Page 70 - Drumul_socialismului_1984_07

Pan 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 30

Sub conducerea partidului - 40 de ani de profunde prefaceri socialiste

PETRILA — centru străvechi, centru 13,35 La sfii
nil (pa
* Trei
* Aran
, , * Mic
nou al industriei carbonifere * Ecrai
men
„Am
litric
* Dese
* Vă i
lodic
Aşeţare de paşnici ţat blocuri moderne, cu * Tain:
crescători de vite, în spe­ O EPOCĂ-LUMINĂ apartamente confortabile, PÎINEA ORAŞULUI - CĂRBUNELE fanţi
ciei de oi — Petri la vine unităţi social-cul'turale şi * Mari
In 1948; comuna Petriia
balei
de departe, din istorie. avea 10 890 locuitori, pen­ cel mai iubit şi devotat agroalimentare. In acest — în oraşul nostru lor în producţie, secre­ * Cinte
Documentele de arhivă tru ca în 1956, la şase ani fiu al neamuluj, tovarăşul an, în Petriia s-a dat în totul se mişcă, de cînd tarul comitetului de partid moir
spun, pe la anui 1499, Nicolae Ceauşescu. ne ştim, în jurul cărbu­ de la mina Petriia — + Fcsti
după ce a devenit oraş, să — în această perioadă — folosinţă un impunător şi nelui — spunea maistrul Marcu Boantă şi directo­ ţese
că Petriia era „ultima ajungă — împreună cu notează tovarăşul David modern magazin, cu o su­ * Tine:
floare românească de la satele din jur (Lonea, Jieţ, Gavrilă, prim-secretar al prafaţă de 4 000 mp şi o minier Ioan Bodenloz, rul minei Lonea — Vio- * Top-i
cotul de miazăzi şi de ră­ Răscoala, Tirici etc.) — la Comitetului orăşenesc de cofetărie de 840 mp — băştinaş şi cetăţean de rel Boartă, ei înşişi local­ * Magii
zical
nici şi mineri din tată-n
sărit al Ţării Haţegului de 19 956 locuitori. Dezvolta­ partid Petriia — denumită cea mai mare din Valea onoare al urbei, de 30 fiu, au ţinut să-i eviden­ * Tot .
de ani la sectorul IV al
frun
Jos, aproape de izvoare­ rea mineritului — situată cu îndreptăţită mîndrie pa­ Jiului. Ritmuri intense de minei Petriia şi cu doar ţieze pe cîţiva dintre * Meloi
le Jieţului". Era, mai spu­ în centrul politicii partidu­ triotică „Epoca Ceauşescu", dezvoltare au cunoscut în 19 luni pînă la pensie. ortacii lor : Ştefan Alba, 16,15 Săptăm
ne istoria, un „sat bătri- lui nostru de industrializa­ cele două mine — Petriia aceşti 19 ani-lumină şi în- Aşa este. Dacă reţinem Ioan C. Radu. Constan- 19.00 lor) Teiejur
nesc", aşezat ca-nir-o re a ţării — o atras con­ şi Lonea — s-au dezvoltat văţăimîntul şi cultura, re­ că în 1965 mina Petriia 19,20 Magisti
şi modernizat continuu. La ţeaua sanitară şi cea edi­ * 19 ai
tinuu forţă de muncă la Petriia s-a construit o nouă litar-gospodărească, întrea­ avea o producţie de circa lea Coi
IZVOARELE exploatările din Petriia şi preparaţie a cărbunelui, iar ga viaţă economico-socială 861 000 tone cărbune, iar 19,10 Teleeni
20.00
Film ai
Lonea, la preparaţia căr­ a oraşului. mina Lonea de aproape nile c
UNEI AŞEZĂRI bunelui, dar şi în alte sec­ pentru soţiile şi fiicele mi­ Azi, oraşul Petriia are 812 000 tone, iar azi au Produc
nerilor a intrat în produc­
1,2 milioane tone — Pe-
toare economice şi sociale. ţie, în urmă cu trei ani, 29 000 locuitori, din care trila şi peste un milion Iui cin
„Bucur
Anii cei moi fertili au o fabrică de mobilă, a că­ 10 000 sînt cuprinşi în cîm- 21,30 Şlagăre
palmă, la altitudinea de tone — Lonea, producţia (color)
700 m, între dealurile fost şi aici ultimii 19, care rei producţie este, în acest pul muncii (6 000 numai în industrială a oraşului 22,50 Teiejur
calme, caborind, în sud, au trecut de la Congresul an, de aproape şase ori sectorul minier) şl se află crescînd în cei 19 ani de lor).
