt- conştiinţei patriotice o for rizarea acestor activităţi tuire au subliniat cu satis
igestia dv... ; pregătite, receptive la nou, cercetare-producţie. Va spo mează evocarea istoriei, în funcţie de ocupaţii, vîr facţie faptul că în proce
-o oră: 23,00 Putem menţiona în acest
igerii Prono- sens aspecte supuse dezba preocupate să găsească me ri caracterul practic-apli- valorificarea vestigiilor stă, grad . de cultură etc., sul constructiv secretarul
5 Duete din tode. procedee cît mai efi cativ al învăţămîntului de trecutului de luptă al po precum şi de la selecţia general al partidului, to
0—5,00 Xon terii de către personalităţi porului pentru împlinirea riguroasă a celor chemaţi varăşul Nicolae Ceauşescu,
ale învăţămîntului supe ciente de muncă la clasă. toate gradele de la prima a adăugat conceptului de
rior din Bucureşti şi Cluj- S-au elaborat, din proprie pînă la ultima treaptă, fiinţei naţionale, pentru să lucreze în sfera educa educaţie patriotică valenţe
Napoca, din ministerul nos iniţiativă, tot do către ca preocuparea pentru educa dezvoltarea creaţiei sale ţiei, în funcţie de pregă
WAmM tru sau Consiliul Naţional drele didactice, numeroase rea elevilor prin muncă materiale şi. spirituale. S-a tirea şi potenţialul pentru şi exigenţe noi, menite să-i
KH9HHESB al Organizaţiei Pionierilor, mijloace de învăţămînt. în şi pentru muncă. subliniat, pe bună drepta rezultate maxime într-un îmbogăţească conţinutul,
anumit domeniu.
sensul şi însăşi valoarea.
0 şi Julieta ’32 de către reprezentanţii u- acest scop, revelatoare a te, că judeţul Hunedoara Consiliile de educaţie din Dintre acestea, atît în ex
— vatră de geneză a po
iprit un tren nor judeţe pe linia cunoaş fost vizita la Şcoala ge Interviu consemnat de porului român — oferă zona Bradului reuşesc în punerea la plenara din iu
fNEDOARA : terii particularităţilor de nerală nr. 1 Brad, unde MINEL BODEA
rn, sala A); factorilor implicaţi în rea tr-o măsură mai convingă nie 1982 a C.C. al P.C.R.
mneavoastră lizarea educaţiei patrioti toare să folosească istoria şi în cuvîntarea la Con
? (Modern, 0 . i . (» . 0 sfătuirea de Ia Mangalia,
Călăuza Pa- ce un bogat tezaur, de va Zarandului, alături de cea
icăra) ; Că lori de o rară forţă reve a întregii ţări, pentru a din august 1983, precum şi
uşe (Arta) ; latoare, care este, valorifi transmite generaţiilor ce cu alte prilejuri, se des
mposibila iu- cat, dai nu cu destulă pu se succed în prezent valo
-
[-II (Paring); prinde cu deosebită forţă
ibezi (Uni- CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ tere. rile esenţiale, ale trecutu spiritul patriotismului re
•ul veseliei In cuvîntul lor, tovarăşii lui, să le armonizeze cu voluţionar, care presuuu-
; lupeni: cele ale făuririi societăţii
propria do- Aurel Benea, Bujor Ma ne, în esenţă, ca valorifi
); VULCAN: La Insămînţarea culturilor duble rian, Ovidiu Popescu, Ra- socialiste în patria noas carea trecutului istoric al
regina (Lu- fila Iacob au. reliefat va tră. neamului nostru, al clasei
)NEA : Bid- rietatea formelor şi mij în accepţiunea dată de muncitoare, al tuturor ca
> ; PF’ T LA:
gbid' ici- (Urmare din pag. 1) ia unităţile agricole din recoltarea furajelor -- în loacelor utilizate în multe consfătuire, tocmai aceas tegoriilor sociale progre
OASL. Acei Zam, Ohaba şi Teiu unde special pe fîheţele natu locuri şi situaţii, în mod tă latură — conştientiza
cundă (Mun- s-au adus în bazele fura rale — în aşa fel Incit reuşit, care au transmis rea valorii majore a edi siste, din trecut, să fie pu
LICANI: Fiul înregistrează cele două a- ternic amplificate printr-o
at); BRAD : sociaţii economice inter- jere sub 10 tone nutreţuri. toată recolta să fie strînsă inteligent, dozat, mesajul ficării socialismului, con participare activă deplin
1 cu Iakub cooperatiste din Ilia şi Conducerile cooperativelor cît mai repede şi depozi cald al preţuirii luptei îna duse de partid — formea conştientă a tuturor oa
; GURABAR- Grind, care au depozitat agricole, consiliile populare tată în cele mai bune intaşilor. vibraţia ce se de ză un' Mt suport solid al
despre dra- menilor muncii la marile
); ORAŞTte; 365 şi. respectiv, 300 tone au datoria să grăbească condiţiuni. gajă firesc din istoria nea formării conştiinţei patrio procese transformatoare
; Vuit (Fla- fin. Dintre cooperativele mului şi eroii săi. în acest tice. O reuşită deschidere conduse de partid, pentru
OAGIU-BAT : agricole de producţie se context este apreciabil e- spre aceasta a realizat Ti-
; I-II (Casa fortul Consiliului orăşenesc beriu Erşek, secretarul ad edificarea socialismului Ţ
îATEG: Zile remarcă C.A.P. Gurasada, Tîrguri de animate comunismului în România,
