Page 69 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 69
rji ţ
- ctitorii mârete
MtiU lfJL M M
S O C I A L I S M I I
BîMM W M
i®îf iff if i ITMf Tfjffl mm» m m IXISUilJilUULSifl
Anul XXXVI, nr. 8 302 51M BATĂ, 2 IULIE 1984 4 pagini - 50 bani
A N U L 4 0 A L L I B E R T Ă Ţ I I P A T R I E I
Activitate susţinută pentru gndepSSmirea
exemplară a planului PETRILA -
centru străvechi,
Barajul creşte cu fiecare zi centru nou
• Zile excelente pen . de argilă • în luna iunie, mente. argilă, filtre), din al industriei
tru argilă însă ploile ne-au perturbat care numai de la începu
• După încă 12 m de lucrul şi abia am depus tul acestui an s-au depus carbonifere
înălţare a miezului de vreo 12 000 mc. în iulie, aproape 750 000 mc.
argilă va putea începe de asemenea, am depus Şi pe platforma baraju
acumularea apei în lac puţină argilă, tot din cau lui. îngustată acum la. 400 (In pagina a ll-a)
• S-au depus pînă za ploilor, pînă în 11 iulie metri, faţă de 000 metri
acum în corpul baraju cînd am făcut un record la bază, se lucrează intens.
lui 5,5 milioane mc de 2 080 mc. De atunci Patru buldozere şi un sca- Muncitorul Dumitru Koibu şl echipa sa lucreazfi la
punctul de descărcare a cărbunelui dc la Secţia prepara-
umplutură depunem zilnic în medie rificator „aşează” argila, ţie l’etrila. Muncind cu rîvnă, echipa sa recepţionează şi
• „Kaliu“ continuu pe 2 000 mc, cu 40—45 de Un încărcător frontal pune descarcă circa şase garnituri de tren pe schimb.
rutele baraj — Netiş şi autobasculante. în acest în operă filtrele, două com- Foto: NICOLAE GHEORGHIU
baraj — Rîu de Mori. mod sperăm ca la -cei 980 pactoare de 34 tone
„MOAZ“ şi un eompactor
....... ..-—** „LIS compactează şi pla
11
Ritm şi calitate In realizarea nează suprafaţa de argilă,
utilaje
grele
alte
multe
deservesc depunerea de CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
i n v e s t i ţ i i l o r anrocamente. „Se . lucrează
în ritmuri hune, avem me
seriaşi harnici. însă pen
Pe energicul inginer şef tru utilajele din baraj Mobilizare amplă !a eliberatul terenului
al Brigăzii complexe de Pe amenajarea ne-ar mai trebui ceva for
antrepriză nr. 4 baraj, hidroenergetică ţă de muncă, subliniază
îoan Radu, l-am întîlnit Rîu Mare-Retezat şeful brigăzii, ing. Aurel şi semănatul culturilor duble
într-unul din punctele Dan, revenit şi el la .sediu,
fierbinţi de pe amenaja după un tur de orizont
rea hidroenergetică Rîu metri înălţime a miezu foarte lung pe la principa
Mare-Retezat: la priza lui de argilă să mai adău lele lucrări. Altfel avem pe ultimele suprafeţe!
barajului, unde încep şi găm în acest an, cît ne va toate condiţiile ca să fi
unde se termină o serie permite timpul bun, încă nalizăm în acest an lucră în majoritatea unităţilor Pe suprafaţa de teren tractoriştii Ion" Lingurar şi
de lucrări importante d n 8,50 metri, respectiv, vreun rile din plan, să poată în agricole din Consiliul unic eliberată se ara şi discuia. Tituş Hcrban.
