Page 76 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 76
# nn DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 303 • DUMINICĂ, 22 IULIE 1984
TA COMITETULUI PULITIC 22 iulie — Ziua Renaşterii Poloniei
AL C.C. AL P.C.R. niei de sub dominaţia cotropitorilor lase işti. h aceşti ani făşoară şi o bogată şi
Astăzi se împlinesc 40 de ani de ia eliberarea Polo
tat pescuitul, dar se des
de mari şl profunde prefaceri în toate domeniile şi sfe variată activitate cultura
rele de dotMtate, sub conducerea Partidului Muncitoresc lă, artistică şi sportivă,
(Urmare din pag. 1) retribuţiilor pentru întregul personal Unit Polonez, ţara a cunoscut o dezvoltare fără precedent,
muncitor, precum şi a pensiilor va con iar. instituţiile de învăţă- ,
braţe, şi sporirii pe această bază a avu tribui la mobilizarea energiilor creatoare s-ia afirmat pe plan internaţional ca un stat suveran şi mint superior sînt frec
ţiei naţionale, a fost posibilă asigurarea ale tuturor oamenilor muncii, va stimula independent al muncitorilor şi ţăranilor. ventate' de peste 270 000
creşterii constante a retribuţiei oamenilor iniţiativa pentru ridicarea nivelului caii-, Străbătind Polonia, intîheşti la fiecare pas mărturii de studenţi.
muncii, a cîştigurifor provenite din mun tativ al activităţii economice şi sociale ale transformărilor înnoitoare petrecute în anii socialis _ Ca majoritatea localită
mului. In nord sau în sud, in estul sau în vestul/ ţării,
că; ridicarea' permanentă a nivelului de în toate sectoarele’ de activitate, şi-a ex imaginea progresului se repetă în toate aşezările urbane, ţilor poloneze,. Gdanskul
trai al întregului popor, ceea ce demon primat convingerea că «cetăţenii patriei fie că este vorba de oraşe cu un îndepărtai trecut ista- a trăit ki el urgia războ
strează justeţea politicii partidului, forţa noastre — în dubla lor calitate de. pro 'ric, ori de altele ale căror te meii/ au fost puse în anii iului. Peste 95 la sută
şi vitalitatea orînduirii noastre, faptul că ducători şi proprietari ai mijloacelor de rodnici ai socialismului. Industrializarea este prezentă dintre clădirile sale au
tot ceea ce se realizează în societatea producţie — vor acţiona cu răspundere prin numeroase întreprinderi edMcate- in toate voievoda fost distruse. Despre acei
noastră socialistă serveşte omului, bună şi dăruire pentru înfăptuirea exemplară tele şi raioanele, iar agricultura se particularizează prin ani de grea încercare,
stării şi fericirii sale. a planului pe acest an si pe întregul cin aplicarea largă a mecanizării, prin producţii sporite la despre eroismul locuito
S-a subliniat că acţiunea de majorare cinal, asigurînd, pe această bază, ridica hectar. rilor săi vorbesc nume
a retribuţiilor a cuprins pînă acum rea continuă a nivelului de trai al între Cu sprijinul colegilor de la ziarul „Oziennik Baltycki", roase documente.
7 300 000 de oameni ai muncii, urinînd să gului popor. din Gdansk, publicăm, în continuare, aspecte din voievo Contemplînd astăzi stră
se încheie la 1 august a.c., cînd alţi Comitetul Politic Executiv şi-a mani datul Gdansk, care ilustrează sugestiv marile schim zile oraşului, pieţele, mo
285 000 vor beneficia de sporurile prevă festat încrederea că toţi oamenii muncii bări survenite in viaţa poporului polonez în anii numentele, masivele edi
zute în Program. din patria noastră vor cinsti cu noi şi socialismului, strădaniile de a ridica ţara pe treptele bu ficii publice, cu greu îţi
Comitetul Politic Executiv a stabilit ca însemnate realizări în producţie cele două năstării materiale şi spirituale. poţi imagina că toate a-
de Ia 1 august să fie, totodată, majorate mari evenimente din viaţa poporului şi ceste locuri, atît de ani
retribuţiile cadrelor militare din Minis a ţării — 40 de ani de la revoluţia de TROJMIASTO portuare, ale marinăritu- mate acum, erau, în urmă
terul Apărării Naţionale şi ale lucrătorilor eliberare socială şi naţională, antifascistă lui. Aici sînt implantate cu patru decenii, numai s/
din Ministerul de Interne. şi autiimperialistă şi cel de-al XlII-lea trei cincimi din potenţia mormane de ruine. Poate
