Page 6 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 6
iq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 286 4
APROBARE UNANIMĂ, ADEZIUNE
CAMPANIA AGRICOLA Dl VARĂ: T ELEţ
DEPLINĂ FAŢĂ DE PROPUNEREA
RE8NVESTIRH TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU Secerişul orzului Priorităţi pe ogoare IvjUd X. Cbll VililU
m ÎNALTA FUNCŢIE DE SECRETAR 15.30 1*. '
15,40 La^
(Urmare din pag. 1) locului, acolo unde se se (Urmare din pag. 1) acorde întreaga atenţie caii - , lui naţi„
României
GENERAL AL PARTIDULUI ceră. Iată un alt aspect ne taţii lucrărilor. 16,i fz Univrrsu
gativ. în fine, mecanizato toţi, de la comune, de la 16.30 Iui In .icre:
Dezvoltarea industriei — — Merge bine treaba — rul a înlăturat defecţiunea, întreţinerea 20,00 Telejurna
ne spune, răspunzîndu-ne dar combina a făcut doar consiliile unice agroindustria 20.20 Actualitat
cunună de glorii a „Epocii Ceauşescu" întrebării ce i-am adresa cîţiva metri în lan şi s-a le trebuie să fie prezente culturilor mie
Pace pc p
(Urmare din pag. 1) 1976, la indicaţia expresă t-o. Iată, de la ora 13 pî poticnit din nou, tot din ziua şi noaptea pe cîmp, la 20.30 zieft uşoi
locurile de muncă, pentru a
a secretarului general — nă acum am recoltat a- pricina defecţiunii la care ® Să se încheie praşila 20,50 Ctitorii
rile istorice pe care le-am care a participat, de fapt, proape 10 ha. Mîine vor ne-am referit. O altă com- organiza activitatea şi a răs la porumb şi celelalte cul mîndrim:
:
trăit în' cei 40 de ani ai în mod direct la ctitorirea intra în lucru presele de b nă ce stătea, avea mo punde de calitatea lucrări turi pe toate suprafeţele. în * Porţile
porţile iu
libertăţii noastre şi, mai întregii Românii moderne balotat, vom elibera tere torul defect. Alteia nu-i lor ce se execută. culturile de cartofi, sfeclă 21,10 Teatru t'
cu seamă, în ultimii 19 ani — a început construcţia nul, iar mîine după-amia- funcţionau cilindrii de frî- etc., să se organizeze smul pentru o
pe care îi numim cu căl noii platforme siderurgice ză şi mîine noapte vom nare, iar celei de a treia Strîngerea gerea buruienilor. Dumitru
(color). I
dură „Epoca Ceauşescu“. din Călan. Locurile aride ara. Eu zic că am realizat îi sărise un lanţ. A patra şi depozitarea ţară
Lucrînd pe platforma si cu buruieni şi zgură au un început de bun augur. combină fusese returnată © La întreţinerea culturi 22.20 Telejurna
derurgică din Călan de fost ocupate, pe rînd. de Dacă vremea ne va permi la secţia de mecanizare, a- furajelor lor prăsitoare să fie mobili
mai mult timp, am văzut, fabrica de aglomerare, ba te, în două zile vom secera vînd un defect mult mai zaţi toţi locuitorii satelor, in
cum se spune, cu >chii teriile de cocsificare, două cele 30 ha ce le avem în grav. în aceste condiţii © Pentru asigurarea fura clusiv cei din unităţile eco-
mei prefacerile noi, socia furnale de mare capacita cultură. supărarea inginerului şef jelor necesare animalelor, namico-sociale de la co G3>6»ef$53î355zs:-’
liste petrecute în structu te, o turnătorie modernă. Pe inginerul şef al Coo era justificată şi, firesc, se sc se intensifice pretutindeni mune.
