Page 78 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 78
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
(Urmare din pag. 1)
W îă M tâ m F m * Â ~
pice echipa de fierari be Ti
ton işti condusă de Ioan R E A U Z A Ţ A E X E M P L A R Z L D E Z f
Preg, de la brigada nr. 1.
între cei peste 600 de
Start în bătălia pentru pîinea ţării oameni - după cum a- 15,05 Telc Telc
15.00
preda Troian Pîrva, pre Obiectivul prioritar — (colc
şedintele comitetului sin *$5,30 Ecra
sene
(Urmare din pag. 1} grîu auriu, iar şuvoiul lor tânăr mărunt de statură, dicatului din trust - au 15,50 Laur
creşte mereu, aidoma unui vioi. Vin apoi cele con fost prezenţi cu familiile recuperarea restanţelor, lui i
— Da, confirmă preşedin rîu care, coborînd la vale, duse de Nicolae Cioază, Rom
16.15
tele. adună mereu şi mereu Ioan Cozma şi Iosif Mirza şi mozaicarii lui Dumitru 16.30 Cărţi
Constantin, zidarii din e-
Inchi
— Atunci să-i dăm dru afluenţi. La cîrma maşinii şi ei mecanizatori price chlpele conduse de Ioan realizarea integrală lui.
mul, vorbeşte şeful secţiei un om trecut de prima puţi, cu multe campanii de Maro, Alexandru Marcu, 20.00 Tclej
lor)
de mecanizare. Apoi, în- tinereţe, viguros. Intrăm în seceriş la activ. Dumitru Matei şi Andrei 20,20 Socii
ştiinl
torcîndu-se spre grupul vorbă şi aflăm că-1 cheamă Inginerul şef al coope Buşton, mulţi alţi construc a prevederii» 20,40 Cînt<
de mecanizatori şi de com Viorel Jurcă şi că acesta rativei şi şeful secţiei de tori. ne-ai
„Par
bine : „Gata băieţi, por este al 20-lea seceriş de mecanizare urmăresc în Au fost organizate, de Pe şoseaua Deva—Sime- sau Schuster Ana de la li Rom;
nim !“. grîu din activitatea sa de deaproape calitatea lucră asemenea, serbări câmpe ria, înainte de bariera vrarea agregatelor. Se ob 21.00 Teati
rii . Se apleacă des în urma
Brusc liniştea cîmpului mecanizator. După ce ma combinelor, controlînd să neşti şi pentru harnicii C.F.R., se face în stînga un servă la toţi oamenii cu ul“
este spartă de uruitul şina parcurge cîţiva zeci de nu rămînă boabe în spice. constructori din Brad, Ha drum care taie direct cîm- care am discutat dorinţa 22.15 <lc B
cei
pentru
Orăştie,
ţeg,
Xelcj
motoarelor. Prima ce se metri, zice : — Cum lucrează com din Valea Jiului, din Hu pul spre rîul Mureş. Una de a realiza şi chiar de lor)
desprinde din nemişcare — Cînd e grîul bun, cum binele ? întrebăm. nedoara — la baza pro din prezenţele obişnuite păşi indicatorii de plan pe 22.30 lui. Inchi
este o combină C14. Se îi ăsta din tarlaua Tău, ţi-e prie de la Cruciş. ale acestei căi rutiere sînt 1984. „Sîntem conştienţi —
— Nu rămîne nici un
apropie de lan, îşi coboară mai mare dragul să-l bob — ne spune M. Lăpu- nişte autobasculante de ne declarau cei de la li
masa de tăiere şi începe seceri... geanu. De fapt, după se ACŢIUNI mare tonaj. Le-am văzut vrare — că produsele noas
să înainteze încet. în bun A două combină care cerişul orzului am făcut o CULTURAL- mereu ieşind în şosea în tre sînt strict necesare u-
cărul combinei încep să intră în lan este cea con verificare atentă a maşi EDUCATIVE cărcate „ochi“ cu pietriş nităţilor de construcţii. Ne
curgă primele boabe de dusă de Ionel Ungur, un nilor, le-am pus la punct • Spectacol omagia!. sau nisip de la balastiera străduim să le trimitem la
sorturile
solicitate.
