Page 63 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 63
•I, 19 IULIE 1984 Pag. 3
Gînduri şi sentimente de nemărginită stimă şi preţuire faţă de
tovarăşul ilOOLÂE CEÂSJŞESOU, înflăcărat patriot, strălucit militant
ătatca
retuiui
cântă u
ârţial co-
Ia C on- revoluţionar, ctitorul României soitiiallsfe •
~lca
care ixc
or) : Ca vicii. Deva noastră, la fel tor, în care noul este pre
* — ] ua- CUVÎNTUL MSNERESC SUSTiNUT RECUNOŞTINŢĂ PROFUNDĂ, ca toate localităţile jude zent Ia tot oaşul
Jcauşcscu PRIN FAPTE ANGAJARE FERMĂ GHEORGHE MOGA,
i cre“ 1 — ţului, ale ţării s-a schimbat maistru,
al IX -Ica Noi, minerii petriieni, am trila, a 23 500 tone de căr Vizitele .de lucru ale se capacitate a noii turnătorii radical, a devenit un cen
P. C. R. brigada de construcţii nr. 1
erar-mu- avut bucuria să-J primim bune peste prevederile de cretarului general al parti de oţel, am asimilat com tru . urban modem, atrăgă a T.A.G.C.M. Deva
Ic de două ori în mijlocul plan de la începutul anu dului nostru, tovarăşul plexele. mecanizate de 'tăie
nslrucţiei nostru pe secretarul gene lui, prin care ne-am înde Nicolae Ceauşescu, făcute re şi susţinere a- cărbune
1
ilmul ro- CONCEPŢIE ÎNNOITOARE,
ral al partidului, tovarăşul plinit sarcinile pe cele şapte în anii 1977, 1979 şi 1982 lui SMA 1 şi SMA 2, com
irţial co- Nicolae Ceauşescu, prilej luni. Ortacii mei Nicolae la I.U.M. Petroşani rămin binele de abataj CA 1 şi REVOLUŢIONARĂ PRIVIND
cu care a stat de vorbă Boboc, loan Sipos, Dezi- pentru totdeauna in amin CA 2, un nou complex me RĂSPUNDERILE SCOLII
ou noi părinteşte, ne-a sfă deriu Kuki, loan Ni-cu, Va tirea noastră. Bărbatul vi canizat SMA — P 2, insta
tuit cum să muncim, ne-a st! e Constantin, Boyte lu- zionar şi înţelept din frun laţia mobilă de perforare Istoriceşte necesară şi pe olUndu-se în nuntea parti
îndemnat să învăţăm per liu, Ştefan Codrea, Marin tea partidului şi a ţării, tip i M P - 2 . ■ deplin îndreptăţită,' propu dului şi a statului, a ştiut
!
manent pentru a deveni Dumitru, Mi-hai Gavrilă, toţi revoluţionarul înflăcărat şi Cei ce muncim la I.U.M. nerea ca tovarăşul Nicolae să dea sens superior up-
adevăraţi mineri tehnicieni. ceilalţi 70 de mineri, or comunistul de omenie, sti Ceauşescu să fie reia vestit, tej şi experienţe' noastre
T o v a r ă ş u l Nicolae matul şi iubitul nostru con Petroşani ne. îndreptăm la Congresul al Xlll-lea, milenare. Sînt ani' afir
00 Kartio- Ceauşescu s-a interesat şi ganizaţi în trei schimburi, ducător s-a interesat în gînduriie pline de recunoş cu funcţia şi răspunderea mării umanismului cu ade
ii. 19 ani de viaţa noastră şi, din in trei abataje frontale, tinţă spre iubitul nostru vărat nrTtant şi integral,
*1 IX-Iea deaproape cum trăim şi conducător de partid şi de supremă în partid exprimă
tnist Ro- iniţiativa şi la propunerea au muncit cu dăruire şi cum muncim, ne-a îndem consensul şi unitatea mo ral- care l-a ridicat oe om b
nal ; 7,30 sa, in Petrila a fost con responsab iii taie, depă şin- nat cu rigoarea ştiinţifică stat, îl asigurăm că vom politică a întregii noastre înălţimea cunoaşted' de
zilei tic struită o fabrică de mobilă du-şi cu mult randamen ce il caracterizează în cel munci mai mult şi mai sine şi a lumi înconjură
1
/ista pre- bine pentru a întîmplna naţiuni. Ultimii ani sînt
întee ro- în care lucrează soţiile şi tele pe post. mai înalt grad să acţionăm unanim apreciaţi ca Inter toare, ajutîndu-l să-şi
lctin de fiicele noastre. mai energic şi să dezvol cu rezultate deosebite cea valul de timp istoric deci transforme şi să-şi înnobi
dem as- Toate acestea sînt ade ŞTEFAN ALBA, tăm uzina, să asimilăm de a 40-a aniversare a eli siv pentru renaşterea şi leze propria sa existenţa.