cia); BRAZI: unde, ca urmare a mobi Brad de educaţie politică junct cu problemele de
lor : CALAN;: lizării la transport a Se aduce la cunoştinţa crescătorilor de şi cultură socialistă de a propagandă în comitetul în acest context s-a rele
Casa de cul- asigura activităţii de for de partid al termocentra vat necesitatea folosirii in
RIA : întina tuturor atelajelor din co animale că în ziua de vineri, 20 iulie a.c., tr-o măsură mai mare a
re (Mureşul); mună — iniţiativă a con mare a conştiinţei socialis lei Mintia. Contextul eco-
ienţă directă siliului popular —, s-au se organizează tîrguri în următoarele loca te caracter continuu. îmbi nomieo-social al patriei. în valorilor materiale şi spi
rituale create de poporul
depozitat 120 tone furaje. lităţi : ORĂSTIE, ILIA, CĂLAN, HAŢEG, PUI, nare armonioasă o forme cel de-al 40-lea an al eli nostru în formarea şi afir
Se remarcă, de asemenea. lor şi mijloacelor, astfel berării, din care se deta marea conştiinţei patrioti
şează opţiunea constructi
IEAS C.A.P. Ilia, Bretea Mure- GEOAGIU, SIMERIA, MINTIA, DOBRA, încât acestea să cuprindă vă. puternic stimulată de ce, în cei 40 de ani de la
exigenţe politice, juridice,
şană, Roşcani. Sîrbi şi
altele. Rămîneri în urmă ZAM şi BAIA DE CRIŞ. în cadrul tîrgurilor morale, patriotice etc. in gîndirea profund transfor victoria revoluţiei de eli
babil pentru nepermise la recoltarea, se pot face vînzări-cumpărări de bovine şi tr-un-tot unitar, creînd oa matoare a secretarului ge berare socială şi naţională,
984 : Vremea menilor muncii o imagine neral al partidului, tova antifascistă şi antiîmperia-
ţsa) instabilă, transportul şi depozitarea alte animale. bogată şi generoasă asupra răşul Nicolae Ceauşescu, listă.
abil. tempo- furajelor se înregistrează
r cădea pre-
e sub formă
3 vor avea şi Acţiuni permanente pentru recuperarea
rersă, însoţite
de descărcări
•ud va sufla
moderat, cu $i valorificarea materialelor refolosibiie
ieări tem no
urul vestic, ianuarie—aprilie a.c. s-au pe cetăţenii oraşului, am folosibile colectate, restu
de grindină,
.minime vor colectat aproape 90 tone dat împuterniciţilor blocu rile mărunte de tablă, cap
ntre 8 şi 13 hîrtie, 638 tone fier vechi, rilor rccipienţi pentru co sulele din metal şi din ma
; maxime în- 81,6 tone fontă etc. De a- lectarea hîrtiei şi textile terial plastic pentr” sticle
:radc.
/reme .n ge- semenea, am depăşit pla lor, care au fost amplasate se balotează manual, ridi-
i. cu cerul nul ce revenea centrului, la primul etaj al casei cînd valoarea unui kg de
js. Vor că- la alamă cu 6 la sută, scărilor. în acest mod. din tablă de la 1 leu la 1,20
tracter de a-
: de descăr- aluminiu cu 85 la sută, ' cartiere am colectat pînă lei. iar a unui kg de cap
Vintui va bronz cu 30 la sută, plumb acum circa 15 tone hîrtie, sule din materia] plastic
reificări pînă Centrul de recuperare, cu peste 50 la sută. iar la precum şi cantităţi însem de la 1 leu la 1,30 lei. S-au
di din sccto-
colectare şi achiziţii Ha acumulatori s-au realizat nate de textile. realizat şi în felul acesta
rtoarele trei ţeg organizează săptămî- 22,3 tone. faţă de 12 tone Pornind de la faptul că importante beneficii.
f,va fi in ge- nal acţiuni pe străzi, în cît reprezenta planul pe putem : realiza' beneficii şi în întreaga sa activitate,
•ia începutul comune şi sate pentru co prin aplicarea altor meto centrul din Haţeg al
pol se va a- •trimestrul I. De asemenea,
at. Cerul va lectarea unor cantităţi spo •la piei de ovine s-au rea- - de eficiente, hîrtia şi tex I.J.R.V.M.R. îşi concentrea
. Vor cădea rite de materiale refolo lizat peste 8 000 tone, faţă tilele colectate le balotăm ză atenţia asupra reducerii
j caracter de sibiie, Aceste acţiuni sînt de 3 900 tone plan. La a- cu prese mecanice si ma la minim a costurilor de
te de descăr- producţie, a consumului de
Vintul va organizate cu lucrătorii ceste înfăptuiri, şi-au. adus nuale, ..ceea ce uşurează
ă la moderat, centrului, avînd nemijlo o contribuţie însemnată o- mult transportul şi reduce energie electrică, de gaz
minime între cit sprijinul consiliilor raşul Haţeg, comunele Bo- cheltuielile faţă de cazul metan, carburanţi şi piese
iar cele ma- şorod. Baru. Sarmizegetu- de schimb şi creşterea pro
si 28 grade, populare. „Drept rezultat cînd acestea ar fi trans
a "Sfârşitul irt- Toma Hcrci este unul din harnicii mecanizatori de Ia — ne spunea tovarăşul sa ş.a. portate în vrac". ductivităţii muncii.
•Tetenrotoc» de S.M.A. ilia, care în prezent întreţin combinele pentru des Ioan Valeân,. şeful centru . Pentru a mobiliza şi mai Tot pe linia ridicării ca
ia Ttitnrisal. făşurarea campaniei de recoltare. lui — numai în perioada mult la asemenea acţiuni litative a materialelor re- VASILE PÂŢAN