Page 7 - Drumul_socialismului_1984_07

AKŢJ, 3 IULIE 1984 Pag. 3

„Âm trecut la înfăptuirea propriilor măsuri" Vă prezentăm
mm
La mai bine de o lună exemplu. Dacă în perioada Pe de altă parte, biroul
de la adunarea activului analizată, colectivul nostru comitetului de partid a Institutul de mine Petroşani
irtci şî de partid de la I.M.M.R. şi-a îndeplinit planul la liotărît să întărească acti­
Simerta — convocată pe producţia fizică, exprimată vitatea de control şi îndru­ Institutul de mine Petro­ ţiile de zi ale ambelor fa­ spaţiu corespunzător capa­
~ill- baza indicaţiei date de to­ în reparaţii de vagoane e- mare a modului în care şani va împlini, în această cultăţi. Probele etapei I bil să asigure condiţii op­
„wiiitarGa varăşul Nicolae Ceauşescu chlvalente, am înregistrat sînt conduse procesele pro­ toamnă. 36 de ani de exis­ sînt eliminatorii. Etapa a time pentru un învăţămînt
la Plenara Consiliului Na­ o rămînere în urmă la li­ ductive în toate secţiile şi tenţă. timp în care şi-a cîş- Il-a începe ia 15 iulie, eon- de, înaltă ţinută ştiinţifică
vogt. -a-- ţional al Oamenilor Mun­ nele sortimente de vagoa­ atelierele, acordînd un spri­ tigat un merituos presti­ stînd din probe teoretice şi pentru o cercetare la
A
cii, din 4—5 mai a.c. — ne provenite de la Minis­ jin mai consistent organe­ giu universitar şi ştiinţific. (scrise) la matematică şi nivelul pretenţiilor mon­
urmărim cum se înfăptu­ terul Transporturilor şi Te­ lor de partid din secţiile Pentru o cit mai reală in­ fizică (sau o disciplină de diale. Pentru partea apli­
!n ccono-
iesc măsurile adoptate în lecomunicaţiilor. Este ade­ deficitare. formare a celor care do­ specialitate, la alegere). La cativă şi lucrări institutul
al — mu­ unitatea si-meriană. vărat însă că aceasta se — Ce se întîmplă cu res­ resc să urmeze cursurile concursul de admitere pen­ are organizate 56 labora­
Detalii ne oferă tovară­ datorează în măsură deci­ tanţele la producţia sorti­ acestui centru de învăţă- tru învăţămîntul superior toare dotate cu cele mai
tare ne mînt tehnic superior, ne-am
şul Iosif Rădic, secretarul sivă ritmului necorespun­ mentală la care v-aţi re­ tehnic seral vor fi înscrişi moderne maşini şi aparate,
t fier —- comitetului de partid din zător în care ne vin va­ ferit ? adresat tovarăşului prof. candidaţi care lucrează ca un modern atelier de pro-
ii întreprindere. goanele pentru reparaţii. — în programul de mă­ univ. dr. ing. Dumitru Fo- muncitori, maiştri, tehni­ ductie. unitate importantă
„Credit dor, rectorul Institutului cieni, laboranţi şi care fac
;nnţ;i“ de — Care erau, la acea Aceasta, ea şi faptul că suri adoptat de adunarea a pl'ocesului instructiv-
i lonaşcu dată, tovarăşe secretar, unele organe de partid, activului sînt cuprinse ac­ de mine Petroşani. dovada că lucrează nemij­ educativ, dotat cu maşini-
lieră pe punctele nevralgice, ca să şefi de secţii, maiştri slă- ţiuni concrete care să de­ — Vă rugăm să ne daţi locit în producţie, în mese­ unelte diverse care oferă
zicem aşa, aie activităţii termine recuperarea în în­ cîteva repere în legătură rii legate de profilul sau 0 gamă largă de -peraţii
productive, unde trebuia tregime a restanţelor pînă cu rolul institutului în pre­ specialitatea la care con­ şi procedee tehnologice.
