Page 71 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 71
Poc». 3
STMBĂTĂ, 21 IULIE 1984
Barajul creşte cu fiecare zi ••T/3
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
(Urmare din pag. 1* mai au 500 metri — sub două turbine de cîte 167,5
i săptămî- supravegherea inginerului MW ale centralei subterane
color) : avansate de execuţie, are Vasile Ofimiaş, pe şoferii de la Rîu Mare-Retezat.
dii cuvinte de laudă la adre Lazăr Boier, Alexandru Conştienţi de importanţa Mobilizare amplă la eliberatul
tc florale Lungu, Fazekas Ioan şi misiunii lor aici, şi oame
rt instrv sa celor opt mineri pen
sionari de la Brad şi Deva, Vasile Bogdan — de pe nii muncii din cadrul B.C.A.
vacanţă : care depun multă pricepe* „Kamazuri", pe Grigore nr. 4 — baraj îşi amplifică terenului şi semănatul culturilor duble
din copi-
re şi energie în ceea ce Ilandaric, Florică Baciu şi preocupările şi eforturile
imatc fac la baraj, îi evidenţiază Ioan Dandu — de pe „Be- în acest fierbinte miez de Toader But îi îneărcau în
m o mc- pentru hărnicia lor pe cei lazuri", pe mulţi alţii. vară, hotărîţi — asemenea (Urmare din pag. 1) Bine era organizată acti remorcile conduse de Si
turii: Ele- din echipa de depuneri în Zile febrile de muncă întregului popor — să ra vitatea la C.A.P. Sîntan mion Jurca şi Viorel Băda.
drei, unde am găsit o pu
ican (III) baraj conduşi de Titel Un- deci la înălţarea marelui porteze realizări deosebite pe tarlaua „Luncşoara" se în urma lor intrase la pre
mente ale lucra la eliberatul terenu ternică mobilizare de forţe
gureanu (la argilă), şi de baraj de anrocamente, în întîmpinarea jubiliaru lui de paie. Operaţia o e- umane şi mijloace meca gătit terenul Nicolae Si-
patriei — Ioan Nuţă (la anrocamen- care-şi va împlînta durabil lui 23 August 1984 şi a xecutau mecanizatorii Aron nice. în tarlaua „Copaci", medrea, urmat îndeaproa
>oetic umerii în roca versanţilor pe de Ioan Fazekaş,.. care
studen- te), pe muncitorii con Congresului al XIII-lea al Braşovean, Ion Biriş, cu din brigada Bîrcea, se
i4 duşi de maiştrii Kyolo din preajmă, spre a reţine partidului nostru, a tradi presele de balotat, Adrian muncea la eliberatul tere încorpora săminţa în sol.
îrprcţi în spatele său, într-un ţionalei Zile a constructo nului de paie. Pe cele două Erau pregătite 27 de ha de
Adalbert şi Kiss Csaba, care Totoi, Constantin Gagiu,
>p mu- execută betonarea galeriei imens lac de acumulare, rului, sărbătorită ca în la transportul baloţilor, prese de balotat se aflau teren şi semănate 12 ha,
Netiş—priză baraj, pe a- milioane de metri cubi de fiecare an în penultima împreună cu un grup de mecanizatorii Aurel Costi- cu culturi duble.
i (ara mai na şi Gheorghe Fulea. Aju Pe cooperatorii Petru
ducţiunea principală, din apă ce vor învîrti, prin duminică a lunii iulie, res cooperatori din echipa
melodii care au terminat 1 km şi cădere forţată, elicele celor pectiv în 22 iulie a.c. condusă de Silvia Iordate. taţi de cooperatorii Simion Morar şi Nicolae B anga
olitică Rotea şi Floarea Băda, a- i-am întîlnit pe drum,
parţial co- ceştia transportau baloţii transportînd finul cu ate
evoluţiei la marginea lanului, de lajele, la depozitul de fu
la al IX- unde fraţii Aurel, Iosif şi raje.