) Buletin
nent fol- văruri ale „£ p o c i i miner, şef de brigadă, gama diversă şi complexă berării patriei şi Congre înflorirea societăţii româ Sub nimbul luminos al
iletin tic • Ceauşescu", sînt împliniri sectorul IV, I.M. Petrila de utilaje şi echipamente sul al Xlll-lea al partidu neşti. Sini anii înruriţi orientărilor cîrmaciului ţă
. română în anii cei mai fertili şi rii, invăţămîniul româ
LC,0() Bu-
f Din co- mai dinamici, din întreaga nesc a cunoscut prefaceri
12,15 Ma- existenţă a poporului ro spectaculoase în structura,
il'ic; 13,00 mân. Luind cunoştinţă de organizarea şi conţinutul
5,00 Club hotărirea plenare! C. C. ai său. Asigurarea deplinei
uletin de
ii uşoară P.C.R. ca la Congresul al unităţi între aptitudinile in
5 Hora Xlll-lea tovarăşul Nicolae dividuale, opţiunile profe
16,25 "’a- Ceauşescu să fie reales în sionale şi perspectivele
3ă t "5
L i• ,l m înalta funcţie de secretar in tegrării - sociale ale elevii
1 Politica generai al partidului, noi lor, realizarea legăturii
apîir şi susţinem din inimă aceas strinse între instruirea teo
— pro-
,00 Orele tă hotărire şi ne angajăm retică şi nevoile practicii
la Con- să-i conferim acoperire nemijlocite, . precum şi an
Partidu- prin noi şi importante lap gajarea învăţă mintului. în
ân; 19,00
Raclioce- te de muncă, prin cantităţi efortul cercetării ştiinţifice
Adrian sporite de cărbune extrase reprezintă doar citeva din
2i într-o peste plan. tre atributele definitorii ale
Cran (Ia fi-
Norbert' Ca semn al preţuirii şcoiii româneşti de astăzi.
won stop noastre, ai convingerii că La aceasta se adaugă noul
ii urmăm neabătut pe Mi statut etico-profesional al
nerul de Onoare al ţării, că personalului didactic, statut
îi înfăptuim exemplar în care, în esenţa lui,, poartă
demnurile şi indicaţiile, îi pecetea concepţiei înnoitoa
raportăm tovarăşului Nicolae re, revoluţionare a tovară
Ceauşescu un frumos suc şului Nicolae Ceauşescu,
ces : extragerea de către privind creşterea răspunde-,
ia Vlaşi-
scrisori brigada pe care o conduc Strada Minerului din Deva este dominată de impunătorul complex • liceal industrial — cu profil minier, ener tii şcolii. în pregătirea Şi
NEDOA- în sectorul IV al minei Pe getic, de construcţii şi materiale de construcţii — In care se formează-forţa do muncă cerută de economia judeţului. formarea generaţiilor de
fn, sala tineri.
. vedeţi
sala B); „STEAUA DE PE MUREŞ" miniere • necesare creşterii lui, ca suport faptic, con- de personalitatea cooicşi- Prof. SABIN SELAGEA
sfl (Fla- producţiei de cărbune din . creţ al adeziunii noastre toare a. tovarăşului Nicolae Şcoala generală
;mă ur- STRĂLUCEŞTE TOT MAS TARE -Valea Jiului.
tOŞANI: depline' la hotărirea reale- Ceauşescu, a aceluia care, Vaţa de Jos
* seriile l-am urmat neabătut, eu , ger ii sale în funcţia supre
nul pă- Lucrez la Centrala termo creşterea bunăstării mate neţărmurită încredere, in- . mă ■ de ’ secretar ' general al
Unirea); electrică Mintia chiar de riale şi spirituale a po Partidului Comunist Român. BAZE TRAINICE PENTRU SPORIREA
Noior- demnurile şi indicaţiile.