intervenit'? Mofărîrea la sfîrşitul acestei luni. gătirea specialiştilor de curează, inclusiv cei care Amplasate în imediata a-
s-işnsms^
— Pînă să ajungem a- adoptate - Un grup de măsuri şi ac­ mîine. lucrează în unităţi direct propiere a spaţiului de în­
colo, să remarcăm citeva document de luau ţiuni. a căror aplicare este — Răspunzînd imperati­ productive subordonate u- văţămînt, cantinele şi cele
rezultate, care nu trebuie deja demarată, priveşte velor unui minerit modern, nor institute de cercetare 6 cămine ale studenţilor
ignorate. Ca urmare a mă­ pentru întreaga creşterea gradului de utili­ în cadrul Institutului de sau unor instituţii de în- formează un modern com­
00 Kadio- surilor adoptate pe baza organizaţie de partid zare a maşinilor şi utila­ văţămînt superior, precum plex studenţesc, iar clu­
iţil ; 6,30 orientărilor date de Ple­ jelor, îmbunătăţirea activi­ mine Petroşani studenţilor şi cei care lucrează în u- bul cultural a devenii un
> agricul- li se face o solidă pregă­
iojurnal ; nara din noiembrie 1983 a biseră o vreme atenţia faţă tăţii de întreţinere şi re­ tire politehnică, iar celor nităţi direct productive din veritabil centru metodic
irea zilei C.C. ai P.C.R., în direcţia paraţii în vederea creşterii pasionaţi de diferite ra­ sectorul cooperatist. Ab­ de îndrumare şi desfăşura­
» Revista folosirii mai bune a spa­ de modul în care se des­ mai accentuate a produc­ solvenţii de liceu, din pro­ re a unor activităţi bultu-
■ul nielo- făşoară munca în secţii şi muri ale ştiinţelor tehnice
de ştiri; ţiilor de producţie, a or­ ateliere, au determinat o tivităţii muncii. conform le stau ■ ia dispoziţie labo­ moţia anului în care se or­ ral-educative. artistice re­
iscultăto- ganizării producţiei şi a programului adoptat ante­ ganizează concursul, pot creative.
de ştiri; muncii, producţia fizică pe înrăutăţire a stării disci­ rior. în acelaşi timp. sînt ratoarele, biblioteca şi fi înscrişi la învăţămîn-
şi dan- plinare. A crescut numă­ cercurile ştiinţifice orien­ Doresc să informez can­
*; 10,40 4 luni a fost depăşită cu rul absenţelor nemotivate, detaliate mai multe ac­ tate pe domenii legate de tul serai pe baza actului didaţii că pentru nou! an
clin de 104 vagoane echivalente, ţiuni privind introducerea formarea specialiştilor mi­ de repartizare în produc­ universitar ne-ao fost re­
>nul pio- iar la producţia netă am al învoirilor şi concediilor tehnicii noi, modernizarea ţie, sub rezerva prezentă­
tletin de fără retribuţie. neri. partizate următoarele lo­
a radio; înregistrat o depăşire de tehnologiilor existente, per­ rii adeverinţei de încadra­ curi : Mine, ingineri zi —
1 folelo- 724 000 lei. Cheltuielile la — în consecinţă ? fecţionarea organizării şi — Care sînt informaţii­ re la locul de muncă re­ 320 locuri centru exploa­
1 la 3; 1 000 lei producţie marfă — Biroul comitetului de conducerii producţiei, ridi­ le de bază privind Institu­ partizat, pînă la data în­
rioşilor ; tul de mine din Petroşani ? ceperii anului universitar. tări subteran, 60 locuri
iri; 1G,05 au fast reduse cu aproape partid a recomandat birou­ carea nivelului de pregă­ pentru exploatări la n •
cu for- 9 Iei. De asemenea, produc­ rilor organizaţiilor de bază tire profesională a lucrăto­ — Institutul nostru arc — Care sînt perspecti­ Mine, ingineri seral — 230
» Radio- tivitatea muncii a crescut din secţiile şi atelierele rilor. în componenţă două facul­ vele absolvenţilor institu­
i; 16,55 nr. 6 vagoane II, 5 vagoa­ tăţi: facultatea de mine şi tului ? locuri pentru subteran. 30
17,00 Bu- cu 6,8 la sută faţă de ace­ Aceeaşi însemnătate a- locuri pentru exploatări la
i! î Parti- eaşi perioadă a anului tre­ ne I şi II vagoane, în care eordăm în continuare recu­ facultatea de maşini şi in­ — Absolvenţii Institutu­ zi ; Mine subingineri se­
cut şi cu 1 la sută faţă de disciplina muncii a scăzut, perării şi introducerii în stalaţii miniere. Facultatea lui de mine Petroşani — ral — 50 locuri mine sub­
sarcinile de plan. influenţînd negativ reali­ circuitul productiv a unui de mine pregăteşte spe­ cursuri de zi sînt reparti­ teran, 25 locuri exploatări