al P.C.R. Evidenţiat tot satul
sdia
: „Cu mii- Printr-o bună îngrijire şi furajare a animalelor
‘ (color), în zilele de 18 şi 19 iulie a.c., harnicii coope-
i studiou- ra-tori din satul Săuleşti, în frunte cu brigadierul Ferma zootehnică a Coo stanţial sarcinile ce i-au
igrafic
Remus Cornea, au execu tat pe o suprafaţă de 24 perativei agricole de pro- revenit. în prezent ferma
Icvenire hectare polenizarea porum bului din lotul semincer al dxicţie din Mărtineşti con livrează 1000 1 lapte pe
parţial eo- Dreptăţii noastre C.A.P. Sîntandrei, această lucrare prezentînd o im- tinuă să desfăşoare o acti zi. Printre cei mai- vred
portantă deosebită în reu şita producerii seminţei vitate bună. în perioada nici lucrători ai unităţii s®
ii purtam so!ia“ de porumb. La această ac ţiune — ne-a informat ing. trecută din acest an, uni numără Maria Rac, Ioana
Angelica Codreanu, şeful
tatea condusă de ing. Lu
fermei vegetale — s-a evi-
\ dentiat tot satul. I cia Petre a livrat la fon Ciontoş, Ioan Goci. Dumi
tru Ciontoş, Vasile Liheţ
(Urmare din pag. 1) montaj literar, alături de ţ dul de stat 1250 hl lapte şi alţii.
de vacă, depăşindu-şi sub-
(>,00 Radio- cei din brigada artistică i mmm
iţii î 7,30 — Simona Pintea, Monica > ii®
zilei ue Mihaela Scorei, Carmen Boglea, Liliana Stoica, \
:vista prc- Greblă, Laura Ciobotea,
1 mcl^^ii- Simona Preoteasă, Nico- „ . Wilhelm Sofalvi, Ioan ( „ ■ m
.
de ; m
a re
iov- **0 leta Baltac, Dan Miclea, Buh u f “ ? , , , vor sd E PORT
1
reedlteZ0 tltlUl
de laUrea
Sanda Hăţegan,
10,05 Re- SnnH.n Wntp,,,, Călin t 1
io ; 10,40 Priescu — care îmbină cucerit în ediţia prece - \ imit ' irfft
fW M m
sicii popu dentă a festivalului —, /
lui „Rap- armonios strădania la in cele 16 perechi ale suitei l
.1,00 Bule- văţătură şi practica pro Şah ziarska. Viorica lonescu
5 Un uni- de dansuri, soliştii de \ a pierdut la I' .n» Leviti-
sdan; 12,00 ductivă cu activitatea ar muzică populară şi folk, l na, Nagordska a obţinut
12,05 Atlas tistică din şcoală, vor să BUDAPESTA 20 (Ager-
in comoa- se afirme în „Cântai ea grupul vocal (de a căror ^ pres). — în runda a 8-a victoria în partida cu
1,00 De la României" printr-un pro- instruire şe ocupă cu sta- a turneului internaţional Sosnowska. în clasament
di an club; conduc Levitina (-U.R.S.S.),
Miri ; 16,0î* gram în care sînt mesa- tornlca dragoste şi com- de şah de la Tapoîca
răgite ni# gerii idealurilor libertăţii petenţă maistrul Ioan Ha- l (Ungaria), maestra român Eva Nagordska (Polonia)
populară; că Eugenia Ghindă a cîş- — cu cîte 3,5 puncte.
f ' ! . *
ştiri ; 17,05 şi păcii din tara în ca-e ţegan >- îorme ă f a Bi în turneul masculin, în
îial-cetăţe- cresc şi se formează pen- “ui , agroindustrial din tigat la Hausner (Austria),
: serii ; * tru muncă si viată. „Ţară Geoag.u, un nucleu artis- ( Bazaj a pierdut la Jic- fruntea clasamentului se
Că internă man, Măriei a învins-p află Kindermann (R.F.G.)
19,00 Mu- faptă, ţară dor/ Din pă- tic care se încadrează cu \ pe S. Salai, in timp ce şi Gavrikov (U R.S.S.) —
, muzică ; succes în dezideratele i
iţie ; 20.00 mîntul tău eu cresc/ în festivalului muncii şi partidele Albuleţ — Stad cu cîte 3 puncte.
Seară cul- pămîntul tău cobor/ Că iei- şi Keresturi — Starele
jestia tiv.; pămîntul românesc/ Braz creaţiei „Cîntarea Româ
22,20 Mu- dă mi-e şi pernă". niei". E o activitate care \ s-au încheiat remiză. în Baschet i
23,30—6,00 , împlineşte fericit proce- clasament conduce Madl
L Montajul literar-muzical j învăţămînt din \ (Ungaria) — cu 7 punc BEIJING 20 'Agcrpres).
de T la Liceul su .. te, urmată de Eugenia — în cel de-al teeilea
* ---------- agroindus-
trial Geoagiu „ , , şcoală, practica produc- \ Ghindă (România) şi Mă meci al turne'i.ui pe ea-
’
fapt, un speetacol-imn ai tivă de pe câmpurile di- ( riei (Iugoslavia) — cîte re-1 întreprinde în R; P.