ra localităţii şi, îndeosebi, Am preluat din mers noi perativei agricole de pro ridică întrebarea: cum s-au transportul operativ al fînu- BUCUREŞTI
transformările cu adevărat le capacităţi şi, iată, că ducţie din Simeria l-am efectuat reparaţiile şi re rilor de pe cîmp şi să se de în zootehnie programul djj
revoluţionare ce au avut în acest an jubiliar 1984 găsit in tarlaua numită viziile ia combinele secţiei poziteze în condiţii corespun La ordinea zil<
tură ;
7,00
loc în industria oraşului. putem raporta secretarului Luncşoara, cam mohorît din Simeria şi ce fel de re zătoare. O Să se acorde o aten 7,30 In intim
De la o uzină, simplă prin general al partidului că la chip. cepţie s-a făcut ? ţie sporită furajării anima de 23 August;
nivelul tehnologic existent indicaţiile date la faţa lo — De ce sînteţi supărat, Prin măsurile luate la fa © Să se ia măsuri pen lelor, astfel incit să crească presei ; 8,10 Ci
la început, s-a ajuns la cului cu prilejul vizitei din tovarăşe inginer ? — am ţa locului şi aducerea u- tru recoltarea ierburilor de în permanenţă producţia de diilor; 9,00 Bul
9,05 Răspunde
statut de întreprindere şi, 3 septembrie 1982, au gă întrebat. nor combine în ajutor, de pe toate terenurile, inclusiv lapte. rilor; 10,00 Bul
de cîţiva ani, la un com sit aplicare imediată în ac — Cum n-aş fi cîncl din la o unitate agricolă înve de pe canale, diguri, de pe © în taberele de vară să 10,20 Din cinic
binat siderurgic. Numele tivitate. La cele două ba cinci combine merge bine cinată, situaţia s-a redre I marginile căilor ferate şi se execute un păşunat raţio şurile popoa
dai uzinei încă de la în terii de cocs unde mun doar una — cea condusă sat şi ritmul de lucru a Mioriţa; 11,00
ştiri ; 11,05 i\!i
ceputul anilor de construc cim, obţinem zilnic pro de Nicolae Bălţatu ? Cele cunoscut o accelerare vi drumurilor. nal, bine organizat, să se merilor; 12,0!
ţie socialistă — prevăzîn- ducţii de 1 650—1 700 tone lalte stau din pricina a zibilă. Stăm de vorbă cu acorde o grijă deosebită în ştiri ; 12,05 Tr
du-se parcă avîntul ce a- cocs metalurgic. Raportăm tot felul de defecţiuni. combinerul Nicolae Bălţa <8 în toate unităţile să se grijirii animalelor, să se asi 12,25 Din con:
rului; 13,00 De
vet să urmeze — a fost că pe amplasamentul sta Am intrat în vorbă cu tu. organizeze începutul coasei gure toate condiţiile igieni- 15.00 Clubul
„Victoria" şi el a rămas bilit de tovarăşul Nicolae Tiberiu Pentiş, ce se mun a doua la trifofene şi să se co-sanitare corespunzătoare. 16.00 Buletin el
pînă acum şi va rămîne şi Ceauşescu se profilează cea singur la punerea la — Aşa e la început, cînd Moment folclo'
maţii săteşti;
pe viitor, ca o pecete de construcţiile altor două punct u unei combine. intră combinele în lan, gazeta econo
neconfundat a celor 40 de baterii de cocs. pc care sîn- — Ce are ? mai cedează pe ici pe colo. Sfatul meeliculi
ani de libertate pe care îi tem deja pregătiţi să le — Patinează banda trans Dar vă asigur că pe par Duminică — însilozate peste 200 tone furaje letin tip ştiri -
dul -
vom sărbători la 23 August preluăm pentru producţie, portoare. curs lucrurile se vor reme s;iinţ
1984 şi, mai ales, ca o cu în scopul reducerii impor — O să-i daţi de capăt dia şi secerişul va merge Duminică, la C.A.P. Piş- făcut cu 7 remorci. La în j 30
Orele .
nună de glorii a „Epocii tului acestei materii şi, im singur ? Unde este atelie normal. Eu sînt optimist chinţi s-a lucrat de dimi silozarea celor peste 200 ternaţiot
Ceauşescu". plicit, al dezvoltării puter rul mobil ? şi zic că cele 60 de hec- neaţa pînă seara tîrziu la tone furaje s-au remarcat zică, inlu.
