Page 77 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 77
PROLETAR? DIN TOATE TARILE. UNITl-VĂ!
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
SECERIŞUL GRIULUI - iN RITMURI
...
..
__^r:______ __Miunnui HuviEooftflftt:
_
___
( I A L I S M I I L I Înalte, ful nici o pierdere
Secerişul grîului — principala ac- mai bine recoltarea griului, să nu
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C R ţiune din agricultură în campania de admitem nici o pierdere. Să partici-
vară — a început şi în judeţul nostru păm în număr mare la toate lucră-
U L A R J U D E T E A N şi se desfăşoară în multe unităţi a- riie de seceriş, eliberarea terenului
gricole cooperatiste şi de stat. Potri- de paie, executarea arăturilor şi
vit indicaţiilor secretarului general pregătirea pămîntului pentru semă-
Anul XXXVI, nr. 8 304 MARŢI, 24 IULIE 1984 4 pagini - 50 bani al partidului, tovarăşul Nicolae narea culturilor duble, pentru vii-
Ceauşescu, recoltarea grîului trebuie toarea campanie de însămînţări de
A N U L 4 0 A L L I B E R T Ă Ţ I I P A T R I E ! să se desfăşoare într-o perioadă cît loamnă.
mai scurtă şi fără nici o pierdere. Să întîmpinăm a 40-a aniversare
Activitate susţinuta pentru îndeplinirea MECANIZATORI, ŢĂRANI « eliberării patriei şi Congresul al
COOPERATORI, SPECIALIŞTI, XIH-lea al partidului cu realizări
exemplara a planului LOCUITORI Al SATELOR ! deosebite, adunînd şi dcpozitînd în
Să mobilizăm toate forţele uma- cele mai bune condiţii, în timp re
Fapte demne de un ne şi mecanice, să organizăm cît cord, toată recolta de grîu !
colectiv fruntaş Start în bătălia pentru pîinea ţării
— 1984 este unul dintre lectiv care ţine la presti
anii noştri de producţie giul unităţii sale. Pentru ... C.A.P. Brănişca. Orele combinele, în număr do vie Manea, preşedintele
cei mai buni —■ spunea că ani în şir minerii de zece şi treizeci de minute. cinci, în jurul cărora me cooperativei, Mihai Lăpu-
Serghie Niţă, inginer şef veni, •înfruntînd şi ci une Dimineaţa este frumoasă, canizatorii, mecanicii fac geanu, inginerul şef şi
coordonator al secţiei mi le greutăţi, dar cru eforturi cerul limpede ca lacrima, ultimele verificări. —• aşa Aurel Nojogan, şeful sec
nă Deva,: El coincide în suplimentare au reuşit, să soarele străluceşte cu tot cuin se obişnuieşte înain ţiei de mecanizare din
mod fericit cu anul măre se achite cu cinste de mai multă putere. Lanul tea unei înfruntări de mare Boz.
ţelor evenimente pe care sarcinile încredinţate de de grîu, ce se întinde pînă anvergură. Cîţiva oameni — Am putea începe,
OTEL, FONTA . în depărtare, cu spice bo intră în holdă, culeg două- zise inginerul.