De asemenea, Comitetul Politic Execu Congres al partidului —, vor asigura în în poloneză înseamnă lul naţional al econo numai în oraşul vechi, îi
tiv a discutat şi aprobat propunerile pri făptuirea neabătută a Programului parti trei oraşe : Gdansk, So- miei maritime poloneze. reconstruit cărămidă cu
vind majorarea de la 1 august a.c., a dului de construire a societăţii socialiste pot şi Gdynia. Trei oraşe în capitala marinei po cărămidă, după fotogra
pensiilor. Se prevede ca prin aplicarea multilateral dezvoltate şi înaintare a î.ntr-unul singur. Pentru loneze — cum i se spu fii şi planuri originale,
acestor propuneri de majorare să se asi României spre comunism. că, dacă n-ar fi indica ne Gdanslcului — locuiesc se află un termen de
gure, in medie, o creştere reală a pensii In cadrul şedinţei, Comitetul Politic toare pe marginea bule circa 800 000 de oameni. comparaţie. în zilele noas
lor de circa 5 la sută. Executiv a discutat şi a rezolvat, de ase vardelor largi şi animate Pe lingă atributul celui tre, piaţa oraşului vechi
Comitetul Politic Executiv, apreciind menea, o serie de probleme curente ale ce le traversează, n-ai şti — loc preferat de prome
că aplicarea măsurilor de majorare a activităţii de partid şi de stat. unde te afli. Sînt aşezate mai mare port polonez nadă — este ea însăşi un /:
într-un cadru pitoresc la Marea Baltică, oraşul adevărat muzeu. De aici • ai
specific Pomeraniei Orien este un important centru se deschide spre partea u
tale, de o neasemuită politic, industrial şi de
Manifestări consacrate marii sărbători ROMA 21 (Agerpres). — construcţii navale al ţă stî-ngă a Vistulei panora
La sediul primăriei din frumuseţe, în nord-est ui ma amplă a Gdanskului
a poporului român oraşul Prato a fost organi voievodatului Gdansk, pe rii. Funcţionează aici două de azi, cu cartierele sale
zată o manifestare dedica coasta Mării Baltice. în şantiere de construcţii noi, în continuă expan
IIAVANA 21 (Agerpres). August din România şi s-a tă celei de-a 40-a aniver cele trei oraşe trăiesc navale — „Lenin" şi siune.
— în cadrul manifestărilor relevat dezvoltarea rela peste 1,3 milioane locui „Comuna clin Paris" — Pentru frumuseţea şi
consacrate marii sărbători ţiilor româno-cubaneze, ro sări a revoluţiei de elibe tori. Ocupaţia de bază a iar în alte trei mai mici ineditul lor, anual, mili
de la 23 August, în oraşul lul hotărî tor pe care l-au rare naţională şi socială, oamenilor este strîns le se execută reparaţii na oane de turişti vizitează
antifascistă şi antiimperia-
cubanez Camaguey a avut avut în acest sens întîlni- gată de problemele vieţii vale. Este foarte dezvol cele trei oraşe...
loc o adunare festivă, la rile şi convorbirile. din listă.
care au luat parte repre tre t o v a r ă ş i i Ni cola e în alocuţiunile rostite cu
acest prilej, au fost evi
zentanţi ai organelor loca Ceauşescu, secretar gene
le de partid şi de stat, ral al Partidului Comunist denţiate iniţiativele con
numeroşi muncitori, mem Român, preşedintele Repu structive ale României, po
bri ai organizaţiilor do blicii Socialiste România, litica de amplă viziune
masă şi obşteşti din Cama şi Fidel Castro Ruz, pi im- promovată cu consecvenţă
guey, specialişti români secretar al C.C. al P.C. din de preşedintele Nicolae
Care lucrează în zonă. Cuba, preşedintele Consi Ceauşescu. S-a relevat dez
în cuvîntările rostite a liului de Stat şi al Consi voltarea pe multiple pla
fost subliniată importanţa liului de Miniştri ale Re nuri a raporturilor româ-
actului. istoric ■ de ia 23 publicii Cuba. no-italiene,
DliminiCAL
Westcrplattc. Aspect de la manifestaţia în cinstea eroilor căzuţi pentru apărarea
C Ă L D U R Ă lie; 3) Staniu — Răcoritoare cele din urmă ! — Principala patriei. Foto: RYSZARD s. pietrzak
pe căldură; 4) încălzit, nu arteră a inimii; 3) Titus
glumă — Te primeşte cu căl Humă — Măsoară căldura —
ORIZONTAL : 1) Căldură în dură ; 5) Părinţi — Simbol al Unu care se repetă; !)) ............cal zicdanului german Roberl Ma-
luna Iul Cuptor — Trup clin marinei;' 6) Oţel preparat în de", volum de Simion Pop yor — Fiecare cu cuptorul
trup ! ; 2) Cuvinte spuse cu cuptoare speciale — Joc popu (sing.) — Preoţi musulmani : fiii; 11) Căldură (fig.).