Reamintesc că în anul nice a patriei noastre. — S-a trimis vorbă să recoltarea şi însilozarea fu tractoriştii Nicolae Săn- 20.00 Radii
vină de la secţie. ta e cu orz ale C.A.P. Si rajelor. S-au folosit din Memoria păm.
*oată inima, din tot sufletul Atelierul mobil trebuie meria le vom secera în plin cele două combine de descu, Valentin Gaiu, Va- «esc ; * La si
22.00 O zi într-
să fie tot timpul la faţa maximum trei zile. recoltat, iar transportul s-a sile Casandra şi alţii.
in pag. 1) muncim pentru a ne zidi Bi.iuterii muzic
o ţară tot mai mîndră. mai 5.00 Non stop
*9 u
r*-v irului iubit înfloritoare — avem pu
.tregul nos- ternica convingere că pa
tru\fc Ş ăşul Nicolae tria noastră va păşi ferm Privelişti noi în Retezat Î^INEIU
CeauŞ-Â.-U. Iată de ce Ho- şi în viitor pe drumul lu
tărîrea plenarei C. C. al minos al socialismului şi
P.C.R. privind reale comunismului. Susţin din (Urmare din pag. 1) najării ai discuta cu oame lui, în Retezai, în cochetele Ignat loja, care, iată, n-a DEVA: Călău;
gerea tovarăşului Nicolae toată inima şi din tot su nii care durează cetatea cartiere de la Brazi şi Bră mai plecat acasă, cum spu (Patria) ; inii
Ceauşescu, la cel de-al fletul Hotărîrea recentei la sistemui energetic na de forţă şi lumină în Re dăţel, de la Baraj, Riuşor nea cu doi ani în urmă, (Arta) ; HL
XlII-lea Congres al parti plenare a C.C. al P.C.R. ţional. tezat, descifrezi angajarea şi Nucşoara viaţa îşi ur rămînind să termine lucră Fără panică, \
dern — sala
dului, în suprema funcţie Noi, mecanizatorii, avem Este tulburător să urmă şi entuziasmul for de a mează cursul normal ca rile începute la centrala curajului (III)
de secretar general al datoria să muncim cu toa reşti acea necontenită miş finaliza cît mau repede oriunde în ţară in aceşti subterană, ca un alt miner sala B); Zică
(Flacăra); Cine
Palidului Comunist Ro- tă responsabilitatea pentru care a „Belazurilor“ şi, ceea ce au început aici ani de metamorfoze înnoi destoinic lenică Creţu —, tata (Siderurgi:
mâ a stîrnit în conştiin „Kamazun'lor" pline ochi în urmă cu nouă ani, Şi toare, de împliniri şi bună plecat cîteva luni în Mol lebedelor (Arii
ţa nea — ca şi ale tuturor a obţine recolte tot mai cu anrocomente şi argilă n-u poţi să nu le apreciezi stare. Constructorii locuiesc dova natală să-şi rezolve ŞANI: Domniş
celr ce muncesc în do- mari la hectar pentru a pe care le depun in cor munca, dăruirea şi credin în apartamente conforta nişte probleme de familie (Parîng) ; Lot<
(Unirea) ; Atc
maiul mecanizării agri- realiza producţii agricole pul nesăţios al imensului ţa în izbîndă, dacă ştii că bile, au la dispoziţie can şi reîntors între ortacii lui. (7 Noiembrie) ;
eubrii — deplină apro sigure şi stabile, să punem baraj, trepidantul excavatoa aici sînt oameni de înalt tine şi magazine alimen In acest mod se va fi Limita dorinţei
bau adez une totală. A- mai cu nădejde umărul la relor gigant in cariera prestigiu profesional ca Ti tare, şcoli şi grădiniţe, naliza încă una din g an- ral); V, T ILCAN
:
r
de (L-:
vînu-1 în frune şi în cion sporirea rodniciei întregii Netiş, prăbuşirea muntelui beriu Miau, Vi-orel Vasnea, cluburi şi terenuri sportive, di oase le opere de construc Cur cp'
ti as ne pe cel mai stimat activităţi din agricultură. sub forţa omului in tune Mihai Neferu, loan Radu, o largă reţea prestatoare ţie socialistă Li România, ranţe
SA ; v .