anului 40 al libertăţii dactice şi din ferme, / 6 puncte, Petrovici şi Chineză, echipa feminină
dînd conţinut educativ )
irea Vlaşi- patriei, un spectacol-odă orelor libere ale elevi- ( Stadler (Iugoslavia) — de baschet a României
■ei scrisori de cinstire a cuceririlor cîte 5,5 puncte, Maria Al a întîlnit selecţionata o-
.UNET” \- lor. învăţîrid şi prin mij
:lern, a dobîndite de poporul nos- locirea formaţiilor artis- buleţ (România) — 5 raşului Beijing. Partida
vs. tru sub conducerea parti puncte ete. s-a încheiat cu scorul de
, sala B); dului, cuceriri care au tice să iubească şi să 82—68 (40—34) în favoa
\lbă (Fla- preţuiască adevărurile
tremă ur- creat fiilor ţării posibili patriei — libertatea şi rea gazdelor.
TROŞANI: tatea de a creşte în lumi VARŞOVIA 20 (Agcr- în primele două jocuri
— seriile pacea ei, partidul condu pres). — în runda a 4-a disputate, ba -hetbaliste-
Omtil pă- na păcii, a demnităţii. cător, pe eroii ctitoriilor \
• (Unirea); Iar ceea ce spun elevii s“^âiiste a turneului internaţional le românce au obţinut
(7 Noiem- elevii îşi { feminin de şah de la Na- victorii: 80—63 cu selec
: Războiul prin vers şi _cint, într-o exprimă în cînt şi vers ’ lenchowe (Polonia), Mar ţionata provinciei Heli-
I-II (Cul- tinută artistica lăudabilă ^ , I
qentti'n^nt.cle fota rlo turn *
7
: Lanţul sint, de fapt, mărturisiri sentimentele faţă de .ţara C.A.P. Băcia. Pentru înfăptuirea sarcinilor clin progra gareta Perevoznic a în ongjiang şi >—63 (34—
jriile I-H în care cresc, aşa cum \ mul de autoaprovizionare teritorială există o preocupare vins-o pe Lisovska, Liu 34) cu formaţia provinciei
iONEA,; ale propriilor gindun şi emotionant o fac şi în ^ sporită în vederea obţinerii unor rezultate cit mai bune Siulan a cîştigat la Ma- Liaohing.
1); ANI- deveniri : „Aşa cum co in cultivarea ciupercilor.
;ic de cer montajul literar-muzical i
JRICANI ; muniştii, cum părinţii / amintit : „Masive porţi )
lor (Rete-
da
n
1
icretul lui ! f. ?f!“ f fî : sub paVi iSTM/ ( _ • _ • _
. ‘
roşie); O- } fncaţi / Cu forţa braţului Di ep tătii noastre ti pUr !
îrea Pi got I Şi-a minţii/ Oameni cin- tăm solia/ Atît avem pe }
iul zăpezi- Âpartamantul ce na-a fost pus cu generozitate la dispoziţie
3EOAGIU- \ ştiţi vom fi şi luminaţi". i um e, un partid/ Şi îl \
Bucureşti- ^ Membrii formaţiei de urmează toată România". (
cultură) ;
— seriile trebuie îngrijit cu cea mai mare atenţie
\ZI: Han-
: Capcană
ia de cul- Fondul locativ proprie năm asemenea exemple. Micro 15 al Devei. în scurt
V: Miezul tate de stat al judeţului fost trimis în judecată
i (Mure- Din nou despre . Lingă ele apar însă, timp l-a deteriorat şi pentru recup area sumei
. .^i umbra nostru numără aproape nedorit, şi excepţiile, loca acum este Urmărit pentru de 2 500 lei, cît s-a chel
100 000 de apartamente. tari care, deşi au primit în plata contravalorii repara tuit cu pun ea la punct
poiuarea Streiului Este o zestre urbanistică folosinţă apartamente cu ţiilor făcute. Concetăţea
uriaşă. Ea face ca astăzi nimic mai prejos decît con nul său, Ionel Cîrpaci, din a apartamentului pe caro
circa 80 la sută din popu cetăţenii lor, prfn modul apartamentul 4 al blocului l-a ocupat In blocul M de
Consemnăm cu mîhnire consemna : „ ... staţia de laţia judeţului să locuiască cum le-au folosit le-au pe strada Viborului.