din masivul Pa ring şi din cri IX-lea al partidului, de mai mare decît în 1981. îatr-o continuă ascensiune la Congresul al IX-lea
munţii Poiana Muierii, la cînd destinele poporului sînt A luat amploare construc­ pe drumul extinderii, în­ al partidului de peste
origini aflindu-se oieri de conduse cu strălucire de ţia de locuinţe, s-au înăl­ frumuseţării, prosperităţii. trei ori, rezultă clar că
prin mărginlmea Sibiului pîinea oraşului o consti­
care s-au stabilit aici cu tuie cărbunele. Alături BUCUREŞ'
turmele lor de mioare. de localnici au venit şi programul ' i
Paralel cu păstoritul, lucrează la cărbune oa­ In întimpim
23 August; 8
localnicii au început să meni din toate cele patru sci ; x.io Ci
exploateze lemnul din zări ale ţării, minele Pe- lor: o Bl
trila şi Lonea situîndu-se 9,05
munţii care înconjoară lo­ şi la această dată între Buletin de
calitatea, iar mai tîrziu, unităţile de profil din vista literar:
pe la 1840, la Petriia şi Valea Jiului şi din ţară Orchestra d<
Vulcan au fost descope­ cu frumoase depăşiri de Iară a anst
sodia Româi
rite primele aflorimente plan la producţia de căr­ tin de ştiri
de cărbune. S-a căutat bune, respectiv cu 17 000 Noul puţ cu schip de la vers intr-un
Buletin de s
mai temeinic şi, în 1859, şi 10 000 de tone în plus. mina Lonea. cultural; 12,
deci acum 125 de ani, a Tot ce s-a făcut în ra folclorul!
început exploatarea „lem­ oraş în anii construcţiei 1 la 3; 15,00
nului ars“ — dată care a socialiste a fost şi este tin Alexe, Kovacs Fran- 16.00 Buletin
L. ţ‘ cele ma
marcat inaugurarea indus­ destinat oamenilor, nevoi­ cise, Vasile Pavel — I.M. Ionii de mi
triei carbonifere la Petri- lor lor materiale şi Petriia, Dumitru Mîndruţ, 17.00 Buletin
la. La scurt timp s-a des­ Cornel Ţîr, Antal Andrei, Caleidoscop
spirituale. Iar ei, la rîn- Gheorghe Poenar, Klam- ncsc ; 18,00
chis o mină şl la Lonea, du-le răspund prin fapte ba Iosif — I.M. Lonea. Săptămina |
pe care capitaliştii au în­ deosebite grijii pe care şi internaţio
zică,
infor
chis-o după anul 1900, le-o poartă partidul, per­ în oraş trăiesc şi alte * Meteo. C
redeschiderea ei făcîn- sonal tovarăşul Nicolae categorii de oameni ai Radiojurnal:
du-se în 1950, în anii di­ Ceauşescu, Minerul de muncii. într-o deplină turală; ★ L
22.00 Radioji
namici ai construcţiei so­ Onoare al ţării. armonie, cărbunele fiind zică de dai
însă liantul care le dă
cialiste în România. 1950 Non stop m
Vorbind despre munca forţă, încredere şi căruia
este şi anul ciad Petriia nobilă a minerilor, des­ îi subordonează practic
a primit statutul de oraş, pre hărnicia şi realizările existenţa.
urcînd viguros, în timp
treptele dezvoltării, mo­
dernizării, progresului. DEVA: Iul
FERESTRE SPRE SOARE nilor .(Patrii!