timp
Săuleşti. Cu ceva timp în
BUCURI
cu minuţiozitate. Casa de cultură din Deva urmă (prin 1983) era un Pînă la orele 12, azi (16 dioprograi
— Ce suprafaţă cu grîu a găzduit spectacolul o- adevărat du-te-vino al a- iulie — n.n.), am livrat la Radiojurii
are C.A.P. Brănişca şi în cestor maşini. Acum numă I.M.C. Deva, principalul pinarca zi
eît timp veţi încheia sece rul lor s-a mai rărit. De nostru beneficiar, peste 200 8.00 Rcvis
Flori de
rişul ? Sărbătorirea ce ? mc din fracţiunea 0—3 0,00 Bulei
— Avem de recoltat 280 „Zii ei — Fenomenul are legă mm, 50 mc din dimensiu Răspunde)
10.00 Bule
ha. Dacă vremea ne va tură directă cu producţia nile 3—7 mm şi aproape Cîntcc dr;
permite, în această săp- constructorului" noastră — ne spunea to 100 mc din sortul 7—16 10,20 Din
tămînă vom încheia, în varăşul Dumitru Drăgoi, mm“. şurile pi
Mioriţa;
linii mari, secerişul. Vom şeful balastierei. In calita — în mod obişnuit, ju ştiri; ’ 11,05
avea grijă să nu irosim magia! dedicat oamenilor te şi de secretar al orga mătate din cantitatea de nierilor;
12.00 Bule
nici o clipă bună de lucru, de pe schele, celor ce nizaţiei de partid din ca agregate extrasă o consti ir" xa i
să nu pierdem nimic din durează prin vrednicia lor drul secţiei 2 Hunedoara, tuie piatra cu dimensiuni c ra
A,, „prem
recolta acestui an. edificiile ariilor socialis a întreprinderii de exploa între 16—70 mm, care tre 13.00 De
buie concasată — afirma
Secerişul se desfăşura mului. Constructorilor le-o tare industrială a agrega subinginera Rodica Cri- Clubul cu
telor minerale şi de con
întins, în acelaşi ritm. fost închinat montajul li- strucţie (I.E.I.A.M.C.) Alba san, şefa compartimentului lelin de ş
Combinele abia făceau un terar-muzical „Ctitori de Iulla, pot să afirm că în C.T.C. din I.E.I.A.M.C. Al ţii folcloi
16,25 Radi
drum dus şi întors în lun frumuseţi", prezentat de acest an ne-am confruntat ba Iulia. Producţia mai că; 10,55
gul tarlalei şi se opreau un colectiv artistic de la scăzută s-a datorat şi fap 17.00 Bule
cu greutăţi mari, îndeo
să-şi descarce pîntecele Trustul de antrepriză ge sebi în ce priveşte zăcă- tului că zăcămîntul conţi Partidul •
şi conştiir
pline cu boabe. Remor nerală. m continuare au mîntul. ne foarte multă parte levi- tre; 17,30
cile care adunau recolta o evoluat cunoscutul ansam gabilă şi argilă 18.00 Orcb
blu de cîntece şi dansuri Secţia 2 Hunedoara are jurnal *
duceau cu operativitate spre — Ce se va face ? ţională )
„Silvana", laureat al Fes trei balastiere: Săuleşti,
40; 13,00
locurile de depozitare. După tivalului naţional „Cînto- Simeria Veche şi Sarmi- — Se caută un nou ză- AM; 20,00
o scurtă pauză la prînz, rea României" şi orches zegetusa. Pe primul semes cămînt, pe rîu. în amonte h Memoria
necesară servirii mesei, tra de muzică populară tru 1984 — după cum ne-a — ne-a spus şeful balas nesc; 22,OC
23.00 Biji
„Haţegana" a Consiliului informat subinginera Eislor tierei. Există un prag de 23,30—5,00
secerişul a fost reluat cu judeţean al sindicate'or. Monica — indicatorul pro piatră care trebuie puşcat cal.
aceeaşi hărnicie. * „La navetişti acasă". ducţia marfă nu a fost pentru preliminarea pro
a fost genericul specta realizat, iar producţia fizi ducţiei viitoare. De doi ani
colului prezentat de Casa că a rămais sub plan cu nu prea trecem de el...
de cultură din Hunedoa circa 80 000 mc agregate Cum se vede. pragul cu
Fapte demne ra in localităţile Bobî'na de balastieră. pricina are şi semnificaţia
Succese şi Rapoltu Mare. Publicul I-am căutat pe oameni altor „hopuri“ în calea pro
s-a mtîlnit cu ansamblul la balastiera Săuleşti pe ducţiei. Calitatea scăzută torie — ş<
DEVA:
folcloric
„Cintecele
Rus-
Cancan 1
în producţie de un colectiv fruntaş căi", remarcindu-se tara traseul greifer — şalandă a covoarelor de benzi, I-IUNEDOj
transportul personalului, e-
— benzi transportoare —
■y staţia de sortare-spălare. fectuarea cercetărilor ne
ful condus de Maxim Noorie (IV!