:
componenţa complexă a milion mc, încheind astfel cepe acumularea apei în agroindustrial Simeria se
marii cetăţi de lumină ce prima etapă, a barajului, lac . acţionează susţinut la eli „De fapt — preciza Vio ' La C.A.P. Rapolt, joi,
11
rica Marcu, preşedinta coo
se zideşte aici. Ne-am dat putîndu-se începe umple Reţinem că, de curînd, berarea de paie a ultime după-amiază se încheiase,
bineţe. şi-a cerut apoi rea lacului de acumulare. chiar în luna iunie, briga perativei — cea mai mare de fapt, şi semănatul cul
scuze pentru cîteva minu Apoi, pînă la cota finală da de dulgheri a lui Cos- lor suprafeţe de teren, pre parte a arăturilor s-au e- turilor duble pe întreaga
te, în care a mai dat oa a miezului de argilă, de tache Apopei a terminat gătitul terenului şi semă fectuat noaptea de cei doi suprafaţă planificată. „Am
menilor unele lămuriri 1 074 metri, nu mai este lucrările la galeria de in natul culturilor duble. vrednici mecanizatori ai semănat porumb şi ’ floa-
11
pentru lucrul din ziua res mult . jecţie şi la galeria interme La C.A.P. Timpa, o mare noştri — Ioan Moraru -şi rea-soarelui — arăta Cor
Aurel I-Ierta. Tot ei sînt
pectivă, unde avea să Autobasculante de 10 şi diară (de semifund), ca şi concentrare de forţe am în nel Tărăpoancă, inginerul
revină după-amiază, după 10 tone cară neîntrerupt priza golirii de fund. iar tîlnit pe o tarla de 50 dc şef al cooperativei — iar
care ne-a furnizat amănun argilă din cariera da la minerii maistrului Ioan ha. Se balotau paiele dc cei care ’au. reuşit, în timp
te interesante, temeinic ar Rîu de Mori în corpul ba Popa şi ai şefului de echi orz şi se transportau eu C.U.A.S.C. record, să realizeze aratul,
gumentate cu cifre şi nume rajului. pe o distanţă de pă Ioan Grigoriu au fina sania la marginea ogoru SIMERIA pregătitul terenului şi se
de oameni, referitoare la 29 km, iar uriaşele auto lizat nil de mult puţul de lui. Operaţia o efectua me mănatul au fost mecaniza
stadiul marelui obiectiv basculante de 23 si 40 la malul drept de acces în canizatorul Ioan Căleală, torii Ion Go’rdea, Nîcolae
care este barajul. tone, transportă zi si noap casele vanelor şi în gale ajutat de cooperatorii Ghe- Gligor, Ioniţă A dam. Ion
Am reţinut astfel că cei te din cariera Netiş mii riile de injecţie, cu adîn- deon Cornea, Li viu Bruz- cei care acum se află pe Mert şi Ion Bâlos“;
peste 550 de oameni ai de tone de anrocamente, cimca de 136 metri. Ingi lea, Cristian Petea şi Li- tractoare, primul la discuit în brigada Biscaria a
muncii din cadrul B.C.A. iar din balastiera de la nerul şef Ioan Radu ne viu IordacHe, care pînă joi şi al doilea la semănat cul C.A.P. Simeria. se muncea
nr, 4 — baraj acţionează Subeetate sute de tone de vorbeşte cu competenţă şi la amiază eliberaseră apro tura dublă. Avem pregă în flux, la arat, , pregătit
cu dăruire zi şi noapte, în filtre. în aceste ritmuri, solicitudine despre alte ximativ 40 de ha. Trans tite deja 30 de ha teren, terenul şi semănat.- Lucră
cîte două şi trei schim bune la această dată, dar lucrări aflate în stadii portul baloţilor la depozi din care sînt semănate 22 rile; le executau mecaniza
buri, în mai multe puncte posibil şi necesar de acce tul de furaje îl făceau me de ha“. 11 torii Constantin Gelex, -Va