Î326Ş la opunerea în funcţiune a porului, a fost an de an Unitatea s-a dezvoltat RODNICIEI PĂMÎNTULUI
II <£v primului grup, in 1969. Pri tot mai însemnată. Pentru MARIN FLORESCU,
Lanţul 'ţ vind retrospectiv şi evaloind tot ceea ce s-a înfăptuit şi modernizat. De curînd maistru, secţia hidraulică, Ca membru cooperator,
ile I-II a intrat in producţie prima I.U.M. Petroşani ştească in 1965, a ajuns
iA: Bi- ■ tot ce s-a înfăptuit aici, U anii de cind la condu om care şi-a dedicai cea astăzi la peste 36 milioane
PETRI- de atunci şi pină astăzi, cerea partidului şi a ţării a mai mare parte a vieţii lei, fiind o unitate agri
ui ghid cuvintele n-au parcă forţa fost oles tovarăşul Nicolae ANI DE CONTINUU PROGRES muncii pămintului, am sim colă cooperatistă puternică.
ICANI :
îtezat) ; suficientă de exprimare. Ceauşescu, pentru tot ceea ţit mereu marile iran sfor O dată cu creşterea produc
Bacii us In anii de cind tovarăşul ce se lace in prezent in Se împlinesc 19 ani de Majoritatea construcţiilor mări petrecute în agricul ţiei agricole au sporit
tABAR- Nicolae Ceauşescu condu scopul dezvoltării armonioa la Congresul al IX-lea al din Deva au fost edifi tura ţării şi a judeţului
re - dra- ce cu înţelepciune destinele Partidului Comunist Român, cate in, aceşti 19 ani, de şi livrările ta fondul de
ASTIE: se a localităţilor patriei, nostru in anii construcţiei stat, acestea fiind de peste
’atria) ; patriei., la Mintia s-a zidit ridicării neîncetate a nive moment politic de însemnă cind în fruntea partidului socialiste. Dar cefe■ mai 10 ori mai mari iaţă de
(Flacă- şi pus in funcţiune o pu lului de trai ol poporului, ■ tate excepţională în viaţa se află tovarăşul Nicolae profunde, mai dinamice 1965, ceea ce a dus ia
I : Me ternică cetate de lumină, mulţumim din inimă parti partidului, a întregului Ceauşescu, cel mai iubit transformări le-a cunoscut creşterea venitului anual
lasa de de unde zilnic se pulsează dului şi secretarului său popor. 19 ani de memora fiu al poporului nostru,
Sile din bile împliniri în toate do înţelept strate'g şi condu agricultura in aceşti 19 ani de la 750 000 lei atunci,
1RAZI : în‘ arterele sistemului ener general. Noi, ene-rgeticie- de la Congresul ol IX-lea, fa 5,5 milioane lei acum.
Mlan: getic naţional milioane de nii de la C.T. Mintia, ne meniile de activitate, care cător, care întreaga viaţă pe drept cuvînt numiţi Toate acestea, se înţelege,
ie cuj- kilowaţi. Centrala noastră exprimăm deplina adeziune . au deschis o etapă nouă şi-a dedicat-o binelui pa- „Epoca Ceauşescu". Sînt au contribuit la sporirea
întîm- şi satisfacţie la propunerea în construcţia socialismului trie!. Au fost ridicate (aici) '
iresul); a devenit în aceşti ani o în ţara. noastră, numită azi, Casa municipală de cultu ani în care din iniţiativa veniturilor şi bunăstării
ra ILu- „s t e a“ strălucitoare în ca la cel de-af Xlll-lea pe bună dreptate „Epoca ră, magazinul „Uipia", noul ■ şi cu directa contribuţie a membrilor cooperatori şi
întîm- constelaţia e n e r g e t i c i i Congres, tovarăşul Nicolae secretarului general al familiilor acestora, fapt
m Yun Ceauşescu să fie reales in Ceauşescu“. In mod fericit, spital, policlinica, hotehi-ile partidului s-au creai con pentru care, cu toţii pur
României, funcţionlnd ou activitatea mea de con „Sa-rmis“ şi ,Deva“, noi
şase grupuri şi o putere funcţia supremă de secre diţiile începerii şi desăvir- tăm un profund respect
tar general al partidului. structor cuprinde aceşti ani cartiere cu mii. de aparta-. şirii noii revoluţii agrare. şi recunoştinţă secretarului
instalată de 1 260 MWh. rodnici, cum n-au fost mente, moderna arteră „De- , general al partidului.
