Page 74 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 74
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 303 •
Sub conducerea partidului - 40 de ani de profunde prefaceri socialiste
Telev;
„ Z I U A C O N S T R U C T O R U L U I "
DUMINICA.
8,30 Tcicvacanţi
OMAGIU OAMENILOR DE PE SCHELE! 0,M Almanahul
9,.i De .strajă
10.00
color) Viaţa satu
11,15 Muzica per,
(Utmare din pag. 1? 11.45 Lumea coi
I I 12,40 Telcfjlmotc.
% - UN DAR * 12 OBIECTIVE de o lună în avans-faţă de Zonele -cele mai fierbinţi * DEPĂŞIRI LA dan: „Pist:
peţime şi modern. Su re DIN PARTEA LOR : PREDATE MAI REPEDE termenul planificat). De a- sînt : aducţiunea principa CONSTRUCTII- 13.00 Telex
amintim doar de marile \ semenea, ei au predat de lă, unde constructorii din 13,05 Album dur
combinate siderurgiqe de C A S A ! — Tovarăşe Ionel Cazan, curînd, la înalţi parametri brigada complexă nr. 3, MONTAJ sumar: * l
la Hunedoara şi Călan, de Tot ce-i aşezat nou şi secretar ăl comitetului de calitativi, fabrica de dor condusă de ing. Mi hai Ne- Un frumos buchet de rea plină vară
termocentralele de la Min partid al A.C.M.M. Petro nuri şi înregistrează impor feru, execu tă exca va rea cla lizări oferă de „Ziua con bumul celu
tia şi Paroşeni, de între măreţ pentru confortul oa şani, ce raportează colec tante avansuri faţă de pre sică a ultimului tronson de structorului" şi oamenii moaşe mei.
larc * Des
prinderile miniere Bărbă- menilor, pe verticalele lo tivul în cinstea „Zilei con vederile înscrise în grafice 650 metri, între Valea Mare muncii de la Brigada com te * Marca
voluţionară
teni, Paroşeni şi Livereni, calităţilor hunedorene, tre structorului" ? la construirea secţiei de şi Netiş şi betonarea gale plexă nr. 3 Deva din ca roilor. Eco:
de punerea în valoare a buie indisolubil legat de — Prin grafic, ne revenea forjă grea (planul valoric riei pe mai multe trasee ; drul Antreprizei de con vacia * S
zăcămintelor de la Coran- vocaţia pentru frumos şi sarcina să finalizăm şi să pe şapte luni a fost deja barajul, pe care colectivul strucţii şi montaj minier canţonete
da—Hondol şi Valea Mo durabilitate, de hărnicia şi predăm 22 de obiective. Am realizat în proporţie de 160 brigăzii complexe nr. 4, Cluj-Na:poca : pe 6 luni şi constructor
rii—Brad, sau de cele pes abnegaţia muncitorească a predat 34, dintre care une la sută) şi a fabricii de coordonat de ing. Aurel două decade — depăşirea tival- de : ir
ehe * Telei
te 101 000 de apartamente, celor care creează o por te le de mare însemnătate blocuri dolomitice. Dan l-au înălţat — din an- planului la activitatea de zică popul
de obiectivele din cultură din timpul material nou, pentru exploatările miniere, Este omagiul de aleasă roca,mente, argilă şi filtre construcţii-montaj .cu 4,2 zică şi dan
şi învăţămînt, din dome acţionînd sub un nume .co pentru creşterea producţiei simţire patriotică cu care — pînă la cota de 980 me milioane lei, beneficiile cu ridianc
Icspectaton
niul sănătăţii şi al comer de cărbune în Valea Jiu colectivele din cadru! bri tri şi depun în ritmuri acce 2 milioane, încadrarea în 1G,45 Republica-
ţului, din reţeaua edilitar- lectiv : Trustul antrepriză lui, cum sînt cele de la găzilor nr. 61 — construc- lerate umplutură în aceste cheltuielile totale şi cele gipt. Imag'
gospodărească, spre a ne generală de construcţii— materiale planificate. porane
forma chiar şi o imagine montaj Hunedoara—Devc. 17,10 Micul ecr
sumară a ceea ce au înăl Zidari sau zugravi, dul RITMURI ÎNALTE cei mici (c
Scara Telc
ţat constructorii în ultimii gheri sau mozaicari, insta R A P O R T M U N C I T O R E S C LA OBIECTIVELE 17.30 loncze (col,
20—30 de ani pe meleagu latori, sudori sau forjori — FEROVIARE 19.00 Telejurnal
rile hunedorene. Ardelean Fira, Kovacs Ni- lor)
Grija consecventă a parti colae, loam Mertoiu, Victor minele Livezeni, Aninoasa, ţii industriale, condusă de zile ; centrala subterană, Constructorii din cadrul 19.20 Cin tarea iT»
dului şi statului pentru ex Turică, Constantin Mocanu, Uricani, Lupeni, Valea de ing. Doru Gaiţa, nr. 63 — unde formaţii ale T.A.G.E.M. Brigăzii nr. 4 Deva, a An Spectacol
Seara Telc
tinderea şi modernizarea Ghecrghe Crainic, Bazilius Brazi, cariera Cîmpu lui electroenergetic, condusă Bucureşti dau zor la mon treprize i conistr u cţi i - mo n t a j 20.00 loneze. Fii
sectoarelor economiei, pen Albu, loan Pîrvu, Mihai Neag. Comuniştii sînt întot de ing. Aurelian Oprea, tarea turbinelor şi a celor Regionala căi ferate Timi „Ziua deşt»
tru dezvoltarea şi înfrumu Mie, Vasile Smeu, Petrică deauna în primele rînduri. nr. 62 — montaj-instelaţii, lalte echipamente : hidro şoara, lucrează în prezent mii tînăr.