ŞI LAMINATE ne pregătim să le sărbă partid, să extragă cantităţi gate şi paie înalte, unduie trei spice pe care le fărîmă
PESTE PLAN torim — a 40-a aniversare sporite de minereuri cu uşor, legănat de briza ce în palme, duc cîteva boa TRAIAN BONDOR
de la eliberarea patriei şi prifere pentru nevoile eco
A-uiui de lună, colective Congresul al XIII-lea al nomiei naţionale. Cu atât vine dinspre Mureş. La be la gură verificând u-lc
le de muncă de Ia C. S. marginea lui s-au adunat tăria între dinţi. Sint To- (Continuare în pag, a 2-a)
Hunedoara raportează noi partidului. mai mult în acest ah ani
succese în cinstea eveni — Cu ce rezultate întâm versar, eforturile minerilor
mentelor măreţe din viaţa pinaţi aceste importante e- sint înzecite, hotărîrea lor
poporului nostru — aniver
sarea a 40 de ani de la venimente ? fiind de "a cinsti istoHcele
eliberarea patriei si Con — Am extras suplimen evenimente din viaţa ţării
gresul al XHI-lea ai parti tar planului, de la înce cu noi succese: în lunile
dului. La frumoasele rea putul anului şi pînă „la
lizări suplimentare obţi iulie şi august, pluşul de
nute pe primul semestru al zi“, peste 16 500 tone de minereu va creşte cu încă
anului, în cele două decade minereu cuprifer, cu un 4 000 de tone. Este un an
trecute din iulie, siderur- conţinut de metal mai ma
gişlii luinedoreni au adău gajament comunist, mobili
gat : la secţia 1 furnale re decit cel planificat. Am zator.
un plus de 750 tone fontă, efectuat în plus faţă dc Despre bum va fi el ma
la O.S.M. nr. 1 — 440 tone prevederi 200 ml lucrări de terializat, despre intenţiile
oţel, la O.E. nr. 1 — 020
tone oţel, la laminorul de pregătire, 215 ml lucrări viitoare ale destoinicului
800 mm — 400 tone lami de deschidere, aproape 650 colectiv ne-au vorbit mai
nate, la profilc mici — ml ludrări geologice, la mulţi mineri. între ei, bri
80 tone.
consumurile normate (la gadierii Ioan Văduva,
PERMANENTA tona de minereu extras), Ghcorghe Apreotesei, Iulian
PREOCUPARE PENTRU am economisit 300 000 lei, Doţa, Weber Horst, Nicolae
REALIZAREA ia total lemn de mină cir Petrescu, Vasile Dam ian,
INVESTIŢIILOR ca 100 mc, la capse am fo Aurel IBîîgoz, şefii de
losit doar 83,6 la sută.din schimb Alexa Ivdoehimov,
Colectivul de oameni ai
muncii dc la întreprinderea cotă, la explozivi 82,3 la Ilic Han, IIie Mistode şi
mecanică Orăştic rapor sută, capete detaşabile am alţii. Oameni pricepuţi în
tează, la jumătatea primei utilizat mai puţine eu 153
luni a celui de-al doilea
semestru al anului, reali de bucăţi şi exemplele ar LIVIU BRAICA
zarea planului de investiţii putea continua. La C’.A.P. . Britnişca — secerişul griului a avut un început ele bun augur.
aferent perioadei în pro (Continuare în pag. a 2-a)
porţie de 101,5 la sută. Fapte demne de un co
Constituie reale motive
de mîndrie şi satisfacţie
profesională predarea înain
te de termenul planificat Sărbătorirea -
a pavilionului contrai des
tinat laboratoarelor chimic „Zilei
Şi de încercări mecanice, - ctitorii marele
a noilor capacităţi în hala
de sculărie, montarea uti constructorului “
lajelor în hala de prelu
crări mecanice, finalizarea
drumului de legătură din MOMENTE
tre întreprindere, centrala DE BUCURIE
termică şi secţia Orăştic II
(Pricaz). şi destinderi:
Noile dimensiuni ale unei aşezări rurale Constructorii - autorii
ÎN PLUS
50 MILIOANE kWh a tot ceea ce s-a înăl
ţat in localităţile patriei —
Deviza energeticienilor dc Geoagiu pentru mulţi să-şi petreacă o parte, din turiştilor în gospodăriile tabile, dotate cu aparatură
la Mintia este de a produ dintre noi înseamnă în concediul de odihnă. Sta particulare. Denumiri ca modernă de investigaţii şi şi-au sărbătorit duminică
ce în fiecare zi mai multă ziua dedicată lor.