de lucru, activitatea prin lerat, s-a ajuns la un vo G. DINU canizatorul Ioan Dura, îm Pe tarlaua . „Rapolţel a ier Pleşea, Mai'in Ciocănes-
cipală fiind, la această oră, lum total de depuneri în preună cu Stelian, Liviu C.A.P. Rapolt se eliberau cu şi Ioan Biriş. „S-a mun
depunerea de argilă. „Prac corpul imensului baraj de şi Dorel Depta, .o familie de paie ultimele suprafeţe cit în schimburi prelungi
tic, am început depunerea 4,5 milioane mc (anroca (Continuare în pag. a 3-a) de cooperatori. din cele 55 de ha. Se lucra te în toată această, perioa
cu două prese de balotat, dă — sublinia Petru Mâ-
la volanul cărora se aflau teevici. inginerul şef al u-
mecanizatorii Romul Toa- nitâţii —, aşa că am reu
d er şi Acs Franc isc. Pe şit să încheiem în " două
sănii, la încărcatul baloţi zile . semănatul pe 25 de
lor erau : cooperatorii Vio ha. din cele 60 de ha pla
arei Benţa, Ion Tămătâş, nificate. în acelaşi timp,
Petru. Deac şi Petru . Cos
ta. Transportul baloţilor M1RCEA LEPĂDATD
în baza de furaje îl efec
tuau, eu cîte două remorci, (Continuare in pag. a 3-a)
,Dreptăţii noastre
îi purtăm so!ia“ VENITURI SPORITE DIN ACTIVITÂTI ANEXE
în urmă cu cîtăva vre şi în prezent o activitate
me, Cooperativa agricolă bună. în perioada trecu
„Iubite prieten, iubite citat fragmentul de faţă,
coleg, tinăr de pretutindeni. este laitmotivul programu de producţie din Jeledinţi tă din acest an, de pildă,
Aici ia noi e soare, cald lui pe care formaţia de a înfiinţat o secţie anexă colectivul de lucrători
şi toaie bune. Iţi scriu de montaj literar-muzical a specializată în produce condus de Vasile Roşu a
rea de cozi pentru unel
undeva din România, de pe Liceului agroindustrial te. Secţia a avut, încă de reălizat produse în valoa
străvechi şi istorice melea Geoagiu l-a ales pentru la început şi desfăşoară re de peste 500 000 lei.
guri transformate ani în actuala ediţie a Festiva
măreţe ctitorii ale socialis lului naţional „Cîntarea
mului. Aceste minunate României . Pe o asemenea
11
plaiuri sînt, de lapt, ţara temă şi-a brodat forma MINEREU PESTE PLAN
mea Inimoasă, în care mun ţia spectacolul „Să fie Oamenii muncii de la ganizată, în cele 0 luni
11
ca îşi are loc de cinste şl pace pe pămînt . 14 elevi Exploatarea minieră De şi aproape două decade
noi, elevii, creştem şi ne — Rozalia Balint, Ramo- va raportează că în în- trecute din acest an, mi
instruim în şcoli in care na Schemmel, Dan Han- tîmpinarca zilei de 23 Au. nerii deveni au extras
avem asigurate toate con eiu, Carmen Ivan, Ileana gust şi a Congresului al suplimentar planului
diţiile pentru a ne forma Gligor, Lucian Ardelean, XlII-lea al partidului, ca 10 400 tone de minereu
oameni cu o bună pre cuprifer, au realizat o de
Dorina Dof, Mariana Călămar, Ana Itoşu şi şeful de gătire profesională, ch/ică LUCIA LICIU şi în cinstea „Zilei mi
echipă Ioan Indrei, de la Secţia mobilă din Brad, lucrează nerului" obţin succese tot păşire la lucrările de
In sala nouă dc- maşini, pentru lansarea unui nou model şi culturală.,.". mai mari în producţie. pregătiri de peste 200
de dulap, produs deja contractat la’ export. < Scrisoarea, din care am (Continuare în pag. a 3-a) Printr-o muncă bine or ml.