In acest cadru al dez
Contribuţia la dezvoltarea AUREL HERŢA, alţii în istoria patriei. ce-bal", un mare număr de voltării intensive se înscrie MIRCEA OPRIŞA,
continuă şi multilaterală o maistru termomecanic De peste 25 de ani lu magazine comerciale şi u- si C.A.P. Brad, care de ta preşedintele
economiei naţionale, la la C. T. Mintia crez în acest domeniu. nitâţi prestatoare de ser 4,5 milioane lei, avere ob C.A.P. Brad
pentru
iremea
i gene
va fi
cădea Generoasă şi hotărîtoare deschidere spre făurirea României socialiste moderne
nsoţite
îctrice.
ioderot
neral
ieratu . (Urmare din pag. 1) nom i co - s o ci ale, m o ae-r n i za - ăl României ce defi ză printr-o înaltă solicita Aaiversînd 19 ani de la de progres şi civilizaţie. Se
iuprin-" rea structurilor economiei neşte de la sine conţinu re şi efortul judeţului nos Congresul al IX-lea, oame află concentrate în acest
Se, iar
I şi 25 eo-măteriale, sub influenţa naţionale, creşterea con tul „Epocii Ceauşescu". tru. Pentru dezvoltarea eco nii muncii din judeţul Hu oeplin acord angajamen
permanentă a gindirii tova tribuţiei cercetării ştiinţi Congresele şi conferin nomiei judeţului Huneaoa- nedoara omagiază cu depli tul solemn al minerilor şl
răşului Nicolae Ceauşescu, fice Ja dezvoltarea de an- ţele naţionale ale partidu ra s-au adoptat programe riderurgiştilor, al construc
va fi nă mîndrie patriotică toa
Q. Vor partidul a fundamentat şi samBtu a economiei româ lui care au avut loc în privitoare la lărgirea bazei te împlinirile de pină torilor şi energeticienilor, al
de în- elaborat un jmportant nu neşti. acest interval, analizînd producţiei de cărbune, mi acum, obţinute sub condu lucrătorilor ogoarelor şi In
flectri- măr de ' progiame, care in decursul anilor trecuţi evoluţia ţării în raport cu nereuri complexe şi ener
modc- cerea partidului, expri- telectualilor de a se situa
însumează armonios orien de la Congresul al IX-!ea cerinţele obiective şi- ne gie electrică,, a .agricultu- mîndu-şi, în acelaşi timp, mereu în fruntea luptei
tările esenţiale, jalonează al partidului au propulsat voile sociale naţionale, au . rii, sporirea producţiei si deplinul lor acord cu Ho- aevotate pentru înfăptuirea
i trei efortul naţional spre per cu energie sporită dezvol adoptat ; programe menite derurgice, a productivităţii tărîrea plenarei C. C. ai neabătută a politicii inter
in ge- fecţionarea întregulu. sis tarea şi afirmarea mai pu să . diminueze . în măsură muncii, aplicarea mecanis
cerul P.C.R. din 27 iunie privind ne şi internaţionale a parti
le mi- tem de relaţii de produc ternică a ştiinţei, învăţă- cît maj mare efectele cri mului eficienţei economice, realegerea, ia cel de al dului şi statului nostru,
grade, ţie şi sociaţe. valorifica mîntului, culturii, activitatea zei' energetice şi de mate reaucerea consumului oe ' Xlll-lea Congres, a tovară sentimentele lor de dragos
tre 20 rea la un nivel cît mai de formare a. omului nou, rii prime, fundamentînd cu muncă vie şi materializate, şului Nicolae Ceauşescu în te şi înalţă preţuire pe care
dicate
r
ii. Bi înalt de eficienţă economi practic - toate resorturile clarviziune orientarea pri-' promovarea "** progresului' funcţia sup emă de secre le nutresc faţă de tovară
lă pe că a acumulărilor de pînâ materiale şi spirituale ale vind dezvoltarea bazei pro tehnic, pregătirea şi per tar general al partidului, şul Nicolae Ceauşescu, se
servi- acum, perfecţionarea or societăţii noastre, ceea ce prii de materii prime şi fecţionarea calificării forţei garanţie sigură a mersului cretul general al parti
ganizării şi conducerii eco a determinat progresul ge energetice, care încorporea de muncă etc. n'xsţru înainte sare noi cote dului.