La timpul potrivit, adu­ zarea planului, să pună în volum mai mare de mate­ cialişti în profilul mine, zaţi, pe baza rezultatelor la zi, 25 locuri topografie
narea activului a apreciat dezbaterea adunărilor ge­ riale refolosibile, reducerii prin secţiile : Mine — ingi­ valorice obţinute în toată minieră. La facultatea de
m azi că ; nerale de partid, sindicat consumurilor de materii neri, zi şi seral, cu durata perioada de studii şi la
; 20,10 că eriticile formulate de to­ maşini şi instalaţii miniere
ii româ- varăşul Nicolae Ceauşescii şi U.T.C. această proble­ prime, materiale, energie de şcolarizare de 5 şi. res­ susţinerea examenului de — 120 locuri ingineri zi ;
tia Uv...; la Plenara Consiliului Na­ matică. adoptînd măsurile şi combustibil, valorifică­ pectiv, 6 ani ; Exploatări diplomă, la întreprinderi 90 locuri — la seral; sub-
ă; 23.00 ce se impun. Sarcini con­ rii la o scară superioară la zi — ingineri, zi şi se­ şi uzine din ţară aparţină­
23,30— ţional al Oamenilor Mun­ ingineri electromecanică
ozical. cii sînt pe deplin valabile crete în această direcţie au a întregii experienţe dobîn- ral, cu aceeaşi durată de toare Ministerului Minelor, tehnologică — 30 locuri
ji pentru activitatea noas­ fost date şi maiştrilor An- dite pînă în prezent, ast­ şcolarizare ; Mine, Exploa­ Ministerului Geologiei, Mi­ seral. în total, pentru anul
tră. ghel Bedea, '-Nicolae De- fel îneît, încă din această tări la zi, Topografie mi­ nisterului Economiei Fo­ 1 al noului an de învăţă-
— Mai concret, care la­ menciuc, Trgi-an Haţegan lună să obţinem o eficien­ nieră — subingineri seral, restiere şi Materialelor de mînt, institutul nostru îşi
turi ale activităţii produc­ din sectorul II cisterne, ţă economică sporită. cu durata de şcolarizare Construcţii, Ministerului va deschide porţile pentru
tive sînt vizate ? unde indisciplina este mai Interviu realizat de de 4 ani. Din cifra totală Energiei Electrice, Ministe­ 980 de locuri.
— Mă voi referi la un accentuată. CORNEL ARMEANU de şcolarizare, 25 la sută rului Transportului şi Te­ Din cele prezentate sper
amă Albă din studenţii anului I pot lecomunicaţiilor, Ministe­
sinceră fi fete. Facultatea de ma­ rului Construcţiilor de Ma­ că tinerii absolvenţi de li­
)OARA : şini şi instalaţii miniere şini şi consiliilor populare. ceu îşi vor forma o ima­
og (Mo-
Şcoala pregăteşte specialişti la ni­ — Cîteva referiri, vă ru­ gine asupra Institutului de
idern — velul de inginer în profil găm, privind condiţiile do mine din Petroşani.
vor zice mecanic, în specialitatea
să vină studiu şi de viaţă ale stu­ Interviu consemnat de
? Insula „Maşini şi instalaţii minie­ denţilor ? LUCIA LICIU şi
PETRO- re", curs de zi şi subingi­ — în momentul de faţă set lucrări
■ No orie neri seral, în profil elec­
rono ’82 institutul dispune de un ing. IULIAN IRIMIE
la gafe tric, specialitatea ..Electro­
UPENI : mecanică tehnologică mi­
(Cultu­
lui nieră", cu durata de şco­
larizare de 4 ani. în aceas­ Atenţie sporită recuperării materialelor
tă facultate, nu este limitat
^CV numărul de fete. refolosibile
jt liiit
•T5C) ; U- — Cîteva amănunte, vă
— seriile rugăm, referitoare ia con­ Oamenii muncii de la kg hîrtie şi 2 097 kg de­
\D: s-a Cooperativa de artă popu­ şeuri textile.
Rostov cursul de admitere în in-,
lAştie : stitut. lară şi meşteşuguri ar­ în cadrul secţiilor de
a) ; Dra- — înscrierea la concurs tistice „Haţegana" din confecţii ale cooperativei
ub (Fia- oraşul I-Iaţeg acordă p a- au fost prelucrate 138 kg
ru-BAJ ; se face în perioada 5—11
întoarce iulie. Concursul de admi­ tenţie deosebită colectă­ materiale refolosibile tex­
HAŢEG: tere se va desfăşura în rii şi recuperării materia- tile şi 101 kg resturi din
(Dacia) ; leloY. Astfel, de la înce­
mtimen- două etape. Prima etapă piele, din care s-au con­
-AN: tn începe la 5 iulie cu exa­ putul anului curent şi fecţionat anumite articole.
do cul- minarea medicală specială pînă în prezent, au fost (Nicu Sbuchea, corespon­
Copiii colectate şi predate 320
ureşul); şi probele de rezistenţă fi­ dent).