şi iubit fiu al poporului Sînt sarcini pe care le lul ad acţiunii principale Florin Mandai, Alexandru de servicii. Sute de vii care va rămîne înscrisă în' Rostov
român — iniţiatorul noii (la Valea Mare-amonte) Duducă, Radu Topai, me tori constructori ai socia istorie drept ctitorie a RTCANi
revoluţii agrare, cel ce ne vom îndeplini cu toată sau in faţa uriaşei cirtiţe seriaşi de clasă, precum lismului românesc vor pur ,,Epocii Ceauşescu" — cea I-II (R
sfătuieşte şi ne arată ce conştiinciozitatea şi răs care este maşina de per Ion Roman, Nicolae Gră- ta înscrise în buletinele Ipr mai strălucită din istoria intim p,^
avem de făcut, cum să punderea. pinoiu, Vasile Voraicu, ca locuri de naştere nu (Steaua ru
forat la secţiune plină, ma poporulw nostru -, a unei Trompetistul (E
nevrată cu dezinvoltură de Gheorghe Marlnaş, Vasile mele acestor cartiere din epoci in care ţara l-a gostea mea cu
căra) ; GEC
Faptele de muncă dan siăsaira oamenii din subordine-a ti Booleana, Alexandru Baboş, superba ţară a Haţegului. avut la cirmâ pe Hui cel Omul păianjen
nă ruliu' inginer Radu Topai, Soos Franci'sc, lonescu Ro Timpul a trecut repede mai devotat şi mar iubit (Casa dc cultur
o' atitea si atitea alte tam, Nicolae Giu-rcanu, E- la Riu Mare-Retezat Pei al neamului, pe tovarăşul în ultimul mom
BRAZI: Educaţ
rezultatelor superioare in producţie lucră i, una mai impor mil Miron., Kovacs Carol, sajul montan, de o nease Nicolae Ceauşescu. Iar oa tală a Daşei :
r
tantă ca alta la această loan Petriceanu, loan Drîn- muită frumuseţe, are de menii aceştia harnici, care umbra legii (C
(Urmare din pag. 1) fiecare lună o producţie de oră. gă, Fifi-mon Munteanu, Du acum privelişti noi, durate lucrează de nouă ani în tură); S1MER
minereu mai mare cu 4—5 Zilele acestea-, in cadrul mitru Sava, Ion Dandu, de mina omului. De mina Retezat, vor purcede spre Leningradului
TLTA : Galbene
la sută faţă de plan Sec unor evenimente politice Hatnaghi Wilhelm, Ion unor oameni ca minerul mai culoarea s
iul partidului şi statulu. torul minier Vo--ţd condus la nivel central, cu a-mple Surd-u, Cseke Andrei, Pau- Gavrilă Nuţaş, care, între alte colţuri de ţară spre minai.