) (color)
seţarea tuturor localităţilor Ursu, Antonie Vasiu, pre Constantin Anofie, loan Ti- condusă de ing. Angliei No centrala de la Clopotiva, ia dublarea liniei Mintia— 21.30 Varietăţi, a
cum şi maiştrii loan Duba- ţu, Aristide Boian, Fazekaş vac, nr. 64 — construcţii ci aflată în stadii avansate de Arad, la terminarea liniei * \
construcţie si montaj.
ru, Avram Tomuş, Oliviu Ludovic, Aurel Vasile, loan vile şi industriale, condusă PUNERILE Deva—Brad, la linia Lu- I 21,aO f»urn
de ing. Victor Bucaieţ, în-
peni—Uricani, lucrare meni
*-/
Coloane Popa, loan Sora etc. — de Popa, Florea Puşcaş, Mihai frmpină cea de a 40-a a- ÎN FUNCŢIUNE — tă să ducă la creşterea LUNI,
Raţ, Siminic Mureşan, Luca
la brigăzile din Deva şi O-
transportului feroviar în ba
răştie, ău adunat in carne Suciu, Constantin Pineă, A- niversare a victoriei revo ONORATE INTEGRAL zinul Jiului de Vest. Avîn- 20.00 Telejurn
luţiei de ■ eliberare ' socială
moderne şi tele de muncă unii peste drian Ţurea, toan Bălan,. şi naţională, antifascistă şi Colectivele de muncă ale du-i în frunte pe cei mai lor)
30 ani şi alţii cu puţin sub
★ Sub
30 ani de şantier. Sînt „pe Nicolae Dragoş sînt doar- an-tiimperialistă şi Congre Antreprizei de construcţii destoinici comuniştii, cum jubiliar
sul dl Xtll-lea al partidu
cîţivă dintre cei mai des
montaj şi reparaţii Deva au
durabile aproape" Gheorghe lancu, toinici. lui. ■■■' executat de la începutul a- sîn.t Andrei Cioroboiu, Va 20.20 nouă 40 de i
sile Groza, loan Herbei, Mi
Petru Onciulenco, Constan HIDRO- nului, in judeţul nostru, 12,2 hai Spătairu, llie Dragomir 20,50 Să urce
comunis
pentru tin Dumitru, Alexandru Mol- COAUTORI ENERGETICIENII km de drumuri forestiere, — şefi de formaţii comple 21.0.1 Copiii -
Muzică
dovan, Kloss Andrei, Ale
LA SUCCESELE
), tinereţea
xandru Marcu, Petru Pop, SIDERURGISTILOR Pe şantierele antreprize iar' depozitele din Uricani xe, Gheorghe Streuţi, Ale 21,25 Tezaur
şi Bîrcea, cu termene de
xandru Ţundrea, Teodor Po-
viitorul (arii loan Mora, Mie Ciungu, în acest an jubiliar, oa lor de construcţii hidroener predare la finele lui no pescu, Dumitru June, Con 21.45 lor) La zi !