i e nu- zică — numai pentru sec­
lui (F^u-
De-acum, sigur, faţă de loare. Ţigana- e cel mare, N
ceea ce s-a văzut şi s-a A efştigat mB trenuia si dar Piatini a fost străluci­
scris direct, de ia faţa lo­ rea întregului turneu, re­ I
cului, în legătură cu tur­ gele încununat cu trei ti­ S
ii din i neul final al lui EURO '84, egala noastră în meciul de Dar pregătirea succesu­ fi făcut orcine şi mai ales — cel care şi-a adus echi­ tluri : campion al Italiei şi s
puţine şanse mai are un câştigător al Cupei cupelor *
20. la St. Etienne — Spania — lui final a însemnat mult Mircea Lucescu, dacă s-ar pa în finală şi da orită in­
1, 74, 44. martor ocular de a mai a jucat finala cu Franţa. mai mult, iar desăvîrşirea fi aflat într-o asemenea si­ tervenţiei extraordinare la cu Juventus, campion al I
72, 70, capta interesul suporterilor. victoriei a .depins esenţial tuaţie. Au jucat pentru şutul lui Corcş din minutul Europei cu Franţa. s
Totuşi, el încearcă, cu con­ Da, o Franţă întreagă a Meciul final s-a distins,
: 550 871 aşteptat finala,, adică, de de spiritul visător — zicem 3—1. însă Domergue şi, 61 al. meciului nostru cu I
vingerea că, întotdeauna, fapt succesul final al e- Spania — a scăpat din pe gazon, prin curajul spa­ s
nici un amănunt, nici o chipei lui Peno — cocoşul mîini mingea... prinsă la niolilor, iar în tribune a
părere în plus nu înseamnă galic care păştea nepăsă­ şutul lui - cine altul ? — fost mai animat, dar tot I
*1
prea mult şi prea obositor tor pe gazonul meciului Platini. A mai fost ape şi datorită... spaniolului Ma-
despre un asemenea eve­ Franţa—Iugoslavia, întrerupt momentul cînd arbitrul nolo, imbatabilul supor­ I
niment care implică mai 2 minute ca intrusul să fie cehoslovac V. Christov nu ter cu toba sa electrizantă t»
ales un subiect de atrac­ trimis în tribune —, succes şi-a putut permite să 'peri­ pentru spectatorii spanioli. I
pentru ţie ca fotbalul. Şi cum cliteze un succes atit de Aşadar, egala echipei ti
Vremea majoritatea părerilor spe­ pregătit cu minuţiozitate de JURNAL EURO ’34 (!) României a venit a doua
instabi­ către francezi. începînd de dorit şi nu a acordat pe- I
li) bător, cialiştilor şi presei interna­ k(... bătălia cartonaşelor naîtiul clar din minutul 86, în Europa, pentru că la 14
r cădea ţionale converg ideii că la un fault asupra lui iunie, la Saint Etienne, Lu­
ales cu EURO ’84 s-a ridicat peste galbene, dinaintea compe­ acum, dar atunci, în semi­ apoi, Platini, în ultimele cescu şi ai săi s-au mulţu­
însoţite tiţiei, cîştigată de gazde, finala de la Marsilia, zi­ respiraţii ale jocului, fac Santillana.
’icc. Pe nivelul lui MUNDIAL ’82, care au pornit... imaculate ceam că s-a jucat marea 3—2 pentru Franţa, într-un Şi, aşa cum sublinia edi­ mit cu puţin. Pentru înce­
rin dină. supărarea pricinuită de ac­ în întrecere şi au încheiat cu torialul de joi al ziarului put, un egal a fost cali­
e apă tivitatea modestă a echi­ finală a lui EURO '84 — meci de vis, ireal... ficat ca bun şi destul în ti
p în 24 două cartonaşe roşii (Amo­ L’Equipe, s-a întîmplat
fia mo­ pei noastre naţionale la ros, în meciul de deschi­ al portughezilor, care au Şi-apoi victoria, lui Hi­ ceea ce trebuia... Franţa a perspectiva accelerării tem- 1
ri tern­ această primă prezenţă a avut 2—1 în faţa Franţei dalgo, a lui Platmi şi Ţi­ învins. Meciul final a fost poului şi pretenţiilor pe
ii’ apoi sa într-o atit de bine co­ dere, ou Danemarca, lovi­ gana a fost oprită dintr-o al lui Ţigana, jucător inte­ parcurs.
40—60 tură cu capul în adversarul cu 5 minute înaintea în­
rile mi­ tată competiţie poate fi periculoasă clătina-e şi în ligent, cu mişcări feline, N-a fost aşa, dar despre
se intre diminuată şi numai din căzut; Le Roux, în meciul cheierii prelungirilor. Dar, „Parc des Princes", cînd punindu-i pe ceilalţi şi în­ asta vom mai vorbi...
ele ma- considerentul subiectiv ;â final)... n-au închis jocul cum ar portarul spân ol A conada deosebi pe Platini în va­ NICOLAE STANC1U
grade. ti
u taxase a jsww p astea g -vscsta e aat» a es