fierbinţeli — Se coace în iu lar românesc; 7) Termal, în 10) „...căldurii", lucrare a fi- Primul ajutor în cazul înecului
VERTICAL; 1) O sieiliană
care se topeşte de căldură — înecul — slarc de extrem* plămînului cu lichid sanghi-
urgenţă — este caracterizat nolent). Decurge de aici că
r 2 3 4 5 6 7 8 îf „Căldură"; 2) Localitate in Li printr-o inundare cu apă a înecatul in apă dulce va a-
bia.
supranumită „polul căl
Swlj durii" (plus 58 grade la um aparatului bronhoalveolar, vea de regulă plămînul li
2 bră la 13 septembrie 1922) — produsă de regulă în urma ber, fără apă în el, lucru
5 i Efort iniţial ! ; 3) Negaţie submersiei. Se deosebeşte o rile sînt cu totul altfel în
3 - mp Folositor. — Măsură veche; 4) submersie primitivă (ineeul cazul victimelor mării, la
I I A emite lumină şi căldură — propriu-zis), la care se a- care insă plămînul se va
0 Localitate in Ungaria; 5) A se junge prin epuizarea indivi putea degaja de lichid rela
dului
faptului tiv rapid prin aşezarea vic
datorită
sau
supune — Suportă din plin că victima nu ştie să înoa timei într-o poziţie înclina
S căldura verii (pi.) ; 6) stradă te, precum şi un înec secun tă, cu capul ceva mai jos.
rustică — Cuvînt înainte — Ion dar, in care este implicată Trebuie avut în vedere că
6 Luca; 7) Ciocirlie — Din mia o reacţie violentă la diferen apa care inundă plăminul
zănoapte (pl.); 8) Cu căldură ţa dc temperatură, la plon distruge peretele alveolei (in
mare din cauza frigului — jare, cădere accidentală, cu esenţă împiedică producerea
a i Furtun; 9) Antidot împotriva
căldurii;
10)
străvechi
Focar
8 SFATUL MEDICULUI
de lumină şi căldură — Cu
reluşă de meşină — Stele că
9 zătoare; 11) Solo... fără repe
f l apariţia sincopei respiratorii, unei substanţe lipoproteice
10 tiţie (fem.) — „...caldă", cor cardiace, sau a amîndurora cu rol protector, numită sur-
de M. Klepper, pe versuri de (oprirea respiraţiei şi inimii). factant), făcind plăminul
A. Stoicanu. In esenţă ineeul evoluează inapt pentru respiraţie.
11 Primul ajutor în cazul îne
Dicţionar : IMAMI. GRAB, în eîtcva etape : la început
UE. apuce reflexă (oprirea res cului este cel necesitat de
OLGA PARDĂU piraţiei) pentru a stopa pă asfixia acută : respiraţie gu
ră la gură, administrare de
trunderea apei in căile res
Hunedoara piratorii ; apoi, acumularea oxigen (eventual sub mare
Sarea lui baci Gheorghe mai firesc. DEZLEGAREA CAREULUI de bioxid de carbon în sîn- presiune), ştiind că perioa
da in care se pot obţine re
ge va declanşa mişcări res
— Trenul merge mai de
parte şi se duce cu desagii APARUT IN ZIARUL NR. 8297 piratorii ample, ceea ce va zultate este de 6—7 minute,
dumitale cu tot. duce la inundarea plămînu ea fiind mai lungă în cazul
Baci Gheorghe Romeea din nei cercetătoare, din Dane 1) Breslaşu — Av; 2) Lablg lui cu apă şi instalarea sto înecului în apă foarte rece.
Feregii Cerbălului e un om marca cum că el ar fi fost — Păi, cum ? Nu-i trenul — Stemă ; 3) Acar — Aţă — pului respirator. Lipsa oxi In cazul opririi inimii sc va
usoat de vînturi şi arşiţe, pe-acolo. nostru ? a întrebat el, tot Ar; 4) Gh — Aur — Nadă i genării corespunzătoare a practica şi masajul cardiac.