nostru am întîlnit-o la toţi de maistrul Constantin Şu- rezonanţe pentru dezvol lin Moş şi mulţi, mulţi timp a ajuns la anii pensio a zidi noi cetăţi de forţă
x
oamenii cu care am stat fană. a extras în plus, nu tarea viitoare a patriei, alţii. nării, ca inginerul Mihai şi lumină, intru lumina tot
de vorbă. „Am dat ţării — mai în iunie o cantitate secretarul general al parti Iar în timp ce bărbaţii Neferu, care a absolvit a mai puternică a socialis I h. OTO
ne-a relatat tng. Nicolae de 300 tone de minereu dului, tovarăşul Nicolae muncesc pe-ntrecute pentru doua facultate - de studii mului şi comunismului în
Mogoş, şeful biroului pro complex. . Ceauşescu, a relevat din a împlini cuvîntul partidu economice — ca dulgherul România.
Rezultatele ti
ducţie — un plus de 7 to Grija pentru „anine- se nou, intre altele, urgenta iulie 1981 ;
ne cupru în concentrate şi concretizează prin succese rea linalizării obiectivelor Extr. I: 01, i
alte metale suplimentare le înregistrate de brigăzi energetice aflate in execu Extr. a Il-a:
în volum de 8,3 la sută le minerilor de la deschi ţie. Este acum cuvintuii de 22. Extr. a IlI-a
faţă de plan. Numai în deri, care ,'onsticuie ade ordine pentru constructo Fond de cişti
luna iunie s-au obţinut vărate avanposturi ale uni rii de la Riu Mare-Retezat. lei.
peste plan 3 tone de cu tăţii. Marton Ferencz, Con Punctul fierbinte rămîne
pru. 4 tone de zinc şi 3 stantin Maxim şi Emil aducţiunea principală, un
tone de plumb". Tehnicia Răuţ. împreună cu ortacii de, din cei 18,5 kilometri,
nul principal Simion Măr- lor. îşi depăşesc lună de cit măsoară lungimea ga iVREM
cus a precizat „De la în lună sarcinile cu 3—4 la leriei, au mai rămas de
ceputul anului, numai în, sută. Ei acţionează la des executat 700 metri. Oame
sectoarele vechi ale explba- chiderea orizontului „—160“ nii din cadrul brigăzii com Timpul proh
azi, 3 iulie 1!
tării s-au obţinut . peste pentru minereu complex. J plexe de antrepriză n-r. 3 va deveni trei
plan 850 tone de minereu Am ţţules doar cîteva sînt hotărî fi ca in noiembrie lă, cu cerul
complex şi s-au preparat crîmpeie din hărnicia unui a.c. să termine lucrările mai mult noro;
în plus 146 tone de con colectiv care a înţeles să-şi de excavaţii şi să se mobi ploi locale, r
caracter de av
centrat colectiv, 34 tone alăture faptele de muncă lizeze masiv la betonări, de descărcări
plumb în concentrat. 56 prestigioase, ca pe un pu cei de la baraj dau zor cu alocuri va căd
tone zinc în concentrat şi ternic argument, acordului depunerile de anrocamen Izolat, cantitati
poate depăşi 2(
210 tone alte concentrate unanim faţă de Hotărîrea te şi argilă, proces mult de ore. Vintul >
Utile". plenarei C.C. al P.C.R. cu influenţat de frecvenţa ploi derat, cu tnten
Brigăzile de mineri con privire la realegerea tova lor, cei de la centrala sub porare din su
din
vest, pini
duse de Mihai Căsălean şi răşului Nicolae Ceauşescu terană finisează ceea ce km/oră. Tempc
Anghel Nan. care acţionea în funcţia supremă de se au împlinit pînă acum. Şantierul hidrocentralei de pe Riu Mare-Retezat. Barajul viitorului lac de acumulare nime vor fi ct
8 şi 12 grade-, i
ză în abatajele din mina cretar general al partidu In orice punct al ame se apropie tot mai mult de cotele finale. xime între 18 ş
Valea Heiuşului, dau în lui.