secr (Art
RA şlax
Asigurarea unor con- apartamente. La blocurile A); , •Scuza
DIMENSIUNI NOI diţii tot mai bune de construite de 1(5 ani in­ fotbal ? (Mc
Călăuza
P:
SPORT Ş! SĂNĂTATE trai minerilor, tuturor coace şi-a pus du tenaci- căra); Sleja
Oraşul ia noi dimen­ mente din planul de 166 oamenilor muncii din Pe- tate şi pricepere mintea genţă (Arta)
siuni. Mai ample, mai pe acest an ; Reţeaua sanitară a un aliat consecvent şi trila s-a concretizat, în şi braţele la contribuţie Imposibila i
pline de prospeţime şi — executarea şi ame­ Petrilei a urinat îndea­ devotat în sport, consem­ cei 40 de ani de la eli- maistrul Valentin Chira, I-II (Paring
ianjen se ini
de culoare. najarea a 4 174 mp spaţii proape dezvoltarea ora­ năm şi faptul că pe lin­ berarea patriei, şi cu deo- azi şeful brigăzii 20 de Cartierul vei
Tînăra arhitectă Makar comerciale, la parterele şului, a condiţiilor de gă sportul de masă prac­ sebire în ultimii 19, care construcţii din localitate, brie); LUT
stelelor — s
Iulia, vicepreşedinte al blocurilor aflate în con­ muncă şi de viaţă ale ticat de mii de tineri sau m a r c h e a z ă „Epoca — De la ferestrele a- tural); VU
Consiliului popular oră­ strucţie ; Ceauşescu", în construi- cestor apartamente con- amintirilor
(Luceafărul)
şenesc Petriia, priveşte — dublarea capacităţii locuitorilor săi. în 1967 mai vîrstnici în sălile de rea an de an a unui fortabile, ale celor şase Ringul (M
optimistă spre cotele de staţiei de captare Taia, în oraş erau doar 90 ca­ sport şi pe stadioanele număr sporit de aparta- şcoli generale şi ale li- NOASA : U
mîine ale oraşului. Ne care va asigura îmbună­ dre medicale. Azi, numă­ din Petriia şi Lonea, aici mente. ceului din Petriia — (Muncitoresi
spune că se lucrează la: tăţirea alimentării cu Dacă în 1944, Petriia consemna economista Li- Povestea că
BRA
zat);
— conturarea centrului apă a unor zone din Pe- rul acestora a ajuns la activează două divizio­ avea două colonii cenuşii liana Izvorceanu — a- Biichus (Ste
civic al oraşului ; trila şi Petroşani ; 144, exercitînd cu com­ nare A de popice şi de şi un singur bloc, în 1955 proape 5 300 de elevi (cu RAŞTIE :
— construcţia bazinului existau 2 614 apartamen- peste 1 300 mai mulţi (Patria); Ye
— modernizarea bule­ petenţă şi solicitudine lupte, iar în Petriia fiin­ lor (Flacăra
vardului Republicii ; acoperit, de dimensiuni actul medical în 11 uni­ ţează singurul colectiv te, în 1966 — 3 496, în decît în 1967) — privesc - BAI : Mistt
olimpice, din Petriia ; 1975 — 5 490, în 1980 — spre soarele viitorului, lor (Casa
— centrala telefonică — dezvoltarea şi mo­ tăţi sanitare, între care de deltaplanism activ şi 5 909, azi însumează, în sub îndrumarea şi in- HAŢEG : P.
automată, cu termen de dernizarea capacităţilor şi spitalul orăşenesc Pe- cu bune rezultate din cele patru cartiere noi, struirea a 290 cadre di- I-II (Dacia)
gar 13 ; CA
finalizare în trimestrul de producţie de la cele trila. judeţ, condus de mine­ moderne — „7 Noiem- dactice. Ei sînt schimbul neobişnuită
IV a.c.; două întreprinderi minie­ brie", „8 Martie", „T. de mîine al celor ce tură) ; Sil
— încă 124 de aparta­ re şi preparaţia Petriia. Şi cum sănătatea are rul Romeo Roşia. Vladimirescu" şi „Mine- muncesc azi în toate fierbinte al
şui); 1LIA :
rul" (din Petriia), „6 Au- sectoarele economice şi (Lumina).
gust" şi „M. Eminescu" sociale ale oraşului Pe-
(din Lonea) — 6 399 de trila.
NOI GENERAŢII Tragerea
20 iulie 1981
Cu fiecare an, în fie- Ioan Ignat, Ţinea Stioi, Extr. I : 4
care lună, Petriia îşi Margareta Grujneţchi, 04, 71.. 38, 2
E.'.'; . a II
întăreşte efectivele, îşi Gheorghe Moiş, Dan Par- 74, 21, 81, 5
asigură temeinic viitorul, tenie, Loghin Vraciu, Extr. a II
Generaţii din care au mulţi alţii, care fac şi Fond de i
făcut parte muncitori de azi dovada ataşamentului lei.
înaltă clasă, care au pus faţă de semenii lor, de
tenace umărul la zidirea oraşul în care trăiesc,
şi înfrumuseţarea oraşu- generaţiile se pri-
Dar
lui, au predat ştafeta menesc continuu, cu cer-
Timpul p
muncii, rămînînd însă în titudinea în izbînzile azi, 21 iulie
rîndul cetăţenilor săi de viitoare. De la începutul va fi în ge
onoare. Ne-au fost enu- acestui an s-au născut şi se va in
meraţi: Andrei Ştefan, 232 de copii, iar în faţa rul va fi va
Ioan Barbu, Ludovic şi ofiţerului stării civile izolat vor
caracter de
Anton Kristaly, Traian 120 de perechi de tineri şi de dese;'
Dobrican, Aurel Belean, au rostit cuvîntul „da". Vîntul va s
la moderat ■
vest. Tempe.
vor fi cupr
14 grade, la
Pagină realizată de intre 20 şi 2
DUMITRU GHEONEA ceaţă dimin