că poluarea Streiului con epurare mecano-biologică 6 din cartierul Dacia, are Am citat c eva exemple
•siilor din tinuă spre nedumerirea a de la bateria I a uzinei în case noi şi să se bucure adus la starea de aparta decizie de evacuare din dintre acele nedorite ex
mii de oameni care găsesc cocsochimice funcţionează, de un confort ridicat. O mente degradate, cu care, apartament pentru distru cepţii, din ca e reiese că
08, 50, 67, asemenea realitate a fost mai apoi, statul a trebuit gerea acestuia. A produs
aici un plăcut refugiu în iar la iazul de decantare posibilă pentru că în 40 locatarii nu au înţeles
. 51, i*\;d°9, zi.lele de odihnă. Continuă a şlamului provenit din de ani de libertate ţara să cheltuiască sume în stricăciuni a căror înlă îndatorirea lor de a -avea
semnate pentru a le reda
să surprindă uşurinţa cu turare a necesitat lucrări
13, 29. care se ignoră prevederile epurarea gazului de furnal noastră a făcut, pe linia aspectul şi folosinţa nor în valoare de aproape grijă faţă de bunul care
iri: 847 975 mai sînt de executat o progresului şi civilizaţiei, male. Iată cîteva dintre 4 000 lei. Evident, evacua li s-a pus ia dispoz.iţie.
foarte precise ale legisla un salt în timp echivalent aceste nedorite exemple. G.I.G.C.L. a -ealizat un
ţiei care se referă la polua serie de lucrări care însă rea din apartamentul eu
nu împiedică funcţionalita nu cu decenii, ci cu secole. Maria Gofencu, muncitoa care s-a dovedit atît de set de dia’ zitîve color
rea mediului înconjurător, tea acestuia". Cum se face Zestrea edilitară a ora re la Fabrica de încălţă- lipsit de grijă nu-l absolvă cu apartamer.degradate
în ultima vreme este un atunci că după doi ani şelor a fost pusă la dispo -minte Hunedoara, a produs de plata despăgubirilor. de unii loca a Ele vor fi
lucru obişnuit ca apa „funcţionalitatea" c on ti.n u ă ziţia oamenilor muncii a în apartamentul pe care Pensionarul Ioan Căstruţ, difuzate pe e anele cine
Streiului să fie neagră, noastră, a tuturor, cu l-a ocupat (29 din blocul
il pentru să lipsească ? din Lupeni, bloc D11, a- matografelor. Frate eă ima
Vremea adăugîndu-se la aceasta O întrebare, pe care o generozitate impresionantă 5, strada Cerbului) strică partament 17, s-a angajat ginea vizualizrr ă a nepăsă
frumoasă prezenţa unei pelicule ule şi se impune ca no> să-i ciuni în valoare de 1830 rii faţă de apartamentul
uşor. Ce- ioase la suprafaţă, precum adresăm C. S. „Victoria" în scris faţă de unitatea
Cu totul Călan şi Oficiului de gos răspundem folosind aceste lei. Pe aceeaşi stradă, în de gospodărie locativă că repartizat sr-e folosinţă
ploi cu şi mirosul specific sub apartamente în condiţii ci blocul B 1, apartamentul va achita în scurt timp civilizată îi ' a determina
ă, însoţite stanţelor chimice care sînt podărire a apelor se impu vilizate, să le îngrijim ca 59, a locuit Ilie Goldrac. sruma de 3 000 lei, atît cît
electrice, deversate în râu. în ziarul ne : Cînd se vor lua totuşi la o atitudine corespunză
slab pînă pe propriul avut. Sînt zeci Şi el a produs în aparta au costat reparaţiile exe toare pe aceşti oameni ca
ici şi sud- „Drumul socialismului", nr. măsuri f e r m e pentru de mii de asemenea exem ment stricăciuni în valoa cutate în apartamentul pe şi pe alţii ca ei.
le minime 7 698 din 10 august 1982, curmarea poluării Streiului ple în care ocupanţii a- re de 1 700 lei. Ianoş Rupă-, care-1 ocupă, Evident e
intre 9 şi într-un răspuns adresat şi aplicarea prevederilor
i maxime partamentelpr respective de la Fabrica de panifica vo”ba de reparaţii imputa Ing. PETRU LAT/),
de. Izolat, ziarului de către conduce legii ? fac dovada grijii deosebi ţie Deva, a primit în fo bile locatarului. Ilie şeful biroului *ond locativ
rea Combinatului siderur te pentru ele. Am avut nu losinţă apartamentul 18 Pitulici, lucrător la Preoa- de la r ■ G.C.L.
gic • „Victoria" Călan se Dr. CORNEL STOICA o dată prilejul să consem din blocul 43 în cartierul • raţia de cărbune Lupeni, a ION CI JCLEI