energie electrică pentru primul rirîd izvoarele cu ţiunea Geoagiu-Băi are Germisara, Di-ana, complex tratament, încadrate cu La baza de agrement
ţară. Ex'ploatînd raţional ape iermaJe, folosite din astăzi o capacitate, pe se U.N.C.A.P., complex B.T.T., personaj med ic o-sa ni iar de
agregatele şi instalaţiile din antichitate, dar cu adevă rie, de aproape 1 500 complex Ştrand etc., sint înaltă calificare. din Deva o trustului de
dotare, asignrîndu-le de antrepriză generală, de la
plină siguranţă în funcţio rat cunoscute in anii soda- locuri in complexele O.J.T., familiare nu numai localni Comuna Geoagiu are primele ore ale dimineţii
nare, ei au reuşit să livreze -tis mulul-,. cind aşezarea s-a cooperaţiei agricole de cilor, ci multor oamen• ai insă şi aite valori. Ejsle
suplimentar dc la începutul dezvoltat, devenind o sta producţie, B.T.T., coopera muncii din judeţul Hune una d'intie cele mai mairi şi-au dat înlîimre suie de
anului o cantitate de ener constructori cu familiile.
gie electrică de peste 50 ţiune balneoclimaterică de ţiei de producţie, achiziţii doara' şi din multe .alte din judeţ, iar în anii so A iost o adevărată sărbă
milioane kWh. circuit naţional. Anuali, zeci şi deslacerea mărturiilor, localităţi din ţară. Toate cialismului, îndeosebi de la
de mii de oameni vin aici iară a mai pune la soco aceste denumiri delimitea Congresul a'l IX-lea al toare. A contribuit la a-
LA C.S. HUNEDOARA să se tămăduiască sau teală locurile ce se oferă ză construcţii noi, confor partidului, s-a dezvoltat ceasta şi bufetul bine a-
ASIMILĂRI, previzional cu produse de
RECUPERĂRI, în ritmuri înalte, căpătînd sezon, muzica disco care
RECONDIŢIONĂRI tot moi mult contururile ti a răsunat peste întreaga
ne/ aşezări urbane, agro
In puternica „cetate a industriale. bază pînă seara. Pentru
oţelului dc Hunedoara", pe harnicii constructori care
lingă realizarea planului în — Geoagiu — ne spunea au raportai de ziua lor
condiţii de calitate, side- Ioan Necşa, primarul co
rurgiştii acordă o maximă munei — se întinde ps 157 succese însemnate pe şan
importanţă activităţii de tierele judeţului au Iost
asimilare a noi mărci dc kmp, cu o suprafaţă agri organizate o serie de ac
oţeluri, recuperării, rccon- colă de peste 10 600 ha
diţionării şi rcfolosirii unui ţiuni sportive. Cele mai
număr mare de piese şi şi o supialaţă arabilă de viu disputate au Iost în
subansamblc utilizate în aproape 6 000 ha. Cuprin trecerile de volei, cu par
procesul de producţie. în de 11 sate, dintre care pa
cele şase luni şi două de tru sini cooperativizate. ticiparea echipelor din
cade trecute dc la înce cadrul brigăzilor nr. 1, 2,
putul anului, preocupările Cele trei cooperative agri 5, instalatorilor, staţiei de
şi eforturile plămăditorilor cole — Geoagiu, Cigmău şi
metalului hunedorean se Aurel Viaicu — au, la ni utilaj şi transport şi bi
materializează în asimila rourilor centrale ale trus
rea a 32 de noi mărci dc velul anului 1984, o avere' tului. Aceasta din urmă a
oţeluri de calitate supe obştească in valoare de 32
rioară pentru ramurile de milioane lei, iar producţia şi cîştigat întrecerea. La
vîrf ale economici naţio tenis de ci mp s-a dovedit
nale, două tipodimensiuni globală se ridică la 29,1 a li cel mai bun ingine
de laminate, recuperarea a
24 tone de cupru şl 6,7 tone GHEORGHE PAVEL rul Gabriel loca, de la
aluminiu, recondiţionarea brigada nr. 5, iar la po-
şi refolosirea a 377 tone
piese de schimb. (Continuare în pag. a 2-a)
(Continuore in pag. a 2-a)