dar care stă bine in picioa — Cum, eind ? l-a între aşa de sincer, cu girului că 5) Aia — Iia — Lo; 6) Chires* singelui va determina stopul Este indicată internarea vic
re, drept şi mîndru. Cînd bat daneza. a fost şi cu autocarul in cu — P; 7) Pline — Aramă | cardiac. Se înţelege că dc timelor in spital pentru su
. iţi spune o vorbă — să-l as — Păi, uite-aşa, cu oile. astfel de deplasări. 8) A — Re — R1 — Toi; 9) fapt sc produce o asfixie a- pravegherea medicală şi com
De curind l-am auzit po
culţi, că tot nu te lasă pînă — Cu oile ? vestind o întîmplare pelre- Noi — Sate — Ra; 10) Isanos cută prin inundarea apara pletarea tratamentului : an
nu termină, chiar dacă ai — Avem şi noi un loc care oută înainte de construirea —• Brad; 11) Secerătoare. tului respirator cu apă, dar tibiotice (prevenirea pneu
mai auzit, şi ştie că ai auzit, se numeşte Cîmpu Danului. magazinului în sat. uneori stopul cardiac poate moniei), perfuzii, transfuzii
ceea ce vrea să-ţi comunice. S-a rîs copios la această apărea reflex, lără inunda etc.
M-a tot certat nevasta
—
Dar, înainte de toate, este viziune „cosmică" a ciobanu că nu sint în stare să aduc rea căilor respiratorii („îne Prevenirea Înecului este
un foarte bun rapsod popu lui din Feregi. MAT ÎN TREI MUTĂRI caţii albi"). de mare importanţă; nu sc
lar şi un fluiera? de o mare Altădată, formaţiile de a- un sao de sare de la Muti va intra in apă după con
rază. Această ipostază l-a rfîtitori din sat, calificate in cei, pentru animale. Şl, în* Controlul poziţiei : Există o diferenţă intre sum de alimente in exces şi
scos în lume, s-o cunoască tr-o fază superioară a „Cîn- tr-o zi m-am dus să eufn- înecul in apă dulce şi cel mai ales după consum de
în apă de mare : apa dul
păr
cumpărat-o,
sarea.
Am
şl el şi să-l cunoască şi ea. tării Romăniei", au plecat am luat-o în spinare şi-am Alb : Rb6, Dg4, Ng3. ce, lipsită de săruri in con alcool; se va înota doar in
De aici i se trag unele com într-un oraş din nordul Ar zone apropiate de ţărm, lără
portări care sînt numai ale dealului. La Cluj trebuiau să pornit încet către casă. Ve Negru; Rd5, pe6 şi f6. centraţie mare, va trece ra apă foarte adîncă şi în care
lui. coboare, trenul urmînd să-şi neam eu cu el, încet, aşa. SOLUŢIA PROBLEMEI pid din plărnîn în aparatul se poate acorda rapid pri
circulator (sîngele, care este
Dar s-o pus pe o ploaie nu-
La im moment dat a fă- continue drumul. Baci Rom măru’ unu, de-am ajuns a- o soluţie concentrată, mani- mul ajutor; copiii vor fl
out ounoştinţă cu nişte cer- eea însă şi-a lăsat desagii casă cu sarea subsuoară. Ou DIN ZIARUL NR. 8297 1 festind o veritabilă atracţie) ; supravegheaţi cu foarte ma
oetătorl şi culegători de fol cu de-ale gurii — şi mln- şase kile, că atita a mai ră t. Ch7 — g5- h5 — 114 ajpa de marc — fiind o so ro atenţie; locurile care pre
clor din ţări străine. L-aii carea şi fluierul — în vagon. mas din ea. 8. Cg7 — f7 Rg4 —.15 luţie foarte concentrată de zintă pericol de înec trebuie
fotografiat şi l-au filmat şi La coborirea pe peron, con Baci Gheorghe este, el în 3. Cf7 — hO mat. sare — odată pătrunsă în marcate cu tăbliţe de aver
pc el şi costumul lui pădu- sătenii l-au Întrebat: unde suşi, ca sarea in bucate. 3. ... . h4 — h3 plărnîn va atrage o canti tizare, aşa cum o cazul să
renesc. L-au înregistrat pe ţi-s desagii, baci Gheorghe 7 3. De3 — g3 mat. tate de apă din sîngele cir se procedeze cu rîul Şirei,
benzi de magnetofon. Din — In tren, unde să fie ? — 1............... Rg4 — f5 culant, ceea ce va produce caro a şi făcut victime.
vorbă în vorbă îi spune li a răspuns el in modul cel CORNEL ARMEANU 3, De3 — g3 1 h5 — h4 edem pulmonar (inundarea Dr, CORNEL STOICA
3. e2 — e4 mat.
COLEGIUL DE REDACŢIE „• Sabin Cerbu, Ion Cioeleî, Tiberiu Tstrale (redactor şef). Lucia Elenfr Liciu, Gheorghe Pavel (redactor ţel adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDAG'T’IA ŞT ADM1NISTRAŢTA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane t 11275, 12I57, 11585. Telex i 72288. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.
N