Hotăriţi să încheie acest (Urmare din pag. 1) Se pot scrie multe de Bucur, formaţia de dansuri Excavatoriştii Dumitru Pru- cesare pentru zăcămîntul Prea cald
I
• vii ■
an aniversar cu rezultate spre mina Deva şi oame populare, soliştii vocali şi naru. Petru Săbău, Csobot viitor — sînt doar cîieva i . 'Via
deosebite în producţie, lu ale mineritului, cu mulţi nii ei. Cum remarca însă instrumentişti Elena Smă- Anton (oare scot agregate din ele. In scopul rezolvă Ca.uţul S
crătorii Brigăzii geologice ani de vechime în subte şi inginerul electromeca doi, Elena Cimponerescu, le direct din apele râului), rii lor, eforturile de iniţia ta); PETI
complexe din Brad îşi am ran. Din discuţii a reieşit nic Lucian Moga, meritul Nicaleta Marţian, Gabrie- marinarii Anghel Lădaru, tivă şi acţiune ale între amintirilo
(Parîng);
plifică zi de zi strădaniile cu claritate puternica lor pentru rezultatele deosebi la Murga, Camelia şi Nicolae Codrin şi Schuster prinderii trebuie să se con nirca); W
iii muncă, obfinînd noi şi Gabriela BaJiat, Sabin Karli, conduşi de ofiţerul cretizeze urgent în pune — seriile
importante succese. Pe cele angajare în muncă: „Mina te obţinute de la începutul Lupuţiu, Fran disc Mal ea, fluvial Mihaj Roman — rea în exploatare a noilor bric); LU
4 şantiere ale brigăzii, este a noastră, o cunoaş anului este al tuturor -a- Petru Both. care execută transportul zăcăminte. Pentru a putea Zambezi
printr-o bună organizare a tem bine. De aici, din a- celora care în abataje, la « Simpozion. La Clubul producţiei' pe apă cu şa- oferi beneficiarilor mate CAN: In
1
activităţii şi mobUizarca Joatajele ei. vom răspunde întreţinere şi reparaţii, la ,,Constructorul' din Hune landa — îşi fac datoria, riile prime atît de nece pria dori
exemplară a lucrătorilor, doara a fost organizat vrînd parcă să suplineas sare, pentru ca însăşi ba LONEA:'
prevederile planului pe şase chemării Minerului de O- transport sau în activită simpozionul : „întrecerea că zăcămîntul sărac prin lastiera să recupereze res norul); r
luni şi două decade au fost noare al ţării, tovarăşul ţile de la suprafaţă, îşi fac socialistă - principal hărnicie şi abnegaţie. La tanţele, să-şi asigure în elela (Mu
depăşite astfel : la foraj Nicolae Ceauşescu, dînd cu răspundere şi pasiune mijloc de realizare a sar fel şi muncitorii de la sta deplinirea ritmică a sarci CÂNI: Pb
cu 17S0 ml, Ia galerii eu ţării mai mult minereu, datoria, se străduiesc zi de cinilor de plan şi scurta ţia de sortare-spălare : Au nilor de plan la producţia (Retezat);
183 ml, la pufuri de cer rea termenelor de execu rel Lucaei, Anica Şolea, fizică şi marfă. mul mom
cetare cu circa 80 ml. mai mult metal peste zi să lucreze tot mai efir ţie a lucrărilor“. Emilian Trufaş, Ioan Mo şic) ; OR
plan“. cient. rarii. La fel şi Elena Mili MARIN NEGOITÂ
mul momi
grei (Fiat
BAI : L:
(Urmare din pag. 1) feritelor unităţi economico- ) (Casa de i
Contra ban
milioane lei. Numai coope Noile dimensiune ale unei aşezări rurale sociale, ca şi în îrităotui- l cla); BR^l
rea
programelor
dez-
de
1
rativa din Geoagiu are o vottare a dcalitări'o' co acea seci
producţie anuală globală gricole, care deserveşte în comunei, dor şi in viaţa oa rism) se va ridica la a- lui comunal de partid — munei. Stela Homorodear., Speranţă
de 16,7 milioane lei. Coo treg Consiliul unic agroin menilor, m nivelul lor de proape 77 milioane lei. în şi anume taraful, căluşerii, brigadieră, Ioan Igna, o e- de cultu
perativele agricole produc dustrial Geoagiu este do trai. Dintr-o discuţie cu comună există acum peste obiceiul folcloric din Bozeş şedinte, Ioan Samoilescu, Pierdut i
cereale, legume, fructe, tată cu tractoare, combine, Ioan Vălean, vicepreşedin 350 de autoturisme pro şi altele s-au situat pe inginerul şef cri C.A.P. (Mureşul);
cresc animale, îndeosebi cu diferite alte maşini ţi tele biroului executiv al prietate personală. locuri fruntaşe pe judeţ Geoagiu, Jana Krumes, despre dr;