Dumitru Cruceru, llie Cri-
getice Rîu Mare-Retezat şi
stantin Cismaru — maiştri,
cumle
han, Dumitru Matei — menii muncii de la I.A.C.R.S. Rîu Mare-aval se acţionea iembrie, sînt în stadii a- Traian Tuducej Constantin 21,55 Orizont
vansate de realizare. Ur
din zonele menţionate, Hunedoara s-au angajat ză în zeci de puncte de lu gentarea punerilor în func Furdea, Nicolae Cerbu, ţlfic
ţării s-a concretizat, în ju precum şi bravii con ca in cinstea măreţei ani cru, la obiective importan ţiune planificate se reali Cristian Negoescu — ingi 22.20 lor) Telejurn
deţul nostru, în alocarea, structori din Valea Jiului - versări a eliberării patriei. te, care condiţionează pu zează prin buna organiza neri, colectivul brigăzii a
an de an, de fonduri tot Marin Ignat, Petru Almaş, să încheie lucrările la noua nerea în funcţiune a cen re a muncii şi creşterea reuşit ca, de la începutul
mai însemnate. In cei 19 Marin Asavei, Dumitru Ne- instalaţie de turnare a oţe tralei subterane şi a hidro productivităţii cu 27 la suită anului, să-şi realizeze pla
ani care au trecut de la goiţă, Marin Dragu şi mulţi lului în vid — la oţelăria e- centralelor de la Clopoti- faţă de aceeaşi perioadă a nul în proporţie de 104,8
Congresul al IX-lca al alţii. lectrică nr. 2 (cu mai bine va şi Ostrov. anului trecut. la sută.
partidului, judeţul Hune
doara a beneficiat de in DEVA: Int'
vestiţii în valoare de peste nilor (Patria)
55 miliarde lei, din care în secrete (Sorta
RA:
7
c
acest an jubiliar al liber A): ;Cuzai
tăţii patriei 9,7 miliarde foţi. (Mo
Călăuza Pa
lei.
căra); Stejai
Azi, oamenii muncii de genţâ (Arta)
pe şantierele T.A.G.C.M., Imposibila ii
I-II
(Paringi
A.C.M.R. şi B.C.A. Deva ianjen se înv
(din cadrul A.G.C.M.M. Cartierul ves
Cluj), ale I.A.C.R.S. Hune bric); LUP
stelelor — sc
doara, „Energoconstrucţia“ lural); VU!
şi „Energomontaj“ Mintia, amintirilor
(Luceafărul)
ale A.C.H. Rîu Mare-Rete- Ringul (Mi
zat şi Rîu Mare-aval, ale NOASA : Ui
I.A.C.M.M. Petroşani, cei (Muncitoresc
de pe magistralele de con Povestea căi
BRA1
zat);
strucţii feroviare şi de dru Bachus (Ste:
muri şi poduri sînt anga RABARZA:
jaţi în execuţia unor noi 1-ul); ORAŞ'
obiective, probînd prin pu Pigot (Patri
zăpezilor
FI
terea faptelor concrete de: G1U-BAI: J\
muncă, hotărârea de a-şi • reştilor (Ca:
îndeplini exemplar sarcini HAŢEG : Pi
I-II
(Dacia)
le de plan, ataşamentul gar 18 ; CA
fierbinte faţă de partid şi r neobişnuită
de stat, pentru grija per tură) ; SUN
fierbinte al
manentă de ridicare a ni şui); ILIA :
velului de trai material şi (Lumina); C
spiritual al întregului tercle Bucu
rul).
popor.
Sînt, toate acestea — an
gajare, hărnicie, realizări
— semnături ferme ale
constructorilor pe hotărîrea
plenarei C.C. al P.C.R. de
realegere, la cel de al Timpul p
XlII-lea Congres, în func azi, .52 iuli<
ţia supremă de secretar ge va n ges
nerai al partidului, a tova cu cerul ir
noaptea şi
răşului Nicolae Ceauşescu, temporar nc
cel mai de seamă fiu al za. Izolat \
poporului român, conducă se de ploai
descărcări
tor de partid şi de stat vi ales în zoi
zionar şi înţelept, apărător Vîntul va ,
dîrz şi neobosit al păcii şi din sectoru
peratura in
înţelegerii- între popoare, ră. Minime
personalitate politică recu prinse între
noscută şi admi-ată pe toa iar maximi
31 grade. E
te meridianele globului.' se va prod
Este — consideră-, aseme
La munte
nea întregului popor, con- răcoroasă,
st-uctorii judeţului Ifune- bil. Vor că
doa-a — chezăşia mersului Imaginile de fată prezintă doar o mică parte din noua hartă economică şi urbanistică a judeţului nostru. Ele vorbesc elocvent despre late de pic
nostru dinamic pe drumul realizările fără seamăn dobîndite şi în acest colţ de ţară românească în cei 40 de ani de cînd sintem liberi, despre dezvoltarea impetuoasă, fără descărcări
precedent din industrie, despre oraşele în haine noi, despre,,şcoli, case de cultură, magazine, spitale, bulevarde, cinematografe, teatre, săli de spee-
va sufla m
progresului şi bunăstării, tacole... . torul nordi
al împlinirii certe a idea- Toate s-au ridicat prin grija ctitorului de ţară nouă — Partidul Comunist Român —, prin munca demnă şi devotată a minunaţilor oameni dc de serviciu
lu’âlor’ socialismului şi co pe schele, a constructorilor, cărora le aducem dc ziua lor un lierbinte şi muncitoresc omagiu.
munismului în România.