vaci pentru lapte. Terenul utilaje agricole, cu atelie consiliului popular am a- şefă de echipă la ferma
Comuna Geoagiu — este
cel mai fertil este situat în re în valoare de 52 milioa flat că locuitorii comunei cunoscută in judeţ şi prin sau pe ţară în toate edi legumicolă a C.A.P. Aurel
Festivalului
ţiile
naţional
lunca Mureşului. ne lei. In felul acesta, prin şi-au construit peste 2 000 activitatea instructiv-edu „Cîntarea României". Dar Vlaicu, Aurelia llieş, pre
in comună se află o sta cipalele lucrări din agri de case noi (din cele 3 000 cativă şi cultural-artistică activitatea de educaţie nu şedinta C.A.P. Cigmău, Ioan
r
ţiune de cercetare şi p o- cultura comunei se execută existente). S-au construit, desfăşurată de şcoli şi a- se limitează doar la cea Hurduban, deputat comu
ducţie pomicolă - creată mecanizat. Inginerul Virgîl de asemenea, 217 aparta nal şi Cornel Igna din Ho-
Timpul
în anii socialismului — a Tudan, care de 12 ani con mente, 2 şcoli noi, 5 cămi şezâmintele de cultură din desfăşurată de aşezăminte- azi.V-4 iuli
cărei suprafaţă ocupată în duce ca directa' această ne culturale, 4 puncte sa localitate. Liceul agroindus le de cultură. In comună, morod, Iosif Ştefan din se menţine
principal de livezi, a cres staţiune, ne spunea că nitare. Valoarea investiri trial este frecventat in pre 5 cinematografe îşi desfă Renghet, învăţătorul Ioan nerai frurr
zent de 678 elevi la cursu
cut din 1957 şi pină acum şoară activitatea în sate, LaJ din Geoagiu-Băi sînt variabil. I
de la 76 ha, la 806 ha. noua revoluţie agrară, ini lor din acest an se ridică rile de zi şi 450 la cursu biblioteca numără peste doar cîţiva din comuniştii ploi cu cai i
însoţite
Un nucleu de cercetători, ţiată cde secretarul gene la peste 27,5 milioane lei, rile serale. Ei se pregătesc 10 000 volume, iar peste cu care ne mindrim şi care electrice,
ral al partidului, are in ceea ce înseamnă o dez să devină horticultori, cres 2 000 de oameni studiază
ajutaţi de cadre cu pregă consiliul unic şi în comuna voltare considerabilă a sta sînt Întotdeauna în fruntea slab pînă
vest.
Temţ
tire medie şi un colectiv cători de animale şi tehni în invăţămîntu! politico- acţiunilor. Acum, cînd ne vor fi cup
de muncitori, coordonaţi cu Geoagiu o puternică bază ţiunii balneo-climaterice, a cieni veterinari. Alţi 647 de ideologic de partid, sindi pregătim să întimpinăm cu 17 grade, i
materială care, folosită cu unităţilor economice, a con elevi frecventează cursurile cat, U.T.C. şi O.D.U.S. rezultate deosebite a 40-a între 23 şi
competenţă de dr. mg. Iii- pricepere de mecanizatori diţiilor de civilizaţie ale lo şcolii generale. De instrui aniversare a eliberării pa local mai
sie Pasc, directorul staţiu ca Gligor Tril, Ioan llieş cuitorilor comunei- rea şi educarea celor a- — Organizaţia comunală triei şi Congresul al XIII- Izolat, ceai
nii, desfăşoară o rodnică şi alţii asigură lucrări de Pentru a ne da mat bine proape 1 600 de elevi se de partid, care numără Pentru n
lea al partidului, pot spune
activitate de creare a unor calitate şi recolte din an seama de creşterea calită ocupă 100 cadre didacti peste 900 comunişti — a că toţi cetăţenii se simt general fru
ţinut să remarce Ioan Nec-
soiuri noi de mere, pere, in an mai mori. ţii vieţii vom adăuga fap ce de diferite specialităţi. şa — este sufletul tuturor mobilizaţi, fiecare dorind variabil. E
nuci, ca şi pentru amelio Anii luminoşi şi bogaţi tul că in acest an valoa Formaţiile cultural-a rtis- realizărilor noastre. Comu să-şi aducă o contribuţie cădea av
însoţite de
rarea solului, a unor plan in fapte ai social/smulu' au rea mărfurilor desfăcute tlce din comună — cum niştii sînt în frunte ş> în cit mai mare la progresul trlce. VSnt
te furajere etc. produs mutaţii semnifica către populaţie (prin coo preciza Ioan Marcu, secre lucrările din campaniile comunei, la înflorirea pa intensificăr
oră din Vi
Staţiunea de moşiră »- tive nu numai în economia peraţie şi unităţile de tu- tar adjunct al comitetu agricole, în activitatea di triei. dimbieaţa.